1,907 matches
-
a nu se face văzut de vreo navă braziliană. Strănepotul cancelarului Bismark, contele Alexander von Bismark, 33 de ani, e arestat la Copenhaga pentru trafic de narcotice. În 1939, Chamberlain a remarcat că, la semnarea acordului de la München, Hitler a muiat penița într-o călimară goală: „Germanii sunt prost organizați pentru semnarea acordurilor”. Perla „Peregrina” a fost descoperită în secolul al XVI-lea; Filip al Spaniei a dăruit-o Mariei Tudor și bijuteria a trecut de la o regină la alta, până când
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
am deschis al lumii fraged lut, Așa cum casa nouă o începi Tăind ferestre-n zidul nevăzut, Precum corabia o-ncepi cu un catarg Și cum cu cântecul începi vioara, Partidul, întâlnindu-l, m-am avântat în larg Și m-a muiat în aurul ei vara.“ („Uit să fiu singur“, Cântarea României, decembrie 1987) TOMUȘ Mircea „În conceptul actual românesc de independență națională și în practica actuală a independenței de stat a României la care contribuția gândirii teoretice și a impresionantei activități
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și cum a încercat de un milion de ori să facă rost de blugi și de adidași de la Galați și mi-a adus de la Fondul Plastic din București cureaua aia șmecheră și pantofii bulgărești... Ce-i drept, aici m-a muiat, e-adevărat că acum juma’ de an a venit cu o pereche de blugi stas, îi luase doamna Mariana de la vaporeni și am leșinat când i-am văzut. Apoi, când să-i pun pe mine, canci. Nu puteam nici să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta predarea întregii agoniseli de generații a familiilor lor, viitoarei gospodării agricole colective, știind că în felul acesta pierdeau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
îndeletnicire de învățător să-i calce pe urme, spre a-și crea un nume care să fie rostit cu respect și dragoste de generațiile de copii și de către părinții lor. Lecția Mijloc de iarnă. Spre amiază gerul s-a mai muiat. Soarele, în scurtul său drum astral își arată timid chipul palid prin ceața lăptoasă și printre ramurile copacilor încărcate cu promoroacă, alcătuind un tablou hibernal a cărui frumusețe nu o întrece nici cel mai iscusit artist. Dumitru Dascălu și-a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fost altul, Brîndușa ar fi fost pentru el ceea ce-i Tamara acum pentru mine. Aceste femei deosebite, despre care ar trebui să scriu odată cîteva rînduri cu aceeași pasiune cu care un pictor, extaziindu-se în fața unor magnolii, și-ar muia pensula în cel mai curat roz... Aceste doamne despre care n-am încă puterea să scriu!... Și Vlad... Vlad care-a fost, Vlad care este... Pe el nu trebuie să-l iert; omul încununat de succes, retras în spatele pozei ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
aproape o săptămână nu am mai primit nimic de la tine. Repede, între două telefoane, o carte poștală și pentru mine, care te iubesc și aștept. M. c. p. 17 ianuarie [1950], marți dimineață Draga mea dragă, Frigul s-a mai muiat; dimineața e strălucitoare; chiar dacă acoperișurile sunt pline de zăpadă, azi dimineață, când s-au deschis ușile de la balcon pentru a se face „curat“, o puternică mireasmă de lăstăriș a cuprins biroul și camera ta. A sosit ieri cartea poștală în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
crapă capul și n-am cui să-mi spun durerea, n-am pe nimeni, pe nimeni, pe nimeni. Am să fiu oare în stare să rezist până la capăt? Am să mă obișnuiesc și cu asta? Duminică, 2 aprilie [1950] Buretele muiat în fiere și oțet. Am stat în pat până la 6 cu febră și cu o tuse rea, ca tusea convulsivă. Aseară am dormit numai de la 11 la 2, pe urmă accesul de tuse a durat trei ore, fără întrerupere. Mă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
