2,953 matches
-
și tâmpiții aceia. Că trebuia să plec și să caut o soluție, cel puțin să încerc. Disperarea, cu asta se poate învinge birocrația.” Eu nu voiam să fiu numit sărăcuțul. La urma urmei, tata se mândrea cu mine, când veneau musafiri la noi acasă, mă chemau la ei, puneau întrebările obișnuite și la fiecare întrebare eu aveam un răspuns. Cu asta îi făceam să se bucure. „Cum se cheamă oceanul de la est de Africa? Și cel mai mare deșert de pe glob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ferit să întreb. Înainte să se aducă mâncarea, a trebuit să dau o scurtă reprezentație cu înjurături în dialectul roman. În seara aceea, toată lumea a râs și nimeni nu s-a gândit la tovarășul. În ziua următoare, le-am arătat musafirilor noștri lucrurile demne de văzut din oraș. Însă ele abia au ajuns ca să umple o zi, așadar ne-am decis ca pe cealaltă, o duminică, s-o petrecem împreună la râu. Adeseori apa scădea în albia râului, totuși el atrăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
anii șaizeci, viață dulce nu mai exista nicăieri unde erau comuniștii. În schimb circula pe la noi zvonul că italienii inventaseră acea viață dulce, deci acolo se găsea chiar la ea acasă. Am făcut invitații și mi-am pregătit locuința pentru musafirii care aveau s-o ia cu asalt. Cei dintâi au sosit cu câteva ceasuri mai devreme, unele femei se vopsiseră blonde, pentru că aflaseră că actrița din rolul principal era blondă, însă cu sânii nu se putea face nimic, mărimea lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
eforturi să pricep acțiunea filmului, când deodată am simțit niște sâni în spatele meu, cum să-i spun, era ca la dans, dar de data asta în spate. În fine, ca să nu mai lungesc povestea, zgomotul din sufragerie creștea mereu, căci musafirii se întrebau unii pe alții ce-și vorbesc personajele și fiecare avea o presupunere sau o idee. Însă eu și femeia aceea am avut o seară veselă împreună, n-am să-ți spun unde și cum, dar atâta să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și că fiul lui iar lăsase însărcinată o femeie. Eu în nici un caz nu voiam s-o las însărcinată pe Ariana. Citisem cum se face, dintr-o carte de educație sexuală cu poze. Mă culcasem pe canapea, acolo unde ședeau musafirii, în fața televizorului din Germania, cel care transmitea filme sexy și îmi frecasem cocoșelul între paginile cărții de educație sexuală socialistă. Cartea era a lui Nicolaescu și el mi-a luat în nume de rău paginile lipsă, pe care eu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
căpătâiul mormintelor din orașul morților, care nu fac decât să scoată și mai mult în evidență întunericul din jurul lor. În fiecare seară după ce o culc pe Noga, îmi deschid canapeaua din salon, îmi pun așternutul, apoi mă întind ca un musafir, departe de dormitorul care se transformase în camera bolii sale, și înăuntrul acestei singurătăți fără margini, există o anume ușurare, a dormi singură, fără să te mai gândești la el, fără să aștepți să se stingă lumina, doar eu, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
noi, dar în timp ce cobor scările, se naște în mine o senzație ciudată, ca și când m-ar urmări cu toții, el, ea și fetița, ca și când ei ar fi adevărații proprietari ai acelei case, iar noi, Noga și cu mine, am fi doar niște musafiri oarecare, speriați și triști, după plecarea cărora gazdele răsuflă ușurate. Capitolul unsprezecetc "Capitolul unsprezece" În drum spre cămin, uit să număr încordată semafoarele, uit deodată să mă mai tem, așa cum făceam în fiecare dimineață a ultimelor săptămâni, să mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
râsetele se transformă în gemete de plăcere, iată cum îmi ridică fusta și își caută drumul, de data aceasta foarte repede, ca și când nu ar avea decât un singur lucru de clarificat, îi strâng în mâini capul, nu este decât un musafir în viața mea, înțeleg deodată, a venit într-o scurtă vizită, este imposibil să îl rețin, dar de ce să îl rețin? Ce s-a întâmplat, întreabă el, mă întoarce cu o mișcare brutală, eu îi privesc fața care se încețoșează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
