12,407 matches
-
dificultăți ce păreau insurmontabile. Dependența instituțională este însă tot una individualizată, chiar dacă apare ca produs al jocului interacțiunilor individuale. Capitalurile (financiare, sociale, umane, culturale, simbolice etc.) sunt distribuite social, dar realizarea lor este, în ultimă instanță, individuală. Astefel, accentuarea și multiplicarea inegalităților se asociază cu individualizarea lor. Individualizarea inegalităților este totuși profund ambiguă. Pe de o parte, orice analiză empirică a structurii sociale emergente din perioada tranziției ar evidenția asemănări puternice cu cea specifică societăților capitaliste dezvoltate în privința inegalităților în distribuția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalităților în distribuția bogăției și veniturilor, în diviziunea economică și socială a muncii, în identificarea factorilor ce explică distribuția și redistribuția beneficiilor și câștigurilor. Mai mult, numeroase cercetări demonstrează cum globalizarea și noua economie a cunoașterii fac din accentuarea și multiplicarea inegalităților caracteristici inerente tuturor societăților actuale. Distribuția proprietății, construcția instituțională a pieței economice și a pieței muncii și chiar politicile statului bunăstării generează inegalități ale veniturilor și oportunităților, ale șanselor vieții și ale criteriilor de evaluare a realizărilor vieții. Pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
s-a schimbat și nu se schimbă în mod fundamental. Neschimbată cum este în contururile ei esențiale, această structură socială accentuează și multiplică inegalitățile. Totodată, structura socială a capitalismului emergent din țările în tranziție urmează aceeași cale a consacrării și multiplicării inegalităților. Pe de altă parte însă, se produce o dezintegrare a grupurilor și claselor sociale și o afirmare tot mai puternică a individualității pe piața muncii. Piața capitalistă a bunurilor și a muncii funcționează astfel încât subminează solidaritățile de grup, premiază
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale bogăției și sărăciei. Persistența într-o stare sau alta de-a lungul timpului vieții personale a început să fie comparată cu distribuția socială a inegalităților. Din compararea distribuției sociale cu persistența individuală a rezultat: a) tendința de creștere și multiplicare a inegalităților, b) individualizarea oportunităților și a riscurilor asociate inegalităților și c) mobilitatea individuală într-un spațiu social inegalitar. Mai întâi, să ne referim la distribuția socială a inegalităților. În toate țările OECD, cele mai mari inegalități apar în distribuția
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
constituind un domeniu distinct al inegalităților, întrucât au un caracter subiectiv și sunt derivate din modul de gestionare a sinelui și a identității personale în raporturile cu alții și cu instituțiile sociale. În condiții de individualizare a inegalităților și de multiplicare a oportunităților, inegalitățile recente, subiective cum sunt, ajung ele însele să genereze inegalități obiective clasice. Sigur că este mult mai dificilă specificarea inegalităților recente, ca să nu mai vorbim despre măsurarea sau includerea lor în analize teoretice care ar da seamă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
stări, ar apărea o „continuă delegitimare a acțiunii sociale” și o legitimare a „strategiilor de corupție și abuz”, ca „principale forme de manifestare a instituției «contra-instituționalizării»”. Tendința dominantă ar consta astfel în perseverarea pe căile instituționale tradiționale, în condiții de multiplicare a deschiderilor instituționale noi, pentru a consacra „contra-” sau „retro-instituționalizarea”. În al treilea rând, guvernarea, lipsită de autoritate, privată de politici coerente și bazată pe ineficiență generalizată, induce o lipsă de încredere a tuturor în toate. Individul rămâne singur cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a tuturor în toate. Individul rămâne singur cu sine și cu gestionarea propriilor probleme, atunci când nu a căzut în dependența de vreo autoritate economică, birocratică sau culturală improvizată. Cele trei instanțe - economică, instituțională și de autoritate - conduc la apariția și multiplicarea inegalităților recente asociate cu cele de tip clasic. Din asociere, rezultă stările de tensiune socială în care toți sunt revoltați; România apare ca o țară de revoltați într-o liniște a tensiunilor sociale care numai periodic izbucnesc, asemenea unui vulcan
