1,609 matches
-
dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387 erau români
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
vorbitorilor de limba română ca limba maternă. Numărul mărit al maghiarilor (față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că în 1941 evreii transilvăneni și-au declarat în mare parte maghiari (evreii erau doar 31,3% din numărul total al mozaicilor), timp ce la recensământul român din 1930 93,9% dintre mozaici și-au declarat ca fiind de naționalitate evreiască (și doar 6% de naționalitate maghiară). Acordul, numit în istoriografia română Dictatul de la Viena, iar în cea maghiară „Al doilea arbitraj
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
față de recensămintele anterioare) se explică și cu faptul că în 1941 evreii transilvăneni și-au declarat în mare parte maghiari (evreii erau doar 31,3% din numărul total al mozaicilor), timp ce la recensământul român din 1930 93,9% dintre mozaici și-au declarat ca fiind de naționalitate evreiască (și doar 6% de naționalitate maghiară). Acordul, numit în istoriografia română Dictatul de la Viena, iar în cea maghiară „Al doilea arbitraj de la Viena” (primul fiind cel prin care Ungariei i s-au
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel: Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuți, 35.387 erau ortodocși, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ș.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruși, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ș.a. Mai mult de jumătate din populația evreiască originară din oraș
Cernăuți () [Corola-website/Science/296872_a_298201]
-
45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În anul 1930 populația orașului era de 14.128 de locuitori. Din punct de vedere confesional populația Bistriței era alcătuită în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
381 cehi și slovaci, 300 evrei, 257 țigani ș.a. Din punct de vedere confesional, populația orașului era alcătuită din 12.352 romano-catolici (62,1%), 5.439 ortodocși (27,3%), 633 greco-catolici (3,1%), 531 reformați (2,6%), 431 lutherani, 348 mozaici, atei ș.a. Instituții
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
31.138 de locuitori. Dintre aceștia 19.421 s-au declarat români, 9.424 evrei, 822 maghiari, 406 germani ș.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocși, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-luterani, 9.593 mozaici ș.a. Odinioară înfloritoare, comunitatea evreiască din oraș s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial, din două motive: 1) persecuția, azi inadmisibilă și irațională, de sub regimul antonescian în anii războiului, când evreii erau scoși în afara societății și trimiși
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
edificii de cult, majoritatea datează de dupa 1830, una singură, biserica „Sfanțul Nicolae”, fiind o geamie musulmană transformată, iar biserică „Adormirea Maicii Domnului” fiind construită deasupra unei biserici subterane care a funcționat în timpul dominației turcești), o capelă catolică și două temple mozaice. Anuarul Socec din 1925 consemnează orașul cu 20.895 de locuitori. În 1950, Giurgiu a primit statut de oraș regional în cadrul regiunii București, el devenind și reședința raionului Giurgiu, subordonat acestei regiuni. Între 1952-1954, regimul comunist, sprijinit de URSS, a
Giurgiu () [Corola-website/Science/296944_a_298273]
-
1359 de locuitori dintre care 1236 erau români, 87 germani (sași) și 30 maghiari (1233 greco-catolici, 100 romano-catolici și 25 evanghelici-luterani. În 1900 erau 3142 de locuitori, dintre care 2367 erau români, 565 maghiari și 197 germani (2290 greco-catolici, 463 mozaici, 152 romano-catolici, 127 reformați-calvini, 63 evanghelici-luterani și 38 de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
de ortodocși). Conform datelor recensământului din 1930 în unitățile administrative ale României, orașul Năsăud avea un total de 3.512 locuitori dintre care 2.886 erau români, 98 maghiari, 83 de germani, 420 evrei, 31 țigani (2.618 greco-catolici, 425 mozaici, 250 ortodocși, 105 romano-catolici, 62 reformați-calvini, 48 evanghelici-luterani, 1 unitarian) Din datele recensământului efectuat în 2011, populația orașului Năsăud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Năsăud () [Corola-website/Science/297069_a_298398]
-
au declarat: maghiari (1 persoană), ruși (12 persoane), ruteni (3 persoane), sârbi\croați\sloveni ( 1 persoană), cehi\slovaci ( 3 persoane), armeni (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (60,75%), dar existau și romano-catolici (30,5%), mozaici (6,80%) și evanghelici\luterani (0,80%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (8 persoane), armeno-gregorieni ( 2 persoane), baptiști (18 persoane), altă religie (10 persoane), fără religie ( 3 persoane).
