5,593 matches
-
au contribuit la destabilizarea vieții politice românești, Încă șovăitoare, și la creșterea atracției față de tendințele antiliberale printre cei care aveau profesii de prestigiu, printre profesorii universitari și chiar printre preoții ortodocși și greco-catolici, care se considerau stâlpi ai stabilității și moralității. Mișcarea eugenistă a fost o forță importantă În cultura românească În timpul primei jumătăți a secolului XX. Ea a contribuit la definirea instituțiilor statului și a generat dezbateri publice privind relația dintre individ și stat, jucând un rol diferit de cel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
afecțiunea” descoperită. Moldovan oferea astfel audienței sale educate o soluție atractivă pentru frustrările pe care aceștia le experimentau, deoarece Îmbrăca hainele raționalității și ale detașării față de „politicianismul” partizan caracteristic majorității celorlaltor ideologii. Mai mult, lucrările lui Moldovan sunt infuzate de moralitatea clasei de mijloc În ceea ce privește familia și de o doctrină a separării dintre sfera publică și cea privată. Argumentarea de acest tip va caracteriza lucrările sale pe tot parcursul perioadei interbelice, În timp ce tonul scrierii va deveni din ce În ce mai Înflăcărat, alternând Între Îngrijorare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ț reformatori morali” datorită tendinței lor către integrarea diferitelor grupări naționaliste 19. Aceeași descriere se poate referi și la eugeniștii români, cu specificarea că, În același timp, aceștia aveau scopuri radicale și susțineau o viziune cu potențial de destabilizare a moralității tradiționale, chiar atunci când limbajul lor era raționalist și clinic. Obiectivele și discursul eugeniștilor români erau orientate către viitor și Înclinate către definirea unor structuri sociale și politice noi, În conformitate cu nevoile organice ale națiunii În epoca modernă, chiar dacă Își construiau metaforele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de medici interesați de eugenie care vorbeau despre „o criză intelectuală” În România. Într-un eseu intitulat Laboratoriile și intelectualii, Gheorghe Marinescu, viitorul director al Societății Române Regale de Eugenie, Își exprima Îngrijorarea profundă În legătură cu posibilele consecințe ale războiului pentru moralitatea societății românești. Acei nouveaux-riches ai războiului (burghezia micilor Întreprinzători) și partidele politice, În opinia sa, „paralizează buna voință a tinerilor cari ar voi să se consacre cercetărilor de laborator...”5. Într-o astfel de descriere, imaginea intelectualilor devine aceea de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Înainte de primul război mondial. Un alt aspect semnificativ al criticii eugeniste era reformularea problemelor morale și etice Într-un discurs biologizant. Eugeniștii nu apelau, pur și simplu, la un simț moral tradițional, ci Încercau mai degrabă să reconstruiască fundamentul acestei moralități, definind „corupția” pe criteriul efectelor negative ale anumitor acțiuni asupra bunăstării biologice a viitorului națiunii 22. Retorica eugenistă a detașat noțiunile de bine și rău de fundamentele lor religioase și le-a transpus Într-o nouă ordine morală, puternic secularizată
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ghidată de principii eugenice. Cu toate acestea, contradicția dintre valorile eredității biologice și cele ale creștinătății reprezintă, poate, unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În atragerea altor organizații autonome de femei În cadrul Astrei. Cea mai importantă dintre asociațiile care au devenit membre ale Astrei a fost Uniunea Femeilor Române, o organizație a femeilor române din clasa de mijloc din Transilvania, care punea accentul pe moralitatea creștină și pe sentimentul comunității. Înainte de a deveni membră a Astrei, asociația se ocupase de problemele femeilor de la sate, dar fără regularitate. Membrele Uniunii Încercaseră să găsească locuri de muncă sigure pentru tinerele femei din mediul rural care migraseră la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
geamanduri în derivă (ibidem, p. 6). Dihotomia ideal/tipic astfel prezentată corespunde viziunii tocquevilliene a îmburghezirii generalizate a societății și a preponderenței etosului prozaic al claselor mijlocii. Pe această concepție a evoluției sociale vine să se grefeze o exigență de moralitate publică adresată claselor conducătoare noi și vechi. Privilegiile odată cu nașterea, cele privind averea sau statutul, comportă niște îndatoriri: ele trebuie meritate și este important ca oamenii să se arate demni de ele (Tocqueville, 1964, pp. 30-39; Coenen-Huther, 1997, cap. 1
