1,969 matches
-
natura motivului. Astfel, unele trebuințe (îndeosebi cele biologice) odată satisfăcute, au tendința de a se stinge temporar, în timp ce altele (îndeosebi cele sociale) care, de regulă, nu pot fi satisfăcute în întregime, rămânând încă aspecte nerealizate din ele, capătă noi valențe motivaționale. Acest fapt ne atrage atenția asupra dificultăților întâmpinate de manageri atunci când încearcă colaborarea și implementarea unor programe de motivare relativ uniformizate. Ei vor rămâne descumpăniți când vor constata că unul și același program de motivare va genera efecte extraordinar de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de manageri atunci când încearcă colaborarea și implementarea unor programe de motivare relativ uniformizate. Ei vor rămâne descumpăniți când vor constata că unul și același program de motivare va genera efecte extraordinar de diferite, de la acceptarea până la respingerea lui. Complexitatea fenomenelor motivaționale provine, în al patrulea rând, dintr-o caracteristică inedită a formelor și structurilor motivaționale, mai puțin sau chiar deloc întâlnită la alte forme și structuri psihice, și anume din dihotomizarea lor. Formele și structurile motivaționale se grupează în perechi polare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vor rămâne descumpăniți când vor constata că unul și același program de motivare va genera efecte extraordinar de diferite, de la acceptarea până la respingerea lui. Complexitatea fenomenelor motivaționale provine, în al patrulea rând, dintr-o caracteristică inedită a formelor și structurilor motivaționale, mai puțin sau chiar deloc întâlnită la alte forme și structuri psihice, și anume din dihotomizarea lor. Formele și structurile motivaționale se grupează în perechi polare. Astfel, există o motivație pozitivă și o motivație negativă, o motivație extrinsecă și alta
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
până la respingerea lui. Complexitatea fenomenelor motivaționale provine, în al patrulea rând, dintr-o caracteristică inedită a formelor și structurilor motivaționale, mai puțin sau chiar deloc întâlnită la alte forme și structuri psihice, și anume din dihotomizarea lor. Formele și structurile motivaționale se grupează în perechi polare. Astfel, există o motivație pozitivă și o motivație negativă, o motivație extrinsecă și alta intrinsecă, în fine, o motivație cognitivă și una afectivă. La prima vedere, faptul în sine are o mică semnificație. El își
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivațiile pozitive, intrinseci și cognitive să fie apreciate ca fiind eficiente, iar celelalte trei (negative, extrinseci, afective) ca neeficiente. S-ar putea, de asemenea, ca el să rămână surprins când va afla că fiecare dintre cele șase forme și structuri motivaționale sunt la fel de eficiente sau ineficiente, aceasta în funcție de când și cum sunt folosite, deci în funcție de particularitățile momentului și situației din viața organizațională când se recurge la aplicarea lor în vederea creșterii eficienței comportamentelor organizaționale ale membrilor organizației. În al cincilea rând, complexitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la fel de eficiente sau ineficiente, aceasta în funcție de când și cum sunt folosite, deci în funcție de particularitățile momentului și situației din viața organizațională când se recurge la aplicarea lor în vederea creșterii eficienței comportamentelor organizaționale ale membrilor organizației. În al cincilea rând, complexitatea fenomenelor motivaționale se datorează intrării în funcțiune a unui alt fenomen inedit, raționalizarea posterioară a comportamentelor. Nu rare sunt situațiile în care oamenii sunt puși în situația de a explica de ce s-au comportat într-un fel sau altul. Atunci apare tendința
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
persoanei respective și îi poate afecta conduitele ulterioare. În fond, raționalizarea posterioară a comportamentelor echivalează cu un neadevăr, cu o minciună, or, mai devreme sau mai târziu, neadevărurile sau minciunile vor ieși la suprafață. În al șaselea rând, complexitatea fenomenelor motivaționale este evidențiată de o dificultate metodologică ce apare în investigarea și mai ales în măsurarea motivației. Dacă în legătură cu alte componente ale vieții psihice există o multitudine de metode și instrumente de investigare, în domeniul motivației acestea sunt extrem de limitate. Există
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și inventare de personalitate, chiar modalități experimentale de măsurare a tuturor acestor componente ale vieții psihice. În studiul motivației, aproape singurul mijloc la care se recurge este cel al studierii reacțiilor verbale ale subiectului. Or, nu întotdeauna între starea autentică motivațională și exprimarea ei verbală există o concordanță. Aceasta din mai multe cauze: subiectul nu conștientizează prea bine starea trăită; apoi, chiar dacă o conștientizează, nu dispune de capacitatea de a o traduce și exprima în concepte; în fine, el poate amplifica
