1,819 matches
-
entuziasmul. Îi era lehamite și încă nu ajunseseră la sursa semnalului. Oboseala și această dezolare copleșitoare o apăsa cumplit. Îi era dor de pupitrul luminat, curat, familiar. Lumina ce creștea nu le venea prea mult în ajutor. În loc să le ridice moralul, răsăritul soarelui, modificând culoarea atmosferei de la portocaliu la roșu sângeriu, le mai împuțină curajul și-așa știrbit. Dar cine știe? Atunci când mica stea va urca la zenit, poate că nu vor mai fi atât de intimidați... Ripley își șterse fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
în piept, încă odată, își ventilă plămânii la maxim. Regulatorul rezervorului gemu, protestând.) Este treaba dracu'! zise. Nu mai pot să vorbesc! Mai lăsă lest și coborî câțiva metri suplimentari. Se obișnuia treptat cu întunericul înconjurător și-i crescu brusc moralul. Puțul își urma întruna cursa amețitoare fără să devieze și fără să se îngusteze. Nici să se lărgească. Kane își luă inima în dinți, și-și dădu drumul în căderi lungi întrerupte cu popasuri scurte. Fascicolul lanternei nu-i dezvăluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
și Brett să repare defecțiunile și să se roage pentru o îmbunătățire a stării lui Kane. Pe pasarelă, Lambert îl distra pe Jones motanul cu o sfoară. Era un motan inteligent, capabil de surprize. Câteodată, îi revenea sarcina să întrețină moralul oamenilor. Aceștia păreau să fie încântați să-l vadă țopăind și apucând sfoara albă. Lambert numea jocul, ăsta: alintarea motanului. Foarte conștiincios, făcea tot ce putea să-i smulgă navigatorului un zâmbet. Oamenii sunt atât de solemni câteodată. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Și-apoi, vreau să văd cu ochii mei cum explodează monstrul ăsta în spațiu când l-om ejecta din sas! Nimic nu era mai neconform cu temperamentul lui Dallas ca o tiradă inspirată. Oricum aceasta produse un efect salutar asupra moralului echipajului. Prinseră curaj să se privească din nou în față după ce-și contemplaseră vârful pantofilor. ― Bine, zise Lambert. O găsim și o trimitem în spațiu. Acuma, vreau să știu și eu un lucru: cum ne vom deplasa? Nu duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
critic. Se găsea în fața a două posibilități. Ori să împărtășească descoperirile sale întregului echipaj, ori să aprofundeze singur cauzele. Dacă o alegea pe prima și faptele dovedeau că se înșela ― cum altfel nădăjduia cu disperare ―, provoca o cădere ireparabilă a moralului colegilor săi. Dimpotrivă, nedeclararea a tot ceea ce știu l-ar fi costat blamul general și urmări legale. Dacă lucrurile pe care le știa erau exacte, ceilalți vor afla cât de curând adevărul. Ash, instalat la pupitrul central al calculatorului medical
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Lambert îi puse în brațe cutiile cu cu hrană pe care le scosese din frigider. Pe cât îi stătea în putință, ea alegea cutiile de conserve. Gândul că va trebui să înghită aceste alimente nu-i ajuta cu nimic la ridicarea moralului, iar pe navetă nu era nici "autobucătar" Materiile astea crude îi vor menține în viață. Atât. Așadar se străduia să facă o selecție rapidă. Nu remarcă, preocupată fiind, că pe detectorul ei cadranul se lumină ușor... În sfârșit! Un Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
apelul în favoarea lui Lionel la limba zulu. Sună telefonul oficial: e linia directă de la minister. O voce inconfundabilă spune doar atât: — Dacă moare, ești un om mort. Și închide telefonul. E ora 18.20. Pe măsură ce ziua se apropie de noapte, moralul lui Lionel basculează tot mai des dintr-o extremă în alta. Pe de o parte, se bucură că vine miezul nopții - pragul izbăvirii lui. Pe de altă parte, cu cât se apropie de miezul nopții, sosirea Doamnei e tot mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
scriem cu plaivaz: „expeditorul necunoscut“ ori „nu se află“ ori „mort, ierta-l-ar Skaraoțchi“. Urmărim expeditorul până la moarte și după, asta facem. Dacă găsim expeditorul, pac. Expeditorul, becherul care imitează slova oricui, numa’ să nu fie prins. Ca să enfluențeze moralul lui pápá, înțelegi ’mneatale. Deci, destinul frumoasei din poveste. Imitează slova analfabeților, a cremenalilor cu făclia de paști, făclia pogromului. Știi ’mneata: ăia cu urlete și centiron și cruce și livolvere și cămăși verzi ca iarba iadului. Imitează, să juri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Justiția poetică Căci există o justiție poetică. Nietzsche La modul definitoriu, justiția trebuie să restabilească normele axiologice care afirmă viața umană împotriva răului fizic sau moral. Dar justiția umană este grevată de subiectivism, dificultatea de a discerne la modul absolut moralul de imoral. Niciodată justiția legiferată de om nu poate fi fără eroare. Există apoi justiția naturală. Însuși faptul că toate sfârșesc însemnează că natura își repară propria eroare de a fi creat o lume perisabilă a durerii și a răului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