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de calificări individuale sunt convergente: cererea individuală pentru o școlaritate tot mai înaltă și pentru diplome sau certificări tot mai diversificate și selecte generează presiuni pentru creșterea, diversificarea și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai a celor școlare (sau formale), ci și a celor dobândite în circumstanțe informale sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile de asigurare a calității serviciilor de calificare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și competiția fluxurilor de școlaritate. Societatea a intrat deja în stadiul de multiplicare a certificărilor de calificări cognitive și profesionale, nu numai a celor școlare (sau formale), ci și a celor dobândite în circumstanțe informale sau nonformale. Arbitrii instituționali ai multiplicării calificărilor au devenit agențiile de asigurare a calității serviciilor de calificare și agențiile de recunoaștere a diplomelor. Național constituite, astfel de agenții trebuie să fie ele însele recunoscute regional (european) și global de instanțe interguvernamentale. Piața liberă a generării și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asociază cu o deflație a calificărilor performante. Drept urmare, pentru a contracara acest efect perceptiv, diploma trebuie să includă într-un „supliment” o descriere detaliată și certificată a competențelor exprimate în termenii „rezultatelor învățării”. Valoarea de piață a diplomei solicită o multiplicare a simbolurilor certificării și a probelor de confirmare. Durata de supraviețuire competitivă a diplomei este continuu redusă, iar singura cale de reconfirmare este oferită de proba continuei reflexivități prin dobândirea de noi calificări. În al doilea rând, corespondența strânsă dintre
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și organizată, tipică pentru secolele al XIX-lea și XX. Forța „programelor instituționale” aplicate de stat și derivate din agenda și expertiza unor instituții interguvernamentale (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană), efectele structurilor sociale tradiționale concretizate în sărăcie și subdezvoltare, în multiplicarea și adâncirea inegalităților clasice sunt ilustrări atât de evidente, încât nu mai solicită o insistență demonstrativă detaliată. Cealaltă este modernitatea reflexivă, care, deocamdată, este în fazele incipiente ale configurării. Totuși, ritmul ei de dezvoltare este proporțional doar cu ritmul de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la relațiile dintre familie și corporație în cadrul structurii sociale. Unul dintre semnele distinctive cele mai importante ale modernității este reprezentat de corporații, adică de acele organizații ce grupează persoane individuale angajate în realizarea unor obiective comune cu o tehnologie adecvată. Multiplicarea corporațiilor, începând cu revoluția industrială, se realizează odată cu separarea activităților economice de cadrul gospodăriei familiale autarhice și cu accentuarea diviziunii muncii și a specializărilor funcționale. Un astfel de proces al corporatizării s-a extins atât de mult în prezent, încât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
familie și corporații apare un conflict ale cărui efecte se repercutează asupra modului de realizare a producției și reproducției sociale. Familia și corporația Familia a fost, încă din preistorie, așa cum se spune, „celula de bază a structurii sociale”. Apariția și multiplicarea corporațiilor nu numai că au amenințat poziția centrală a familiei în societate, dar au și intrat în conflict cu ea. În societățile modernității timpurii, s-au constituit de fapt două structuri de organizare. Una era constituită în jurul familiei și includea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
altă schimbare de proporții a structurii familiale este reprezentată de angajarea femeilor în munca salarială corporatistă. Odată cu aceasta, apar noi schimbări. Tot mai multe gospodării familiale nu mai au nici un reprezentant rămas acasă, menajul casnic este cvasi-integral externalizat (dovadă fiind multiplicarea firmelor de baby-sitter și de servicii menajere, a restaurantelor și a centrelor de fast-food). Timpul liber din familie solicită dezvoltarea unei întregi industrii mediatice, a divertismentului și a turismului, capitalul social disponibil copiilor și tinerilor în familie este redus la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
femeile pătrund în lumea profesională a bărbaților, deși vor rămâne încă și astăzi minoritare în sectoarele profesionale de prestigiu. Structura socială asociată familiei și generată de aceasta este înlocuită progresiv de structura socială indusă de industrialism și sprijinită puternic de multiplicarea corporațiilor. Astăzi deja nimeni nu ar mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale sau politice. Nimeni nu ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nivelul aparențelor. Dincolo de aparențe, se află schimbările din structura socială a societății în care trăim. Altfel spus, familia este acel principiu constitutiv al ordinii sociale care, în vremurile noastre, se află sub presiunea acelor schimbări din structura socială generate de multiplicarea actorilor corporatiști și de noile relații pe care ei le induc. Cealaltă sursă de întunecare a orizonturilor de schimbare a ordinii sociale actuale a relațiilor de gen este de tip istoric, adică tradiționalist. Pentru a-i releva modul de constituire
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
condiții de refuzare a formalizării relației familiale, familia homosexuală extinsă până la adopția sau chiar „nașterea” de copii (prin inseminare în cuplurile lesbiene) sunt asemenea experiențe și experimentări ale trăirii împreună a sexelor. Cine poate prezice viitorul familiei în condiții de multiplicare a acestor forme de trăiri împreună? Întrebarea e una cu rezonanțe ce caută răspunsuri în trecut. Mai importantă este analiza biografiilor personale și a celor familiale odată cu evitarea temerilor de instabilitate socială sau de blocare demografică induse de detradiționalizarea familiei
