18,875 matches
-
risca viața pentru a-i ajuta pe oamenii de la baricadă. Parcă îl vedeam cu ochii minții cum, pentru a procura muniție, „Se târa pe burtă, alerga în patru labe, lua coșul în dinți, se sucea, aluneca, unduia, șerpuia de la un mort la altul și golea ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică drept în picioare, cu părul în vânt, cu mâinile în șolduri, cu privirea ațintită asupra guarzilor naționali care
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI by http://uzp.org.ro/gavroche-in-literatura-franceza-si-istoria-romaniei/ [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
mântuirii. După Sfântul Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin asceză și osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală și de la diavol la Dumnezeu”. Cunoaștem cu toții adevărul că Taina Mărturisirii a instituit-o Mântuitorul nostru după Învierea Sa din morți, când a dat ucenicilor Săi puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor, suflând asupra lor, ca act văzut și zicându-le: „Luați Duh Sfânt; cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veți ține, vor fi
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
prezentată din perspectivă dogmatică, scripturistică, precum și în lumina hotărârilor sinoadelor ecumenice și locale. Necesitatea acestei Sfinte Taine se impune datorită universalității păcatului (cf.Iac.3,2), iar instituirea ei s-a făcut de Mântuitorul Iisus Hristos după învierea Sa din morți (Ioan 20, 22-23). Remarcăm faptul că în limbajul teologic ea apare sub mai multe denumiri - Pocăință, Mărturisire, Spovedanie, Căință - fiecare dintre ele punând în lumină unul sau altul dintre aspectele specifice ei. Mai reținem faptul că puterea de a ierta
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
sunt.” La 40, am zâmbit. La 20 de ani, credeam că toți cei care sunt în viața mea vor rămâne pentru totdeauna. Moartea era, pe cât de certă ca idee, pe atât de abstractă. La puținele înmormântări la care nimeream, priveam mortul ca pe ceva ...ireal. Unde se duc sufletele? Ce-i real și ce-i vis? Există timp cu adevărat? Dacă există destin, eu ce rol (mai) am? Ce trebuie să fac? Pot să-l schimb? De ce moare iubirea? Și Dumnezeu
Ce știu la 40 și nu știam la 20 by https://republica.ro/ce-stiu-la-40-si-nu-stiam-la-20 [Corola-blog/BlogPost/338295_a_339624]
-
tuturor. Este oare o diferență strigătoare la cer că primesc condoleanțele cu un zâmbet condescendent și nu cu hohote de plâns? Ce este în inima mea doar Domnul Dumnezeul Meu trebuie să știe. Afișarea publică este un teatru de bâlci. Morții cu morții dar și vii cu vii. De îndată ce plecatul este depus pe patul său de veci, ce rămași, eventual după praznicul tradițional de origine Dacică, vii ar trebui să-și îngroape de îndată normala suferință creată de despărțire, în muncă
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1468484458.html [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
o altă esență. După un timp a ieșit din sala de operație, a văzut holul spitalului și apoi s-a înălțat într-un spațiu unde a întâlnit-o pe bunica ei, pe o mătușă și pe alți doi unchi, toți morți. Bunica a întâmpinat-o și i-a spus: "Nu acum". A ascultat-o și s-a întors în sala de operație, a intrat în propriul trup și și-a revenit. După ce a stat mai multe zile intubată pe pat, într-
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Maicii De-a Fiului durere, Udând rădăcina crucii Până la Înviere. De gărzi împărătești păzit, Până Și-a dat duh de viață, Într-un giulgi alb L-au învelit, Cu mulți străjeri de față. L-au pus într-o criptă de morți Și I-au pus pază bună, Să nu deruteze pe toți, Rătăcirea din urmă. Dar paznicii când au văzut Mormântul gol, au strigat, Cât puterile i-au ținut: „Vai, Hristos a înviat!". Iuda, de ciudă c-a trădat, Arginții i-
PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA LUI IISUS HRISTOS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461966255.html [Corola-blog/BlogPost/384959_a_386288]
-
glasul și ecoul care o asurzea: nu e bine, nu e bine, nu e bine! Întunericul îi cuprinse gândurile, le îngropă în pământ...nu mai simțea nimic.Murise , oare? Ce bine e! Nu-i chiar așa de rău să fii mort! Dar ce caută toți cei dragi aici, cu ea? Ei, acum îi este prea somn! Și mâine este o zi! Ca prin vis îl auzi pe Silviu spunând: Operația a reușit! I-au extirpat ambii sâni ca să nu mai fie
NINGE CU FLORI DE POMI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Ninge_cu_flori_de_pomi.html [Corola-blog/BlogPost/361463_a_362792]
-
Sau doar o ascultare de știi a dărui / Acelora ce-s singuri, și mult prea des, îi doare, / Un vreasc ai luat din codru - în fiecare zi - // Și neavând nimica, nici ban, putere, faptă - / Închină-te cu gândul, pentru cei morți, și vii - / Pentru întreaga Lume, te roagă, și așteaptă / În Iadul Lumii, Raiul de fiecare zi -// Zadarnic umpli carul, să saturi viitorul - / Căci oiștea purtată spre casă - va plesni - / Mai bine ia din codru, pentru Iisus, Păstorul, / Un vreasc anumevreascul
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
noi, Doamne, păcătoși ... / De nu am fi, nu am mai fi frumoși - // De n-am avea păcate, măcar vagi, / Nu Ți-am mai fi, nici Ție, poate, dragi ... Măcar o țâră, să nu fim perfecți ... / Să nu fim drepți, cum morții sunt de drepți ... // Măcar atât cât carnea ne permite ... Noi n-am cerut-o ... cere ea, ispite ... // Și numai cei ce nu îi știu durutul, / Să fie fericiți ... măcar cu duhul ... Așa e, Doamne, noi suntem de carne ... / Altfel, am
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezia_ca_exercitiu_de_supravietuire_cronica_la_cartea_lui_jianu_liviu_florian_alter_iuda_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
ați judecat și aspru criticat De-aceea vă condamn la ... nemurire. Fiincă-n al vostru grup sau sindicat Nu știți ce-nseamnă dreptul la iubire. Pe unii eu demult i-am acceptat Așa cum sunt căci altfel nu se poate. Însă din morți acum m-am întrupat Uitând de rele dară și de toate. Regretele tardive eu demult Mi le-am ascuns în vise îngropate. Acuma mă tratați ca și adult Și-ngenunchiați râvnind la sănătate. Am colindat chiar celălalt tărâm Fiind eu rupt
SISTEM BOLNAV de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1468736632.html [Corola-blog/BlogPost/380150_a_381479]
-
am și purificat pe asfaltul impecabil al autoband ulilor românești. România miroase a noi, uni zic: " a oi și-a capre", sunt dejecții, torente, burniță și barbarie scuipate peste Daci, și, acceptate de noi actualii fără respect față de trecut! Coviltire, morți neîngropați în cimitire... așa un pic pe câmp! Salam împachetat în ziar. Românii, un popor din care mă trag - purificat fiind - România este țara mea, nu o țară străină, împiedicată în ne rosturi. România nu este o anexa neglijabilă de unde
CA LA NOI, LA ROMÂNI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1453980025.html [Corola-blog/BlogPost/363604_a_364933]
-
Ceremonia de deschidere la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” (Sala Victor Ion Popa)Prezentare și degustare de mezcal alături de expertul Ulises Torrentera - Instalație Altarul Morților (Sala H.H.Stahl) - Expoziția de gravuri No estaban muertos, andaban de parranda (Nu erau morți, se pregăteau de petrecere) - Concertul cântăreței Yaneth Venegas Encanto de mi México (Farmecul Mexicului) Joi, 23 octombrie - 18:00 - Ceremonia de deschidere la Muzeul Național al Țăranului Român (Studioul Horia Bernea) - Spectacol de dans al ansamblului folcloric Yuhua México, sus
