5,106 matches
-
ne dezvolta capacitatea de mobilizare în direcția unor obiective maximale. În următorul pas, grupurile vor trebui să încerce (folosind toate modalitățile de expresie și fără a respinge vreo idee) să identifice posibilele soluționări pentru obiectivele evidențiate în fazele anterioare. Din multitudinea de idei obținute, fiecare grup le va alege pe cele pe care le consideră mai interesante, luând însă drept criteriu de evaluare mai degrabă argumente de natură afectivă decât de tip logic (formulările folosite vor fi de genul: „Mie îmi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvării de probleme (pentru că, într-adevăr, studiul de caz presupune un asemenea mecanism); un plus adus învățării constă în faptul că, fiind pus în fața unei problematici aparte la care trebuie să identifice soluții adaptate, cursantul dobândește și își exersează o multitudine de strategii de acțiune, strategii pe care le poate translata apoi la situații similare întâlnite în realitatea cotidiană. Herreid (online) ne propune un decalog al principiilor care să ne ofere un aspect util metodei studiului de caz: 1. Un caz
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tehnica oglinzii, în care o persoană face un gest, iar partenerul său o imită). În aceste cazuri, stările emoționale se optimizează, iar aceste activități, în aparență extrem de facile și îndepărtate de activitatea didactică propriu-zisă, dar în realitate extrem de complexe datorită multitudinii de posibilități de reacție a participanților, reprezintă doar primul pas în activitatea cadrului didactic de construire a echipei educaționale. Activitatea didactică centrată pe interacțiunea educațională presupune o redimensionare a întregului ansamblu de elemente care participă la climatul didactic și la
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prin joc de rol) și evaluează prin găsirea modalităților celor mai originale/distractive de vot al grupului. Am oferit aceste câteva exemple pentru a-mi susține dezideratul utilizării celor două criterii la care am făcut deja referire; desigur că din multitudinea de astfel de exerciții cadrul didactic poate alege, poate dezvolta intersecții și secvențe focalizate pe anumiți elevi/studenți, pe un anumit conținut etc. și poate imagina unele noi. Câmpul de dezvoltare, inovare și eficientizare a activității didactice din perspectiva exercițiilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
redactor-șef adjunct al periodicelor pentru străinătate (1967-1979). Debutează în 1947, la „Contemporanul”, iar editorial în 1949, cu povestirea Bobocica, semnată cu pseudonimul Ion Aluzetcu. A fost soțul Ninei Cassian. Autor a numeroase cărți de proză, Ș. a abordat o multitudine de formule epice, de la schiță și nuvelă la romanul frescă. Soare de august (1955) surprinde un episod din timpul insurecției din 1944, având protagoniști doi muncitori devotați, gata să se sacrifice pentru triumful cauzei. Tonul, atmosfera, limbajul, comune literaturii din
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
infernal. Ele exprimă, în ultimă instanță, competiția autorului cu el însuși: lupta dintre scepticismul său împins până la nihilism și la absurd, pe de o parte, și salvarea prin soluția mistică, pe de alta. În slujba acestui agon scriitorul convoacă o multitudine de mijloace, care fac ca prozele lui să fie în același timp romane-frescă de un realism brutal, romane-eseu și romane-disertație, romane metafizice și spirituale, romane fantastice. Identitatea lui S. în literatura română actuală se manifestă, nu în ultimul rând, prin
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
pentru care Ennodius a folosit ca reper scrisorile unui literat faimos din Antichitatea tîrzie, Quintus Aurelius Symmachus, senatorul cu care a polemizat Ambrozie (cf. vol. II, t. 1, p. 298), a fost considerat ulterior un model pentru acest gen, datorită multitudinii de subiecte și de tonuri, chiar dacă, în urma unui examen atent, se poate vedea că textul păcătuiește prin vacuitate și superficialitate pînă și în fragmentele în care Ennodius crede că abordează teme mai profunde, cum se întîmplă atunci cînd îi consolează
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
frumos oraș din lume" ar trebui pe lângă toate calitățile descrise mai sus să aibă acel fir magic care să mă lege sufletește de el, indiferent cât ar fi de frumos, sufletul meu ar trebui să se simtă “acasă” acolo! Din multitudinea de orașe aflate pe lista candidaților, am ales orașul meu natal, Timișoara. Cei care ați avut ocazia să îl vizitați, sunt convinsă că îmi veți înțelege preferința. Un oraș frumos, elegant, pe bună dreptate numit "orașul florilor", Timișoara încântă privirea
CEL MAI FRUMOS ORAȘ DIN LUME!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381295_a_382624]
-