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe cînd celălalt te coboară... * „Cea mai mare nedreptate este a părea drept/cinstit fără a fi.” (Platon) Înșelînd Încrederea altora, cel În cauză dovedește Însă că nu se respectă pe el Însuși: „Către respectul față de noi Înșine ne Îndrumă moralitatea; la stima față de alții ne obligă educația” (J.W. Goethe). * „Amorul propriu este cel mai mare dintre toți lingușitorii.” (La Rochefoucauld) Pentru că lăcomia lui după elogii se Întreține prin el Însuși. * „Nebunul nu este omul care și-a pierdut rațiunea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a omului o dă bunătatea, omenia: „Dragostea de oameni face mai mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce este sănătatea pentru trup.” (M. Eminescu) „Moralitatea” este, de fapt, acel ceva care, atunci cînd vrem să ne abatem de la condiția noastră umană, ne face să rămînem totuși oameni. În aceasta constă, de altfel, forța omului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mult decît toate celelalte virtuți” (Chateaubriand). * „Lingușirea e mai periculoasă decît ura.” (B. Gracian) Pentru că, ne spune D. Boileau: „...orice lingușitor trăiește pe socoteala celui pe care-l laudă”. * „Moralitatea e pentru suflet, ce este sănătatea pentru trup.” (M. Eminescu) „Moralitatea” este, de fapt, acel ceva care, atunci cînd vrem să ne abatem de la condiția noastră umană, ne face să rămînem totuși oameni. În aceasta constă, de altfel, forța omului: Își dă seama de faptul că este puternic doar atunci cînd
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o valoare În sine. Pasiunile omenești sînt cele care le valorifică și care le dau o anumită finalitate: „Tot ce există frumos pe pămînt e de la soare; tot ce există bun pe pămînt e da la om” (M. Ralea). * „În moralitate trebuie s-o ducem așa de departe, ca ea să nu mai fie nici un merit.” (Lucian Blaga) CÎnd reușim să facem ca „moralitatea” să reprezinte modul nostru obișnuit de a fi, ea devine discretă. * „Mai degrabă să o Înduri tu
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
pămînt e de la soare; tot ce există bun pe pămînt e da la om” (M. Ralea). * „În moralitate trebuie s-o ducem așa de departe, ca ea să nu mai fie nici un merit.” (Lucian Blaga) CÎnd reușim să facem ca „moralitatea” să reprezinte modul nostru obișnuit de a fi, ea devine discretă. * „Mai degrabă să o Înduri tu Însuți, decît să săvîrșești o nelegiuire.” (L.A. Seneca) Interesant este Însă următorul aspect din judecata unora: deși recunosc că „Înșelăciunea” trădează o josnicie
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dar și cel care a primit ( În păstrare) să fie arestat.” (principiu juridic) Cerința aceasta este justificată: cum să nu-l considerăm complice la faptă de vreme ce, primind un lucru despre care știe că este furat, a dovedit că are aceeași moralitate cu făptașul?!... „Este drept - spune Platon - ca cel care În mod voit a părăsit ordinea să intre În ea printr-o pedeapsă”. * „Orice dojană, la Început, pare că nu ține de bucurie, ci de Întristare; după aceea Însă ea redă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
adormit, Însă care așteaptă un moment potrivit, pentru a lovi ca un „bici invizibil” - este „conștiința”, care ne descoperă propria vinovăție. * „Două lucruri educă tineretul: pedepsirea celor răi și răsplătirea celor buni.” (Lycurg) Aceasta, În condițiile unei societăți normale, unde „moralitatea” este respactată. Este știut Însă că „Acolo unde este puterea, acolo-i dreptatea” (proverb). Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat din cauza abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
se poată stăpîni de la actele necinstite?” (Cicero); „De multe ori lipsa de Încredere pe care o ai În cinstea celorlalți izvorăște din Îndoiala pe care o ai față de propria ta cinste” (Mihai Codreanu). * „Către respectul față de noi Înșine ne Îndrumă moralitatea; la stima față de alții ne obligă educația.” (J.W. Goethe) Simțul moral trebuie să fie principala calitate a omului: „Cea mai mare rușine e cea pe care n-o vede nimeni; rușinea de tine Însuți” (N. Iorga). * „Onoarea, luată obiectiv
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