SĂPTĂMÂNA CULTURALĂ A MEXICULUI: PREZENTAREA REGIUNII OAXACA ÎN ROMÂNIA 22-29 OCTOMBRIE 2014 by http://www.zilesinopti.ro/articole/8194/saptamana-culturala-a-mexicului-prezentarea-regiunii-oaxaca-in-romania-22-29-octombrie-2014 [Corola-blog/BlogPost/100452_a_101744]
-
acest Iisus galileeanul care a făcut câteva vrăjitorii acolo nu-i poate uzurpa slava făcându-se pe sine fiul celui Preaînalt, adică cel asemenea cu El. De aceea cei ce fac ceea ce a făcut acest Iisus trebuie să se dea morții! -Plătește acum pentru asta! Dintr-o clipă în alta va muri. Ridicând brațul procuratorul arătă cu degetul undeva către Golgota. -În clipa aceasta dreptul acela este spânzurat pe lemn. -Drept este doar Dumnezeu, ilustre procurator! spuse unul dintre cei doi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
cel trecut din această viață trebuie îngropat până la apusul soarelui. Iar dacă îl veți îngropa voi, nu aveți nici un folos, însă nouă ne-a fost scump și drag acest învățător al nostru și dorim să-i facem cele de cuviință morții conform datinii noastre. -Iată ai aici câteva daruri de aur și pietre scumpe, ilustre procurator. Dar facă-se porunca ta, ilustre! Ne vom supune de vei dori altfel. Amândoi, și Iosif și Nicodim se aplecară și rămaseră nemișcați cu capetele
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
sa cea mai de preț este măsura dragostei cu care îi poate ocroti pe cei care sunt în lipsuri cumplite! Ponțiu Pilat ascultase tăcut, dar oarecum absent. Ridică o mână ca să poată vorbi. -Mi-ați vorbit despre faptul că a înviat morții, spuse el. Ei bine, am informațiile mele și am aflat și eu ce făcea acest Iisus, de la unii din consilierii mei. Dar dacă a înviat morții..., e o întrebare simplă: De ce n-a putut să se salveze pe sine? Iar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
absent. Ridică o mână ca să poată vorbi. -Mi-ați vorbit despre faptul că a înviat morții, spuse el. Ei bine, am informațiile mele și am aflat și eu ce făcea acest Iisus, de la unii din consilierii mei. Dar dacă a înviat morții..., e o întrebare simplă: De ce n-a putut să se salveze pe sine? Iar acum mort fiind, de ce nu înviază? Soldații mei îi păzesc trupul atârnat de lemn, plin de sânge și vânătăi. Biciul i-a fost tovarăș de drum
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1397419735.html [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
piciorul de mai mult timp și m-am gândit că-i face bine, că-i pune vinele... ăsta!... sângele în mișcare. A băut împreună cu soțul meu, până l-a băgat sub masă pe acesta, întrucât îl luase somnul fiind și mort... de obosit. Abia am reușit să-l scoatem pe soțul meu de sub masă și să-l punem amândoi în pat, după care preotul a plecat la casa lui zicând să mă mai gândesc la ce-am vorbit și că ne
SFINTE DOMNULE EPISCOPE (INSPIRATĂ DINTR-O SESIZARE REALĂ) de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1442075607.html [Corola-blog/BlogPost/378193_a_379522]
-
Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nimicul nu-i totuși un răspuns la întrebările nerostite ale tăcerii Dar eu vorbesc Doamne în numele tăcerii și nu m-aud decât pe mine Apollinaire se scoală din morți și vorbește prin gura lui Allen Ginsberg vorbește iată cu kaikuuri oceanice cu demente taxiuri urlătoare în albastru Cu statuile de culoare ale lui Buddha o muzică profundă wagneriană izbește cele două zăzboaie mondiale de calea lactee Făcându-le praf