realiza eforturi de învingere, menținere sau cedare în raport cu rezistența externă sau internă, prin contracția uneia sau a mai multor grupe musculare.” Dragnea A. Antrenamentul Sportiv, București, 1996. Formele de manifestare ale forței Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de clasificări ale acestei calități motrice, dar în cele ce urmează vom încerca o clasificare proprie: 1) În funcție de participarea grupelor musculare: a) Forță generală, în care participă prin contracție, pentru învingerea unei rezistențe, principalele grupe musculare ale organismului uman; b
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasări rapide ale acestora precum și o circulație foarte rapidă a mingii. Jucătorii participă în egală măsură atât în fazele de atac, cât și în cele de apărare. Reiese de aici una din caracteristicile fotbalului școlar, și anume dinamism și rapiditate. Multitudinea și varietatea cu care se succed fazele de joc, alternarea rapidă a situațiilor ofensive cu cele defensive (atac și apărare), posibilitățile pe care le oferă jucătorilor de a-și etala fantezia și capacitatea inventivă, diferitele rezolvări tactice ale fazelor de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
copilul autist se va lucra cel puțin de două trei ori pe săptămână, durata ședințelor fiind Între 30'-60’. Pentru reușita terapiei trebuie să se respecte niște criterii privind: continuitatea abilităților (exersarea fiecărei abilități continuu pentru consolidarea ei Într-o multitudine de situații), succesiunea progresivă către complexitate În orice tip de Învățare, integrarea pe orizontală, privind Înlănțuirea de noi comportamente prin recombinarea celor Învățate anterior. Copiii autiști trebuie abordați cu mult tact pentru că orice neîndemânare terapeutică poate duce la agravarea unor
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
este foarte importantă. Se trece de la interpretarea ideologică, abstractă, la descrierea unei situații istorice concrete. Fragmentul reflectă, fără îndoială, frământările epocii și ale mediului în care apocrifa a fost redactată. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit este trecerea de la o multitudine de falși mesia la unul singur (2, 7‑13). Acesta va amăgi o parte din creștinii care așteaptă a doua venire a lui Mesia, dar comportamentul său violent îl va demasca. De la bun început, creștinii, în majoritate, îi vor contesta
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
identice. Originea acestei diversități se află în libertatea conștiinței fiecărei persoane. Pe de o parte, există o uriașă distanță între cei care au ales binele și cei care au ales răul. Pe de altă parte, în interiorul acestor categorii există o multitudine de subcategorii. Binele și răul iau forme diverse, în funcție de „natura” proprie fiecărui individ. Există, așadar, o scară cu mai multe trepte a binelui și o alta, la fel de diversificată, a răului. Personificarea binelui este Isus, Fiul lui Dumnezeu, „izvor nesfârșit de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
rezumă, printr‑un mic excurs teoretic, interpretarea pe care o dă figurii Anticristului. În același timp, el oferă o explicație plauzibilă dublului caracter al personajului: singular și colectiv. Matei vorbește de un singur Anticrist, în timp ce Ioan se referă la o multitudine de anticriști. În ochii alexandrinului, contradicția, aparentă, se limpezește în distincția gen‑specie. Considerat ca gen, Anticristul este unic; ca specie, el este multiplu: tamquam si dicamus: mendacium generaliter unum est, secundum differentias autem falsorum dogmatum inveniuntur multa esse mendacia
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
alexandrinului se reflectă în maniera cea mai completă, ca într‑o structură fractală. Am spus unicitate și multiplicitate. Nu trebuie să pierdem totuși din vedere disimetria sistemului. Cristos este uerum et unum uerbum vestit de‑a lungul timpului printr‑o multitudine de profeți autentici. Anticristul nu este însă unic, ci multiplu. Există tot atâția anticriști câți ereziarhi (Marcion, Valentin etc.), fiecare din ei dispunând la rândul său de o armată de pseudoprofeți (falsi prophetae). Mai mult chiar, ducând abstractizarea mai departe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
creștinilor. În Com. Mt., se face trecerea de la sensul literal și eshatologic, la sensul moral și alegoric, Anticristul este aici anti‑Logosul ascuns în „templul Scripturilor”. Într‑adevăr, nu este vorba de un singur Anticrist (cuvânt fals), ci de o multitudine de anticriști, care acționează ilicit, printr‑un fel de „magie” lingvistică, extrem de cuceritoare. Acești „vrăjitori” alterează adevăratul sens al Scripturilor și propun dogme noi, fără nici un respect față de tradiție. Mai mult chiar, modul lor de viață se îndepărtează evident de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
tratează problema originii celor două cetăți, a lui Dumnezeu și a lumii acesteia, următoarele, istoria lor și ultimele patru, sfârșitul care le așteaptă. Tema principală a cărții a XX‑a este, așadar, Judecata de Apoi. În jurul acestei teme gravitează o multitudine de laitmotive eshatologice, cum ar fi cele două învieri, millenium‑ul, a doua moarte, înlănțuirea diavolului etc. Augustin lucrează pe baza unui dosar de testimonia, potrivit următorului plan: Introducere (cap. 1-3): - despre Judecata divină (sens, legitimare); I. Mărturii noutestamentare despre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