ea. Dar și mila are limitele ei. Nu-i poți spune chiar totul unei femei care-ți dă fagurele, doar, pentru că ți-e milă de ea. Și, la urma urmei, până când s-o tot țină cu poezie și remontare de moral?! „La anii și experiența mea, ce fantezie de amor să mai am...“ Zâmbi înduioșat, văzându-se cum, alaltăieri, venise la Magda cu un buchet de gladiole. Noroc că Macatist, șoferul, nu comenta. Totuși, chestia cu anunțul că va fi tată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
afară din partid, de la serviciu. Asta-i morală? - Cu ea, cu morala asta de sperietură, v-am făcut mari, ce mai vrei. Voi, acu... Treaba vostră! De-asta nici nu mă iau prea tare de Gina. Poate are și ea moralul ei, pe care nu-l condamn. Numai că dacă e vorba de tine la moralul ei de Lady Mary, asta n-o mai suport. Se răsuci spre ea furios. - Mamă, dacă o mai faci așa pe Gina, zău că plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
v-am făcut mari, ce mai vrei. Voi, acu... Treaba vostră! De-asta nici nu mă iau prea tare de Gina. Poate are și ea moralul ei, pe care nu-l condamn. Numai că dacă e vorba de tine la moralul ei de Lady Mary, asta n-o mai suport. Se răsuci spre ea furios. - Mamă, dacă o mai faci așa pe Gina, zău că plec. Te las, aici, în mijlocul orașului, la intersecție, și n-ai decât să faci ce vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ăștia de la partid să ne belească, cum le vine lor cheful, ce-are copiii ăștia nevinovați de trăiește și crește ca niște gândaci?“ Venea tac’tu și mă luam la palme, că de ce plâng la capul tău, să-ți distrug moralul în somn, că tu trbuie să crești fără griji și să nu-ți intre la conștiință necazurile noastre. Sofronică e acum mort, la cimitir, la parcela cu eroii care a murit la Revoluțiade la Județeană. Crezi că acolo îl vroiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
mă privește bosumflată. Ar fi vrut să înceapă ea, însă eu nu am fost de acord. Are un talent nemaipomenit să se plângă minute în șir de neîmplinirile ei amoroase. M-am gândit că n-ar fi tocmai nimerit pentru moralul celor prezenți. Bineînțeles, m-am eschivat față de ea. Am încercat să o conving că Finn trece printr-o criză dureroasă din cauza logodnei lui Barney cu Vanessa și că are urgent nevoie de sprijin. A fost nevoită să-mi dea dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
când de Mihail, uneori întrerupându-mă pentru a-și expune planurile sale. Am vorbit despre baricadele ce trebuiau construite în școală, în eventualitatea în care Gardienii vor găsi o cale să intre, despre întăririle ce trebuiau puse la uși, despre moral... Discutam despre schimburi când am ajuns la poartă. Soliteraj încă lipsea. Se înșelase oare Arvon? Mă duc să văd ce a rezolvat Gavriil. Vii? Nu. Mai stau puțin. Cum vrei. Mulțumesc pentru plimbare. Se întoarse și plecă rapid. Eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
răcoritoare într-un fel. Era uimitor, căci nu mai simțisem așa ceva până acum. Simțeam că nu mai pot respira din cauza căldurii, dar restul corpului se bucura de o răcoare binefăcătoare. Zgomotele sistemului de alimentare deja ne stresa și ne diminua moralul. De fiecare dată când se mai auzea vreun zgomot în afară de zumzăitul mecanic ce ne însoțea, tresăream nervos. Trebuia să ieșim! Conducta intra într-un perete, iar lângă locul ei de acces se afla o ușă ruginită. Am spart-o cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
supraveghere din interiorul blocurilor dimprejur. Se plimba pe holuri, la fiecare etaj în parte, intra în fiecare sală și stătea câteva minute acolo. Vorbea cu toți din încăpere, îi încuraja, făcea câte o glumă sau două, ca să le mai ridice moralul, se uita la echipamentul lor și câteodată le proba trăinicia hainelor cu care erau îmbrăcați. Când erau pe mărimea lui, făcea schimb. Le dădea pe ale lui și le primea pe cele mai sărăcăcioase sau pe cele rupte pe alocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