vrem ca ei să se simtă bine. Mi-a intrat și mie în sânge obiceiul \sta, de parcă ar fi un fel de boală. Nu suntem noi oameni speciali și lumea nu se dă în vânt după noi, dar când avem musafiri, ne place grozav să-i tratăm ca lumea. Toți suntem așa. Nu știu dacă-i bine sau nu. Uite, tata, de exemplu, nu prea bea, dar în casă există întotdeauna băutură, pentru musafiri. Nu te jena, bea cât îți poftește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
în vânt după noi, dar când avem musafiri, ne place grozav să-i tratăm ca lumea. Toți suntem așa. Nu știu dacă-i bine sau nu. Uite, tata, de exemplu, nu prea bea, dar în casă există întotdeauna băutură, pentru musafiri. Nu te jena, bea cât îți poftește inima. — Mulțumesc. Mi-am adus brusc aminte că am uitat florile jos. Le-am pus la o parte cât mi-am scos pantofii și am uitat să le mai iau. M-am strecurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
gălbejiți o să pună mîna pe voi. A fost o plăcere, domnule, cu adevărat o plăcere. — Și acum mergeți În pace. — SĂ ne mai Îndreptăm o singură dată asupra atenției. Bucătarul Își linse buzele: — Dumnezeu să-l aibă-n grabă pe musafirul care ne părĂsește. — O să vin să-mi servesc micul dejun. — Uite, ia-ți Înapoi acest cîștig nemuncit, spuse bucătarul. George Își băgĂ sticla-n buzunar. RĂmas-bun, suflet nobil, spuse apoi. — Ieși dracu’ odată, spuse unul din negrii care jucau cărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tot arătos și cu barba tot albă. La puțin timp sosi și Cornel, taică-meu. Se sărutară și, după câteva impresii schimbate, se auzi un ciocănit în ușa de la intrare. Pătrunse un om mătăhălos, care se cam codi la vederea musafirului: - Ăăă, părinte, și fașim cuuu...știi matali... - Ai venit, băi Ghiță!? păi bagă-l în camera din mijloc, pe masă. Pe ușă se strecură un sicriu negru, lucios, care se deplasă repede spre camera din mijloc. Cornel albi instantaneu, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și de finic, păstrau o tăcere mormântală, încordată, ca și când s-ar fi pregătit să se pogoare, dintr-un moment în altul, din lăcașurile lor poleite, din fresce, de deasupra stranelor și să-i ia la rost, cu temei, pe neobrăzații musafiri. Sus, la baza cupolei mediene, în medalionul Liturghiei Îngerești, porumbelul Sfântului Duh pornea cu ciocul în picaj, asemeni șoimului, într-o neobișnuită postură beligerantă, de atac! Care avu darul neprevăzut, de a-l însufleți și întări pe loc, pe Poet
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
La Mizerabilii "! Aceasta, bineînțeles, fără nicio aluzie la vreun deficit de igienă corpoporală, raportat la persoanele proprietarilor, Mariusache și soția sa Liliana, alias Gladiatoarea, oameni altminteri de ispravă și unanim respectați, în mediul lor. Observând, într-un sfârșit, apariția noctambulilor musafiri, stăpânul birtului, un roșcovan ca la vreo patruzeci și... de ani, burtos și jovial, în maieu alb de culturist, în șort și în espadrile, se ridică greoi de la masa de pe prispă, împingând-o neglijent cât colo, ca pe-o imitație
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
modul în care oamenii se pregăteau din punct de vedere material vorbind,există un intreg ritual. Pregătirile încep cu cel puțin două săptămâni înainte.Gospodinele se aprivizionează cu toate cele necesare pentru a prepara mâncăruri cât mai gustoase și pentru că musafirii și colindătorii să se simtă cât mai bine. Primul eveniment care prevestește nașterea pruncului Iisus din Nazaret este venitul preotului cu ajunul Crăciunului, pe care gazdă trebuie să-l servească cu ajunele niște turte umplute cu sămânță de cânepă fărmata
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
tradiții și obiceiuri de Crăciun și Anul Nou. Locuitorii comunei Lipovăț și-au păstrat din cele mai vechi timpuri obiceiurile și tradițiile sărbătorilor de iarnă: Crăciun și Anul Nou. Pentru sărbătorile de Crăciun fiecare gospodina pregătește pentru membrii familiei și musafiri, mâncăruri tradiționale cum ar fi: sărmăluțe în foi de vită și varză, drob de porc ciorbă de porc, friptură de porc, colăci, cozonaci și prăjituri. În Ajunul Crăciunului tinerii din sat, se adună în vârful unui deal din partea de E
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