a fost o „Notă cu cîntecele oprite de la difuzare pe posturile de radio și televiziune” În care se regăseau, deocamdată, șapte titluri pe care le vom cita și noi acum, după trecerea a 42 de ani: „1. Je t’aime... moi non plus (interpreți Jeanne Birkin și S. Gainsbourg, n.n.); 2. Chi non lavora... non fa l’amore (Cine nu muncește... nu face dragoste, Adriano Celentano, n.n.); 3. Eu am chemat-o (Jaqoues Brell); 4. Timpul lupilor (Charles Aznavour); 5. Și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată „CÎteva probleme” emisă la data de 16 noiembrie 1973, cenzorul-șef Își prezentase păsurile pe o coală și jumătate A4. Problemele (poate reale) purtau amprenta clară a autoplângerii de milă, pentru a mai muia inimile stâncoase ale ștabilor bucureșteni de, poate-poate, se va lăsa din partea lor și c-o primă (la stânga) pe lângă leafă. Prima frază, primele constatări: „După opinia noastră, stilul și metodele de muncă În activitatea de control a presei pot fi Îmbunătățite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la Gârceni și la Lipova și la Armășoaia. Eu am plecat, sărut mâna, bunico, și dacă mai întreabă vreo fată de mine, că văd că ai aflat matale ceva, să-i spui că eu mă gândesc la însurătoare abia după ce moi întoarce din armată, așa cum a făcut și tata. Luându-și încă odată rămas bun ieși pe ușă să continue treburile ce și le rânduise. Fetele cele mici, Maricica și Lențâca ieșiră să meargă în livadă, poate or mai găsi ceva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
celor doi, moș Negruș privi cu atenție la fotografiile de familie puse pe pereți și prubului din ochi ce zestre o aștepta pe Emilia. Venind Costache și Ghiță de pe la treburile lor, se așezară în jurul mesei și începură să spargă nuci, muind miezii în sare și din vreme în vreme, îi udau cu înghițituri de vin, încă tulburel și mai acruț, dar cu nuci se potrivea de minune. Ghiță și socru-său spuseră după ceva vreme că ar trebui să plece în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
venit la alde Gheorghiu să vadă cum o duce copilașul ei, Nicușor. Acesta dormea în brațele lui Maria, noua lui „mamă”, având în gură o așa zisă „țoașcă”, o bucățică de pânză în care era strânsă o bucățică de pâine muiată în lapte îndulcit. Mama dreaptă, Victoria, luă copilul în brațe și fugi cu el afară , fără ca măcar să-și ia rămas bun, iar Profira lui Nașcu a încercat să explice purtarea ei urâtă prin aceea că fetei îi este foarte drag
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întâlnit și ne-am încrucișat drumurile cu un grup cunoscut de Mariana și Alieta, care, ca și ele, adunau în inimă, suflet și minte, asemenea albinelor, mierea strădaniei lor cognitive... Ne îmbătăm de frumuseți neasemuite, dar ne toropește și ne moaie căldura meridională a Italiei. Caut să mă arăt încă tare ca să nu mă fac de rușine neliniștindu-mi fiica și tovarășele noastre de drum. Din Florența revenim în toate aceste trei zile de mai la Veneția, marea și nemăsurata dragoste
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
le dedea boabe și grăunțe zăcute-n rom. Am văzut într-o dup-amiaz de vară, în fața prăvăliei, pe desfrânații aceia beți turtă, făcând mustră și defilând soldățește, ca doi muscali pe două cărări, pe dinaintea unui cățel, alb și creț, muiat în boia de băcan pentru roșit ouă. Samurache stetea sluj, cu o chivără de hârtie în cap, încins cu o sabie enormă și având, se-nțelege, tot aerul sever necesar situa- ției... Artistul meu ședea picior peste picior pe laviță
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
David Farhi spune c) Sadat, În timpul vizitei lui În America, și-a declarat devotamentul fâț) de lumea arab) și a pretins a fi un superarab, pentru a Înl)tură orice suspiciune. Lumea arab) l-a acuzat c) s-a cam muiat. Dup) ce a f)cut gesturi de solidaritate, este liber s) se detașeze și s) se ocupe de problemele interne ale Egiptului - suprapopularea, stagnarea economic), bolile. Profesorul Michael Brecher de la Universitatea Ebraic), evreu de origine canadian), vorb)reț și extraordinar
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tot repet)), ci pentru c) Îmi place acest om Între dou) vârste, cu o comportare copil)roas) și inocent), ca și atitudinea să profetic) fâț) de acel templu care este corpul omenesc. Își deschide geantă și scoate sticlele cu uleiuri, moaie prosoape În ap) fierbinte, că s) mi le pun) apoi pe spate, Îmi așaz) o pern) sub glezne și, În timp ce m) maseaz), Îmi explic) tehnicile pe care le folosește, dezv)luindu-mi misterioasele relații dintre mușchi și organe. Totul este grozav