filosofie: austeritatea contra bucuriei, ascetismul contra plăcerii, eroismul contra seninătății, apatia contra ataraxiei. Ea străbate istoria ideilor timp de multe veacuri: Epicur sau Cicero, Seneca sau Lucrețiu, alegerea echivalează foarte adesea, în ochii adepților filosofiei oficiale cu o mărturisire a moralității sau a desfrâului... Binelui suveran stoic identificat cu virtutea, Antonio îi opune plăcutul și utilul. Poziția oficială a Magistrului Grădinii. Pentru că plăcerea este în acord cu natura. De unde și necesitatea de a-i înțelege lecțiile: animalele și copii se supun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nu sunt răsplătiți în niciun fel pentru aceasta; cum orice prosperitate a viciului antrenează nefericirile virtuții, Antiphon trage concluzia că există o funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă să suportăm necazuri de care ar trebui să fim scutiți, ele provoacă suferințe și nu ne feresc de neplăcere. Supunerea față de legi nu este răsplătită: în mod paradoxal, justiția dă rareori dreptate victimei, servindu-l mai adesea pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
natura. Realizăm această pace cunoscând legile care guvernează această faimoasă natură. Satisfacția apare atunci când am înțeles că trebuie să dominăm necesitatea prin cunoaștere. Din această operație decurge libertatea. Iar plăcerea acționează ca marcator al conformității acțiunii cu natura, ea revelează moralitatea actelor și a intențiilor din spatele lor. -6 Să se termine odată cu barbarii! Această etică individualistă extinde politica și la etică, pe care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se reduce la suma indivizilor care o compun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fost murdare; dacă ar fi fost un politician și nimic mai mult, ar fi pretins că mâinile sale sunt curate” (Waltzer, 1973, pp. 167-168; cf. Pasquerella și Killilea 2005, p. 264). Fără să discutăm în ce măsură minciunile sau alte încălcări ale moralității (și implicit ale i.p.) sunt permise în politică în vederea urmăririi unui scop nobil, putem să observăm că aceste compromisuri sunt reale, fiind considerate de mulți oameni ca parte a jocului politic. Ținând cont de natura „problemelor vicioase” cu care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în mediul lor social (Granovetter, 1985; 1992; Barber, 1995) sugerează că deciziile și comportamentele economice apar în interiorul unor rețele concrete de relații sociale. Deciziile economice sunt rareori bazate exclusiv pe informația conținută în sistemul de prețuri sau prezumții generale cu privire la moralitatea și onestitatea potențialilor parteneri. Dimpotrivă, informația explicită sau implicită, obținută prin intermediul relațiilor sociale existente, este adesea considerată drept baza cea mai sigură pentru fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998) au arătat că
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
între 1624 și 1642, care introduce conceptul raison d’Etat, ce susținea existența unui primat al intereselor naționale de securitate. Interesele naționale și apărarea lor scuzau mijloacele prin care erau obținute. Acest concept reușește să-l înlăture pe acela de moralitate universală al imperiilor multinaționale cu aspirații la o monarhie universală. Criteriul securității naționale reușește așadar să înlăture criteriul universalității ca motor al acțiunii internaționale a actorilor sistemului. Politica externă și acțiunile acesteia făceau parte dintr-o dimensiune morală cu totul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și securității, statele care dețin o putere semnificativ mai mare decât celelalte pot exercita presiuni pentru universalizarea, generalizarea aspirațiilor lor morale. Aceasta este o formă ascunsă de politică imperialistă, dar care nu trebuie să devină categorie obiectivă de analiză a moralității statelor sistemului internațional. Deși puterile majore sunt cele care impun regulile după care se ghidează relațiile interstatale, totuși trebuie evitată situația în care acestea urmăresc să transforme sistemul după chipul și asemănarea lor. Acest lucru ar antrena o libertate și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de voința participanților de a-l apăra. Nu există garanții cu privire la durata sa, iar statele implicate sunt conștiente de faptul că circumstanțele se pot schimba surprinzător de repede. Comparația cu securitatea colectivă este pierdută de regim mai ales pe tărâmul moralității. Un stat care nu participă la un regim de securitate sau îi încalcă regulile nu poate fi transformat în „agresor”, chiar dacă în urma (in)acțiunii sale a căpătat o putere mai mare comparativ cu ceilalți, care devin astfel mai vulnerabili. Mecanismele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]