aripa dreaptă închidea domeniul lui Gogu Ionescu, cea stângă, pe care o ținea larg deschisă feciorul, introducea în apartamentele Nadinei. ― Nevastă-mea e plecată în străinătate de vreo trei luni și casa e toată în naftalină, adăugă Iuga, trecând cu musafirul său din hol spre etaj unde, într-o cameră de rezervă, i se improvizase un dormitor, ca să aibă un refugiu când vine în București în lipsa Nadinei. De altfel, eu numai iarna sunt bucureștean, și încă și atunci cu intermitențe; restul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să fie ascultat. Mustața groasă românească, puțin căruntă, îi împodobea fața, iar glasul metalic, energic și totuși cald, te cucerea. Mâinile osoase, puternice, păreau în stare să țină coarnele plugului, cu toate că erau fine și mai ales degetele foarte delicate. Indică musafirului un scaun aproape de dânsul și apoi se uită la fiul său întrebător. Grigore știa că bătrânul e nerăbdător să afle ce-a făcut la București. Ii povesti cum a umblat și cum, grație culantei excepționale a lui Dumescu, s-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu te culci pe o ureche, nea Ioniță! adăugă plutonierul. C-apoi și dumneata dai de dracu cu mine, așa să știi! 5 Titu Herdelea, ascultând jelaniile învățătorului, se simțea aproape rușinat și vinovat că se află pe aici ca musafir al asupritorilor norodului. Numai când Dragoș scăpa și câte o vorbă mai blândă despre Grigore Iuga, își revenea în fire zicîndu-și că în definitiv el e invitatul lui Grigore. Totuși, spre a-și manifesta fățiș solidaritatea cu învățătorul și cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
altfel destul de bună, tocmai prin Gorj, fiindcă Miron Iuga n-a vrut să-l primească în Amara, nimeni nu știa din ce pricină. Asta era jalea cea mare a preotului Nicodim și despre asta întreținu toată vremea pe cei doi musafiri, poftiți în casă, să ia măcar o dulceață. Mai avu totuși prilejul să prezinte și pe fiică-sa Niculina, femeie aproape de patruzeci de ani, mai mare ca băiatul, măritată cu un țăran din sat, Filip Ilioasa. Servindu-i, Niculina nu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
foarte rușinat că nimeni nu-l băga în seamă. Grigore îl văzu, își aduse aminte de el și se grăbi să-și repare greșeala: ― Dați-mi voie!... L-am uitat, uita-l-ar necazurile!... Să vă prezint pe prietenul și musafirul meu Titu Herdelea!... Tânărul se înclină surâzând discret. Nadina îl examină o secundă și-i întinse mâna. Titu nu se uitase bine la ea; numai atâta văzuse, că e foarte frumoasă. Eugenia îi surâse drăgălaș, zicînd: ― Ce surpriză! ― De altfel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
-l conducă el până la Lespezi, fiindcă tot n-are nici o treabă. Sub pretext că umblă să se intereseze de despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina musafirilor și mai ales a Nadinei, însă, la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încît de-abia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii, de altfel, și cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dincolo răspunse glasul lui Gogu: ― Gata, suflete scump... Apăru în deschizătură, văzu pe Titu: ― A, de ce nu m-ai vestit, puișor iubit?... Eu isprăvisem de mult cu grecul socotelile și ne-am apucat să facem nițică politică! Scutură călduros mâna musafirului. Părea mai tânăr ca ieri și era bine dispus. Chemă dincoace și pe Platamonu, îl ocărî că l-a înșelat, dar îl pofti să mai stea, să ia o cafea bună, cu toate că nu merită decât pușcărie pe viață. Grecul râdea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu-i așa, suflete scump? adăugă scurt către nevastă-sa. ― Firește! ciripi Eugenia. Trebuie să facem ceva pentru el! Când în sfârșit reveni Platamonu să ia pe Titu, Gogu găsi un nou pretext să-l ocărască: ― Fiindcă ne-ai luat musafirul, să știi că am să-ți scumpesc arenda!... Și spune-i coniței Nadina că mâine mergem să dejunăm la ei, ca s-o învăț să-ți scumpească și ea! Uite așa, Efialte! 7 Platamonu mâna calul, vorbea cu Titu Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
În realitate se jena de doamna Alexandrescu din pricina Tanței, căreia începuse a-i face curte foarte stăruitor. Doamna Alexandrescu l-a dus deunăzi la părinții fetei, l-a prezentat și l-a lăudat, iar pe urmă el a devenit un musafir asiduu în casa din dosul gării, proprietatea domnului Alexandru Ionescu, șef de birou la Finanțe. Tanța era acum iubirea lui cea frumoasă și adevărată. Grație ei i-a revenit inspirația poetică. În fiecare seară, scăpat de obligațiile pentru Drapelul, învăluit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]