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
fierbinți, misterioși ca apele adânci; deasupra lor, străjuiește o frunte lată, înaltă. Pe cap, poartă coroana imperială cu vulturul bicefal bizantin, din care coboară șiraguri de perle și diamante. Doamna Maria ia ulcica pe care i-o întinde Ștefan, își moaie buzele în ea, o ridică și grăiește: Și vouă, sănătate! Trăiască Slăvita noastră Doamnă!! Lângă tronul Doamnei, stă Sora, chiar sora Domnului, și, alături, jupânese și jupânițele din suita Doamnei. La picioarele tronului, pe o treaptă, stă boier Ioan Paleologul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vite! De nu vrei nu da! De nu vreți nu dați! Sunteți liberi să nu dați! Dumnezeu să vă judece! Dăm! Dăm! se grăbesc boierii la danie. Cum să nu dăm! Câte una... Una... Să ne-nțelegem, boieri dumneavoastră, o moaie Ștefan zâmbindu-le dulce. Nu e poruncă. Sunteți liberi să dați au nu. Că numai ce dați cu inima curată și luminată, e bine primit de Domnul. Luminată!... Luminată!... mormăie boierii, îmbulzindu-se la danie. Tăutu îi însemnează. Tăutule! Repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de spus... Doamnă, îngăduie să mă retrag... Se pleacă și se retrage cu spatele, închizând încet ușa. Maria a rămas încremenită în mijlocul încăperii, cu ochii pironiți în gol, arși de pleoapele uscate ce nici lacrimi n-au. Genunchii i se moaie, îngenunchează la icoană. Ce să fac? șoptește ea cutremurată. Sfântă Fecioară, ajută-mă!! hohotește ea. Obloanele zgâlțâite de vânt gem din balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
or veni... la anu', poate... la anu' de-or mai veni... La anu'?!... șoptește Ștefan aiurit. La anu'?! Gherasim smulge plosca din mâna unui boier, râde și trage dușcă după dușcă, gâlgâind. Iisuse... La anu'... Fantastic... murmură Ștefan. I se moaie picioarele... Cade în genunchi.... Se face ghemotoc la pământ, cu fruntea la pământ. Rămâne așa, neclintit, în tăcere, ghemuit. Boierii se uită uluiți la Ștefan și nu știu ce să creadă: "Ce face Măria sa? Se roagă? Sărută pământul? Plânge? Să plângă Măria sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zurbă, tâlharii scot capul... Scot capul... se agață Mihail de colacul de salvare, îngânând abia. Și paloș n-ai să li-l retezi?! Am lanțuri! ridică Mihail capul, cutezător. Aaa! se luminează Ștefan. I-ai cetluit... Zi așa, spătare, o moaie el și-l bate pe umăr să-l îmbuneze, dar imediat se încruntă. Parcă totuși poruncisem "să fie stârpiți!"... Stârpiți vor fi! strigă Mihail cu mâna pe inimă ca un jurământ. E cu omor?! Cu omor! Tâlharii să fie atârnați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eu... pe mine... dacă m-ar dovedi Măria ta că m-am ticăloșit... că am hiclenit... te-ar răbda inima să... să mă tai? Te-aș tăia, Ioane! Dreptatea e una pentru toți, spune Ștefan categoric, apoi vocea i se moaie. Măcar că apoi te-aș jeli... Aiasta aduce mai degrabă a mărturisire de dragoste, spune Tăutu impresionat. După ce te-am tăiat? Slabă mângâiere, zâmbește Ștefan. Și... și capul logofătului... Și capul Domnului, chiar... Numa' capul călăului n-are a se teme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Padișah crunt se va abate asupra țării, că..." "Comori?" îl întrerupe Ștefan. Care comori?! Niște pietricele acolo, niște scule aurite, vai de ele?... Prea se fac stăpâni peste oameni! Peana și calamara! poruncește el dârz. Tăutu, cu pana de gâscă muiată în calamara de la brâu, este gata de luptă. Cuvântul nostru aiesta este! dictează Ștefan plimbându-se încoace și încolo căutându-și cuvintele. Scrie! "Moldova este o țară liberă și nu primește porunci de la nimeni! Porturile Moldovei sunt libere și orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prăpădit de vistiernic să cuteze a se pune potrivnic? N-am!", atâta știe. N-am întâlnit un zgârie-brânză mai mare! Să ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]