înțeleagă cât de cât ceva din ea. Eu nu am reușit aceeași performanță și am abandonat sarcina, plecând din încăpere neobservat. M-am plimbat pe holuri și prin săli de clasă preocupându-mă cu diverse treburi, cum ar fi ridicarea moralului, spunerea de bancuri la care nu râde nimeni și, în final, sprijinirea unui perete... muncă tare obositoare. Peste tot se trăgea! Unii trăgeau din pură plăcere, alții chiar ținteau ceva, fie o frunză înghețată, fie un cap de lunetist. În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Îmbrăcat În pirat, cu trei copii mici Împiedicându-i-se printre picioare. — Nenea Paul ! Nenea Paul ! țipă unul dintre ei. Ia mai sperie-ne o dată ! — Vreau o acadea ! zbiară un altul. Nenea Paul, vreau o acadeaaa ! — Bună, Paul ! zic cu moralul la pământ. Te distrezi ? — Cel care a inventat Ziua Angajaților În Familie merită Împușcat, zice fără nici o urmă de umor. Dă-te naibii jos de pe piciorul meu ! se rățoiește la unul dintre copii, și cei trei Încep să țipe Încântați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Bolnavii mureau ca niște ciumați, fără nici un ajutor. Domnitorul [Alexandru Dimitrie Ghica], pus la curent cu această stare de lucruri de către medicii care fuseseră trimiși la fața locului, a plecat deîndată la Slatina. A mustrat strașnic autoritățile fugare, a ridicat moralul locuitorilor și chiar al bolnavilor, arătîndu-se peste tot acolo unde bântuia molima. După vreo 60 de cazuri, dintre care aproape numai o treime mortale, boala a scăzut mult; la 10, 11 și 12 ale acestei luni [adică 19, 20 și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de generalul baron Alexandru Ivanovici Budberg, numit "comisar extraordinar și plenipotent pentru amândouă Principatele"354. Situația trupelor ruse din Principate nu era dintre cele mai strălucite. Staționând pe un teritoriu străin afectat de diferite maladii și, mai ales, de holeră, moralul lor era destul de scăzut din pricina a patru luni de inactivitate, iulie-octombre, când singurul lor inamic au fost bolile întîlnite în Moldova și Țara Românească. Însuși comandantul lor, generalul cneaz Mihail Dmitrievici Gorceakov, adjunctul mareșalului Pașkevci, aflat la Varșovia, era un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
îi îngropau fără sicriu și fără Dumnezeu"531. Un martor ocular de excepție al dramei dezlănțuirii holerei în rândurile trupelor române acționând în Bulgaria a fost Nicolae Iorga, prezent pe aceste meleaguri, îmbrăcat în uniformă de sergent, pentru a ridica moralul corpului nostru expediționar. Vom desprinde doar câteva din numeroasele referiri din jurnalul său în legătură cu efectele apariției flagelului în unitățile noastre militare. La 15 iulie, el consemnează: "Holera e în creștere: atâția flăcăi olteni se coboară fără vreme în groapa lor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
întregi, până au început să cadă câte cincizeci [de soldați] pe zi, pîn-a venit primul examen bacteriologic cu "microbul virgulă"... Pentru igiena trupei a fost regretabilă eroarea medicilor, căci, neștiind cu siguranță ce boală bântuie, nu luau măsurile trebuitoare: pentru moralul trupei însă... a fost binevenită, căci a liniștit spiritele. Când văzurăm cu câtă îndîrjire susțineau doctorii că nu era holeră, ne potolirăm și noi... E ciudat cum se obișnuiește omul cu toate: ce liniștiți trăiam noi printre sutele de holerici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu fistic. Am început să mă simt mai bine. Și asta nu numai din cauza jumătății de sticlă de tequila din care trăgeam de pe la ora prânzului. Brigit și cu mine nu ne mai simțisem atât de bine de vreo câteva zile. Moralul ni se ridicase și asta fiindcă cineva se purtase frumos cu noi. Chiar dacă acel cineva în cauză eram chiar noi. Apoi Brigit a decretat că era rândul meu să stau pe canapeaua transparentă. Ceea ce era foarte bine. Foarte bine dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
știa foarte bine că frica nu era neapărat un lucru rău, fără frică nu exista curaj. Însă lipsa unei explicații din partea șefului îi demoraliza de-a binelea. La fel de bine știa și cât de mare este pericolul unui detașament demotivat, cu moralul scăzut. Din această cauză nu voia să le lase timp de gândire, timp în care să rumege puținele informații de care dispuneau. Îi mâna de la spate, storcând din ei orice fărâmă de efort. Jerbele de scântei de la aparatele de sudură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]