APOLLINAIRE SE PLIMBĂ PRIN SATUL MEU NATAL de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1454874735.html [Corola-blog/BlogPost/369966_a_371295]
-
Ce gânduri ne trec prin minte? Grea și obositoare-i așteptarea. Din nou la televizor. Lipiți parcă de ecran. Ce imagini Doamne! De ce trebuie să plătim un tribut atât de greu mereu și mereu? Razboiul aduce mereu și mereu alți morți, răniți, spitale, durere și speranță. Sună telefonul. Prietenii din țară, din străinătate solidari cu cauza dreaptă pentru care luptăm. Suntem bine, avem încredere în cei care fac totul spre a avea liniște dar nu numai pe perioade scurte de timp
AŞTEPTAREA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1411987309.html [Corola-blog/BlogPost/353095_a_354424]
-
veci. Căzut la datorie și nici acum nu e liniște. Rachetele cad de o parte și cealalta, cad în jur. Nici unul nu se ferește! Ne întărim în durere spre a fi puternici. Jertfa lui nu va fi zadarnică. Ne prețuim morții la fel ca vii, le păstrăm în inimi respectul, dragostea și ne rugăm ca sufletele lor, trăite atât de puțin, să-și găsească liniștea și de acolo, de undeva de sus să se roage pentru noi, pentru urmașii noștrii cel
AŞTEPTAREA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/berthold_aberman_1411987309.html [Corola-blog/BlogPost/353095_a_354424]
-
dramatism. Partenerul pedestru tăia surcele din leșurile celor ce fuseseră lămâi, portocali și măslini plantați după poruncă de Anul Nou al Pomilor, văruiți primăvara, udați cu furtunul în zori de zi, inundați în apa sfântă a acestor meleaguri uscate.Toți morți acum. Dar niciunul nu fusese ca el! El avea șanse să învingă. Se vedea că e din tagma luptătorilor. Era dintre cei care știu că mai au zile, în ciuda adversităților și că, de fapt, nu soarta le e potrivnică, ci
COPACUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_copacul_magdalena_bratescu_1387103650.html [Corola-blog/BlogPost/363484_a_364813]
-
răsplătească jertfa ta/ Cu viața sfântă de apoi/ Promitem azi, sărbătorind/ Uniți să fim de-a cum și noi/ Oricâte flori am fi adus / Tot nu ajunge pentru toți/ Câte o petală, un gând curat/ Și-o lacrimă pentru cei morți/ Ne mulțumește orcum pe toți/ Uniți să fim de-acum și noi etc. În continuare vorbește prin cântec- omul consacrat cântecului popular de peste 50 de ani-inegalabilul Nicolae Sabău intonând un cântec patriotic bine cunoscut în zonă iar la finalul cântării
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
ori Sfânta Împărtășanie Părintelui Nicolae pe patul de moarte... Într-adevăr, în timpul comunismului, s-a atentat la viața sa de trei ori, datorită activității sale religioase. Părintele Nicolae Tănase și soția sa Maria au fost găsiți într-o noapte aproape morți pe stradă, în urma unui «accident» simulat. Au fost la un pas de moarte, dar cu ajutorul unor prieteni medici au reușit să scape cu viață. Și astăzi mai păstrează sechele de atunci. Acest lucru s-a întâmplat deoarece Părintele Nicolae mobilizase
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
DE SUB PIETRE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1756 din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului vremea ni se scurge, rămânem în urmă că ne copleșește spiritul de turmă căutăm plăcere, căutăm confort fiecare poartă în spate câte-un mort de la maternitate până la o groapă și de asta nimeni nu ne scapă că privești oglinda și-ți vine să spui: parcă-aș fi copilul nimănui... cazi și te ridici, bâjbâie și-ndreaptă aproape de tine e mereu o treaptă; tobe și
IZVOARELE ŢÂŞNESC NUMAI DE SUB PIETRE de ION UNTARU în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1445501639.html [Corola-blog/BlogPost/342985_a_344314]