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în fine, el poate amplifica sau, dimpotrivă, diminua starea internă trăită, o poate îmbogăți sau simplifica, prezenta într-o manieră realistă sau deformată și falsificată. Rezultă că în cele mai multe situații nu vom avea o certitudine deplină că între starea internă motivațională și exprimarea ei verbală există o coincidență deplină. Chiar dacă psihologia a făcut eforturi serioase pentru depășirea acestei dificultăți, ea este încă departe de a ajunge la obiectivitatea și validitatea unor instrumente folosite în măsurarea altor procese și însușiri psihice. Cele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
coincidență deplină. Chiar dacă psihologia a făcut eforturi serioase pentru depășirea acestei dificultăți, ea este încă departe de a ajunge la obiectivitatea și validitatea unor instrumente folosite în măsurarea altor procese și însușiri psihice. Cele câteva argumente care demonstrează complexitatea fenomenlor motivaționale susțin ideea avansată la începutul acestui capitol potrivit căreia atitudinile cu privire la motivație sunt atât de contradictorii. Motivația este și rămâne într-adevăr „cheia” înțelegerii și explicării comportamentului uman. Nu-i mai puțin adevărat că ea are și suficient de multe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acțiunii. Sarcinile psihologiei organizațional-manageriale în cerecetarea comportamentului organizațional motivat Aceste sarcini pot fi împărțite în două categorii: teoretice și practice. Una dintre cele mai importante sarcini teoretice o reprezintă elaborerea unor teorii și concepții proprii care să fundamenteze științific fenomenele motivaționale din mediile organizaționale. Ca și alte științe, psihologia organizațional-managerială a început prin a prelua diverse teorii și concepții despre motivație elaborate cu precădere în psihologia generală și a le aplica în mediile specifice organizaționale. Cum adeseori transferul a fost necritic
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizațional. În momentul de față există o paletă extinsă de asemenea teorii care aduc informații prețioase în ceea ce privește explicarea comportamentului organizațional motivat. O altă sarcină a psihologiei organizațional-manageriale în studiul motivației constă în descoperirea, inventarierea și cunoașterea aprofundată a formelor specifice motivaționale care stimulează și dirijează comportamentul organizațional. În această privință, corespunzător comportamentelor oamenilor de a intra, de a rămâne sau de a părăsi organizația, au fost descoperite diferite forme de motivație, cum ar fi „motivația de a intra în organizație” și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau de a rămâne și a se angaja superficial în activitate etc. La rândul lor, aceste tipuri de motivații vor fi menținute în stare de funcționalitate sau reactualizate de o serie de stimuli. După părerea unor autori, banii - ca stimulent motivațional - afectează nu atât motivația de a produce, cât mai ales motivația de a intra sau de a părăsi organizația de unde concluzia că banii trebuie să fie un mijloc prin care atragem oamenii în organizație și prin care îi incităm să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
este interesată nu de problematica motivației în general, ci de acele tipuri/ forme ale motivației care sunt proprii mediilor organizaționale. Psihologia organizațional-managerială trebuie să conștientizeze atât conducătorilor, cât și subordonaților faptul că orice activitate desfășurată înorganizație are consecințe în plan motivațional. Cele patru activități organizaționale prezentate în partea anterioară, și anume activitatea de organizare, de conducere, de decizie și de participare, în funcție de felul cum sunt realizate, pot contribui la creșterea sau scăderea motivației membrilor organizației. Este aproape evident pentru oricine că
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de decizie și de participare, în funcție de felul cum sunt realizate, pot contribui la creșterea sau scăderea motivației membrilor organizației. Este aproape evident pentru oricine că unele structuri organizatorice sau unele stiluri de conducere conțin în ele însele mai multe valențe motivaționale pozitive decât altele. Structura bazată pe grupuri parțial suprapuse și integrate între ele (propusă de Lickert) este mult mai motivantă decât structura ierarhic liniară; stilul de conducere participativ este, de asemenea, mai motivant decât stilul de conducere directiv. Fenomenul pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aplicare a unor decizii, conducerea poate influența favorabil sau nefavorabil motivația angajaților, fie pe direcția întăririi și creșterii ei, fie pe cea a diminuării sau chiar a pierderii ei. Decizia, considera Saul W. Gellerman (1971, pp. 11-12), are un cost motivațional foarte ridicat. Același lucru se poate afirma însă despre oricare dintre activitățile organizaționale amintite. Cunoșterea anticipată a unui asemenea fapt și considerarea lui adecvată în activitatea practică ar fi în măsură să asigure premisele favorabile ale motivării susținute a angajaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ridicat. Același lucru se poate afirma însă despre oricare dintre activitățile organizaționale amintite. Cunoșterea anticipată a unui asemenea fapt și considerarea lui adecvată în activitatea practică ar fi în măsură să asigure premisele favorabile ale motivării susținute a angajaților. „Capitalul