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și autonomia personală salvează - de fapt, forțează - femeile să iasă din acest ritual al sacrificiului. Cerințele instituționale ale pieței, efectele modernității și conservarea egalității familiale ajung să fie contradictorii. Ieșirea din contradicție se face pe seama dezintegrării familiei și, astfel, prin multiplicarea familiilor monoparentale sau a vieții celibatare. Egalitatea de gen în condițiile economiei de piață riscă să fie plătită cu prețul singurătății genurilor și a copiilor prinși în ritualuri de separare. Realizarea unei vieți independente și individualizate poate să coincidă cu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
invenție teoretică, întrucât indicii empirice ale solitudinii deja abundă, inclusiv și mai ales în spitale și pe culoarele magazinelor cu băuturi spirtoase. Cealaltă alternativă, pe care o invocam anterior, ar consta în revitalizarea familiei nucleare. Argumentele în favoarea acesteia nu lipsesc. Multiplicarea tipurilor de familii sau mai ales trecerea unui număr din ce în ce mai mare de persoane prin stadii succesive sau chiar concomitente ale variilor forme de viață familială sau extrafamilială sunt considerate surse ale instabilității sociale sau surse ale erodării principiilor constitutive fundamentale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
alte construcții. Cultura pieței și cultura academică Înainte însă de a căuta și formule alternative, să admitem încă o dată că universitatea noastră se confruntă astăzi cu schimbări și dificultăți. Pe de o parte, după 1991, odată cu lansarea universităților private, cu multiplicarea rapidă a acestora și a celor publice și cu acceptarea publică a sistemului taxelor de studii, a început să se dezvolte o piață a învățământului superior. Autonomia crescândă a universităților publice și conduita universităților private ca organizații care vând servicii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cât constantă cererea și oferind servicii de calitate îndoielnică, se recrutează cât mai mulți studenți plătitori de taxe, care compensează nivelul scăzut al taxelor, în condițiile în care alte surse de finanțare nu există. Rezultanta e ciudată: avem o multiplicare a numărului de diplome și o raritate a competențelor certe pe care ne-am putea baza într-o întreprindere. De exemplu, în București, conform estimărilor curente, dispunem de circa 5 000 de absolvenți cu diplomă de studii în drept și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
programatic de orice aplicabilitate. Utilitatea și forma cea mai la îndemână de comensurare a acesteia - banii - au avut mai mereu o importanță aparte. Orice privire în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al universității ne va arăta cum căutarea și multiplicarea resurselor financiare au fost un laitmotiv al politicilor academice. Poate că nu erau atât de vizibile sau atât de insistente, dar oricum erau acolo în universități. Recent însă, adică de vreo două decenii încoace, resursele financiare și-au extins influența
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
potențial de dezvoltare. Competiția dintre universități se accentuează, profilul lor instituțional se schimbă, ofertele de calificări și recalificări se multiplică, creșterea numărului de studenți poate duce la scăderea calității, participarea în economia cunoașterii presupune dezvoltarea cercetării - mai ales aplicative - și multiplicarea centrelor antreprenoriale de inovare tehnologică. Impactul schimbărilor demografice asupra universității este deci important. Există însă și alți factori de impact. Conducere și finanțare Conducerea și finanțarea învățământului superior s-au schimbat și continuă să se schimbe rapid, mai ales ca
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
răspunde cererilor cu care se confruntă, sau se vor întoarce la modelul tradițional care le-au consacrat? Se va impune concentrarea instituțională prin asocieri sau fuziuni și stratificarea universităților pe cercetare și, respectiv, instruire sau vom asista în continuare la multiplicare și diversificare instituțională? În ce măsură unele universități vor avea un profil comunitar și regional, altele unul național, iar altele global? Ce raporturi se vor stabili între acestea? Astfel de întrebări, împreună cu cele care se referă la finanțare și conducere, sunt departe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
prospectare a aplicativității practice. De-a lungul continuumului acestei dimensiuni, unele universități preferă să se situeze de partea diviziunii academice tradiționale, pe când altele experimentează rapid noile combinații disciplinare. Primele sunt stabile până la osificare, ultimele sunt prinse într-un haos al multiplicărilor de programe specializate de studii pe care poate doar lipsa de finanțare le-ar limita. Universitatea tranzitorie, fiind reflexivă, e încă în construcție pe această dimensiune, iar rețeta de succes încă nu s-a scris. Rămân doar încercările guvernanților de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]