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
major în societatea chiliană, cu 84 la sută, adepți declarați. Deși, oficial, separată de stat din 1925, beneficiază de anumite favoruri. Alte grupuri religioase chiliene sunt evanghelicii - 15,14%, Martorii lui Iehova - 1,06%, mormonii - 0,92% și 0,13% mozaici. 8,3% chilieni se declară atei sau agnostici. Conform ultimului recensământ, 13 090 113 chilieni sunt rezidenți în zonele urbane, reprezentând 86,59% din populația națională. Doar 13,41% locuiește în zona rurală. Aici, ocupațiile principale sunt agricultura și zootehnia
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
în regiunile autonome rusești Altai, Hakas, și Tiva) sunt adepți ai șamanismului. Șamanismul a fost religia predominantă a diverselor ramuri turcice până prin secolul al VIII-lea, când cei mai mulți au trecut la islamism. Mai sunt unele popoare turcice de religie budistă, mozaică, zoroastrică și bahá'í Unii se referă la țările, regiunile și popoarele turcice ca la o parte a "lumii turce". Alții sunt îngrijorați că aceasta este un rezultat și un exemplu al "pan-turcismului", creat să încurajeze dorințele hegemonice sau
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
câțiva practicanți în Albania. Albania a fost singura țară din Europa continentală în care populația evreiască a crescut în timpul Holocaustului. După emigrarea în masă în Israel după căderea regimului comunist, astăzi mai rămân în țară doar circa 200 de credincioși mozaici. Muzica populară albaneză se încadrează în trei grupuri stilistice: Gheg în nord, Labs și Tosk în sud. Alte zone muzicale specifice sunt în jurul orașelor Shkodër și Tirana. Tradițiile diferă între nord și sud, cele din nord fiind cântece mai „aspre
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
sau au intervenit pentru îndulcirea sau anularea unor ordine draconice. Spre exemplu, intervenția reginei mamă, Elena, împreună cu Patriarhul Nicodim Munteanu, pentru oprirea deportării evreilor bucovineni în Transnistria și repatrierea orfanilor (rabinul dr. David Safran, trimis de Rabinul Șef al Cultului Mozaic din România a cerut sprijinul Patriarhului I.P.S.S. Nicodim Munteanu și a rămas impresionat de înțelegerea și compasiunea prelatului: "„Știu tot, fiul meu drag, aseară mi-a telefonat eminența sa Andrea Cassulo... Misiunea... onorează credința iudaică și crucea care a fost
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
Există 487 de comunități musulmane înregistrate, 368 dintre ele fiind în peninsula Crimeea. În plus, aproximativ trăiesc în Kiev, majoritatea născuți în străinătate. Comunitatea evreiască este doar o mică parte din ceea ce reprezenta ea înainte de Al Doilea Război Mondial. Cultul mozaic reprezintă 0,63% din populație. Recensământul din 2001 a relevat existența a , deși liderii comunităților susțin că populația ar fi de . Nu există statistici privind ce parte din evreii ucraineni aparțin cultului mozaic, dar iudaismul ortodox are cea mai puternică
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Cerquiglini. Începând cu legea din 9 decembrie 1905, bisericile sunt strict separate față de stat în Franța: „Republica nu recunoaște, nu salarizează și nu subvenționează niciun cult religios [...]” cu excepția regiuni Alsacia-Mosela, unde sunt recunoscute cultul catolic, două culte protestante și cultul mozaic. Religia catolică este și ea recunoscută în anumite teritorii și departamente de peste mări. Noțiunea de laicitate și reglementările ce derivă din ea sunt încă subiect de dezbatere, cum a fost cazul în 2003-2004, cu legea privind însemnele religioase în școlile
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
locuitori, dintre care 69.139 români (87,3%), 3.708 evrei (4,6%), 1.591 maghiari (2,0%), 1.307 germani (1,6%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită din 69.458 ortodocși (87,7%), 3.843 mozaici (4,8%), 2.629 romano-catolici (3,3%), 1.115 luterani (1,4%), 1.076 greco-catolici (1,3%) ș.a. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 27 de consilieri, 12 din partea PSD, 7 au fost aleși din partea PNL, 4 din partea