motivațional” al unei persoane are o dinamică impresionantă de-a lungul timpului, de aceea, psihologia organizațional-managerială trebuie să fie preocupată maximal de cunoașterea acesteia. În acest sens este necesară, pe de o parte, diagnosticarea potențialului „motivator” iar pe de altă parte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivator” iar pe de altă parte, optimizarea scopurilor/obiectivelor angajaților și dozarea echilibrată/corespunzătoare a lor. Atingerea primului obiectiv se realizează printr-un triplu diagnostic: diagnosticul cursului anterior și actual al aspirațiilor în termeni de succes sau eșec; diagnosticul profilului motivațional centrat pe surprinderea nevoilor de bază care animă la un moment dat persoanele; diagnosticul motivațiilor active și al celor potențiale. Cel de al doilea obiectiv are în vedere corijarea credinței potrivit căreia scopurile înalte și dificile conduc obligatoriu la performanțe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în rezolvarea problemelor socioumane trebuie să mediteze și să acționeze în consecință. În fine, una dintre sarcinile cele mai dificile cu care se confruntă psihologia organizațional-managerială este aceea a elaborării unor programe de motivare a angajaților, a stabilirii unor practici motivaționale menite să contribuie la stimularea, direcționarea și menținerea comportamentelor organizaționale motivate. Asemenea programe trebuie să conțină măsuri și modalități motivatorii clare, pertinente, flexibile, coerente. Programele și practicile motivaționale stabilite țintesc spre formarea și dezvoltarea încrederii managerilor și subordonaților acestora în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a elaborării unor programe de motivare a angajaților, a stabilirii unor practici motivaționale menite să contribuie la stimularea, direcționarea și menținerea comportamentelor organizaționale motivate. Asemenea programe trebuie să conțină măsuri și modalități motivatorii clare, pertinente, flexibile, coerente. Programele și practicile motivaționale stabilite țintesc spre formarea și dezvoltarea încrederii managerilor și subordonaților acestora în posibilitatea influențării pozitive a planului motivațional-comportamental. Totodată, ele trebuie să combată o serie de prejudecăți existente în mediile organizaționale. Una dintre acestea o constituie credința nemăsurată și nerealistă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și dezvoltarea încrederii managerilor și subordonaților acestora în posibilitatea influențării pozitive a planului motivațional-comportamental. Totodată, ele trebuie să combată o serie de prejudecăți existente în mediile organizaționale. Una dintre acestea o constituie credința nemăsurată și nerealistă în valențele unor stimuli motivaționali. Unii cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională. O altă prejudecată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de prejudecăți existente în mediile organizaționale. Una dintre acestea o constituie credința nemăsurată și nerealistă în valențele unor stimuli motivaționali. Unii cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională. O altă prejudecată se originează în tendința dihotomizării comportamentelor organizaționale în comportamente motivate și comportamente nemotivate. În mediile organizaționale nu poate fi vorba de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
valențele unor stimuli motivaționali. Unii cred, în mod nejustificat, că doar banii îi motivează pe oameni. Or, exclusivismul și nerealismul unor programe și practici motivaționale ar fi mai degrabă în măsură să împiedice motivarea autentică a angajaților, decât stimularea lor motivațională. O altă prejudecată se originează în tendința dihotomizării comportamentelor organizaționale în comportamente motivate și comportamente nemotivate. În mediile organizaționale nu poate fi vorba de comportamente nemotivate, ci de comportamente motivate mai mult sau mai puțin, de comportamente motivate de un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
motivat”, ci între a fi motivat spre A, spre B sau spre C (McClelland, 1980, p. 86). Așa încât organizația este cea care, prin programele și practicile sale, îl „împinge” pe angajat pe o direcție sau alta. Numai că alegerea direcțiilor motivaționale este condusă de valoriile organizației, de cultura ei. Uneori aceste valori sunt comunicate prin practicile motivaționale într-o formă explicită. De exemplu, fondatorul unei organizații face alegerea conștientă de a-și recompensa angajații pe baza performanțelor. Alteori, aceste valori sunt
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
86). Așa încât organizația este cea care, prin programele și practicile sale, îl „împinge” pe angajat pe o direcție sau alta. Numai că alegerea direcțiilor motivaționale este condusă de valoriile organizației, de cultura ei. Uneori aceste valori sunt comunicate prin practicile motivaționale într-o formă explicită. De exemplu, fondatorul unei organizații face alegerea conștientă de a-și recompensa angajații pe baza performanțelor. Alteori, aceste valori sunt comunicate prin practicile motivaționale mai mult implicit, în unele cazuri fiind în conflict chiar cu valorile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]