parte, Părinții conferă Anticristului un sens colectiv care se menține de‑a lungul vremii. Rămânem de asemenea în registrul exegezei istoricizante; de această dată, Anticristul nu mai este personajul singular care se va arăta într‑un moment determinat, ci o multitudine de personaje identificate cu ereticii, care lucrează încă de pe acum. Alături de persecutori, ereticii reprezintă a doua țintă importantă pe care Părinții o vizează în demersurile lor anticristologice. Este vorba mai ales de Irineu, Tertulian, Origen (dar la un alt nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ocultată; nu este pomenit, prin urmare absentează). Nu văd rostul unei enumerări - fie și esențializate - în aceste pagini, căci o topologie a personajelor din basmul românesc a întreprins mai demult - remarcabil - Adolf Schullerus 439. Mă voi mărgini să evoc - din multitudinea de situații 440 - două „cazuri”. Sper semnificative. în colecția Graiul vremurilor, alcătuită de Tudor Pamfile, se află o poveste intitulată Chipăruș, feciorul babei 441. îi este dat unei femei în vârstă („[...] a fost odată o babă care avea doi feciori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București”, „Romanoslavica”), din străinătate („Russkaia literatura”, „Mariiskaia pravda”) și la volume colective, la unele și în calitate de coordonator. Specializat în literatura rusă de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, una din perioadele cele mai interesante prin multitudinea curentelor și grupărilor artistice, prin efervescența ideilor creatoare și prezența unor personalități de prim rang, Ș. editează cursuri consacrate atât acestei epoci, cât și altora - Russkaia literatura (1890-1917). Literaturnâe teceniia. Marina Țvetaeva. Anna Ahmatova (1971), Istoriia russkoi literaturî (konța XIX
SOPTEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289791_a_291120]
-
doi-trei ani, câte un roman masiv, construit cu grijă și într-o expresie aleasă, care curge continuu și dens, cu dialoguri și monologuri interioare topite într-un orizont uniform, caracterizat de introspecție și analiză psihologică făcută cu rafinamentul sesizării unei multitudini de variații. Critica a relevat încă de la apariția primei cărți, Căderea, care ilustrează romanul realist și prezintă toate trăsăturile unei opere de maturitate, capacitatea autorului de a stăpâni mijloacele genului, și anume siguranța construcției, suflul epic, prezentarea acțiunii în planuri
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]
-
către sine, fie către celelalte persoane. După R. Le Senne, sentimentele morale sunt reprezentate prin următoarele: aă pudoarea, specifică omului, prin care acesta se separă de ceea ce este considerat rușinos; bă mila, ca atitudine de simpatie, din care derivă o multitudine de legături sociale, interne sau externe; că atașamentul sau respectul, pe care un individ Îl datorează celorlalte persoane. După E. Durkheim, sentimentele morale au un „caracter deschis”, vizând relațiile interumane din cadrul societății și ele sunt reprezentate prin următoarele: aă spiritul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și morală și că aceste două laturi ale lor sunt inseparabile. Ființa umană nu poate fi considerată exclusiv ca o structură psihologică. Ea este și ființă morală, culturală și spirituală. Complexitatea persoanei și a vieții sale este dată tocmai de multitudinea de factori și de valori” are contribuie la formarea ei și care, În final, o compun. Valoarea unui individ este conferită , În primul rând, de dimensiunea morală și cultural-spirituală a acestuia, de felul de a fi și de a se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
depăși cu mult așteptările mele. Nu voi vorbi aici despre Încântătoarea amplasare a orașului, nici despre palatele, bisericile și clădirile sale publice de-a dreptul magnifice. Nu voi descrie nici impunătoarea priveliște a apelor maiestuos curgătoare ale Nevei și nici multitudinea diferitelor Înfățișări exterioare ale unor lucruri care au fost descrise deja de alții Înaintea mea. Mă voi referi numai la o singură Întâmplare deosebită, care făcu ca șederea mea În această metropolă să fie, deși scurtă, una foarte agreabilă. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
hier, tables d’ailleurs. Histoire et ethnologie du repas, Odile Jacob, Paris, 1999, pp. 347-369). 293. E important că, În urma experienței sale asiatice, Honigberger nu se va referi la un număr clasic al castelor (anume: patru), ci deja va observa multitudinea numărului și obiceiurilor lor. Pasajul trimite În fapt la o lungă discuție În indianism, și putem reaminti clara intervenție, mult ulterioară Însă, a lui Émile Senart sau a lui Sylvain Lévi: „La doctrine officielle n’admet que quatre castes; la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]