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
populație) și 43.701 în 1919 (41.7% din populație). În oraș și mai ales satele și orașele din apropiere, majoritatea populației evreiești vorbea limba idiș și menținea o tradiție ortodoxă. Numai elita orașului vorbea limba germană și practica cultul mozaic de rit reformat. Tenorul Josef Schmidt (1904-1942) a cântat în cor pe când era copil și apoi a fost cantor când a devenit adult. După anexarea Bucovinei de Nord (din care Cernăuți era cel mai mare oraș) de către guvernul sovietic în
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
de locuitori. Ultimul oraș ca mărime și populație era Praga. Erau 10 milioane de locuitori care vorbeau germană, urmați de vorbitorii de cehă, poloneză, ruteană, slovenă, italiană și română. Religios, peste 26 de milioane (90%) se declarau catolici, urmați de mozaici, ortodocși și protestanți. Agricultură a continuat să joace un rol major, contribuind cu circa o treime în economie. Austria avea o economie industrial-agrară. Provinciile estice ca Boemia și Moravia erau zone agrare. Apar ramuri industriale ca industria textilă, industria alimentară
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Pentateuch" este termenul grec referitor la primele cinci cărți ale Vechiului Testament. Etimologic, noțiunea de Tora este complexă și include "înțelepciune", "învățătură" precum și un sens arhaic de "lege". Textul talmudic explică aplicarea practică a celor 613 porunci, care formează cultul mozaic. În alte scrieri, unul dintre înțelepții din Talmud spune: "Să vină sfârșitul zilelor, dar poate noi nu vom trăi ca să îl vedem, pentru că va fi plin de atât de multe conflicte și suferințe." Potrivit tradiției evreiești, cei care vor fi
Sfârșitul lumii () [Corola-website/Science/317696_a_319025]
-
înșelător" (1994) și "Bărbierul din Siberia" (1998) - și alte filme rusești, printre care succesele de televiziune "Odiseea" (1997, r. Koncealovski) și "Doctor Jivago" (2006, mini-serie, r. Aleksandr Proșkin). În anii 1960, Artemiev a compus șase lucrări pentru ANS, printre care "Mozaic" (1967) și "Douăsprezece priviri asupra lumii sunetului, variațiuni pe un singur timbru" (1969). În anii 1970, integrează în compozițiile electronice și instrumente împrumutate din genul rock (chitara electrică, bateria), iar din 1974 lucrează cu un nou sintetizator - Synthi-100. Doi ani
Eduard Artemiev () [Corola-website/Science/319209_a_320538]
-
locuitorilor erau huțuli (95,83%), cu o minoritate de evrei (1,31%), una de ruteni (2,12%) și una de români (0,74%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (97,95%), dar existau și greco-catolici (0,41%), mozaici (1,31%) și baptiști (0,33%). Coniatin era în perioada interbelică o stațiune climaterică de interes local, situată în regiunea muntoasă, pe valea Ceremușului-Alb, la 48 km de stația CFR Seletin. Aici se află o biserică de lemn cu hramul
Coniatin, Putila () [Corola-website/Science/315628_a_316957]
-
5,7%), una de polonezi (3,1%) și una de români (5,7%). Alte persoane s-au declarat: maghiari (3 persoane) și ruși (25 de persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (70,55%), dar existau și mozaici (17,73%), romano-catolici (7,63%), greco-catolici (3,22%). Alte persoane s-au declarat: evanghelici/luterani (8 persoane), adventiști (21 de persoane) și fără religie (7 persoane).
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
evrei (3,2%), una de ruteni (33,75%) și una de români (3,1%). Alte persoane s-au declarat: germani (3 persoane) și ruși (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96,74%), dar existau și mozaici (3,2%) și greco-catolici (0,06%).
Dihtineț, Putila () [Corola-website/Science/315647_a_316976]