5,301 matches
-
între acestea și altele, chiar din afara organizației, limitează arbitrariul, este un reglator social, este un sistem structurat de schimbări). În fine, sunt și autori care subliniază funcția de eficiență a negocierii (negocierea este eficientă prin faptul că procură un avantaj mutual părților, permite cooperarea durabilă, avantajoasă pentru viitor, favorizează dezvoltarea preferințelor, chiar disimulate, fapt care garantează înțelegerea lor) (pentru informații suplimentare, vezi Thuderoz, 2002, pp. 172-184). Caracterul interactiv al negocierii acoperă problematica interacțiunii rolurilor în procesul negocierii. Un negociator trebuie să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
generale în probleme mai mici; fixarea de obiective mai înalte și mobilizarea părților în vederea atingerii lor); părțile au încredere unele în altele când sunt încurajate să facă concesii irevocabile sau când își concentrează atenția pe punctele comune, pe posibilele câștiguri mutuale. Există și situații în care intervenția mediatorului este ineficientă. Acestea apar atunci când: ostilitatea între disputanți este foarte mare; există anticipat sau se creează pe parcurs neîncredere în mediator; cantitatea și calitatea resurselor sunt limitate și precare; se ivesc probleme ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problematică este extrem de vastă, ne limităm să prezentăm doar câteva dintre contribuțiile teoretice mai semnificative: sublinierea importanței modelelor mentale proprii, dar și a modelelor mentale comune împărtășite de ambele părți; acceptarea ideii că modelele mentale pot fi dezvoltate prin interacțiune mutuală; activarea discuțiilor cu privire la rolul eticii și al sacralității în jocurile negocierii, în succesul sau eșecul ei (legarea problemelor negocierii de valorile sacre împiedică și face uneori imposibile compromisurile; strategiile de negociere nesincere conduc la rezultate suboptimale ale negocierii); redimensionarea locului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
totuși, o vizualizare în figura..... Figura − Strategiile interactive de negociere Strategia de tip principial este cea în care ambele părți valorizează maximal atât relațiile cu partea adversă, cât și rezultatele consistente; negocierea se derulează pe baza unui set de principii mutual convenite care vor fi benefice ambelor părți (și nu pe încredere, pe care cealaltă parte ar putea să n-o respecte). Strategia de tip focalizat - se practică atunci când o parte are interese mari atât pentru relații, cât și pentru rezultatele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încercarea noastră de a identifica variabile și itemi structurali ale comunicării, în care pot apare și tensiuni, încordări, conflicte. Deschiderea umană generică spre informare, spre cunoaștere se constituie actualmente într-o condiție obligatorie a surselor de satisfacție, entuziasm, bucurie, ajutor mutual fenomen ce deține în subsidiar o aserțiune extrem de cunoscută și de actuală, mai ales în perioade de profunde ,,așezări" socio-economice : INFORMAȚIA reprezintă PUTEREA. Convinși fiind de complexitatea problemelor legate de comunicare am încercat doar o prezentare succintă a aspectelor importante
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
momentul În care organizațiile nu sunt nici un accident, și nici o formă marginală, ci o componentă majoră a sistemelor productive, Întrebările devin mai complexe: În ce condiții un principiu de echivalență poate deveni principiu superior comun? Ce se Înțelege prin „angajamente mutuale”? Mai general, de unde vin regulile? Cum se transformă ele? Desigur, dispunem deja de câteva piste interesante, dar unele probleme se pun În continuare. Convențiile sunt cel mai adesea considerate exogene, ceea ce nu permite clarificarea dinamicii lor constitutive. Pe de altă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reies din situațiile reale, pe parcursul interacțiunilor autentice. Indicii de contextualizare constituie, în acest cadru, un joc al formelor multiple de natură lingvistică, emise treptat de actanții care interacționează încă de la începutul schimbului. Aceștia trimit mai ales la presupoziții necesare înțelegerii mutuale, stabilind astfel cadrul contextual al discuției. Contextualizarea face astfel apel la noțiunea dinamică a reconstrucției permanente a sensului în cadrul activității interacționale și depășește, din acest punct de vedere, concepția deterministă a contextului, stabilită de cadrul inițial al schimbului. Reprezentările implicate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideile, ci să dai alternative receptorului și, mai ales, să-l faci pe destinatar să se simtă bine, fără să-i creezi vreun disconfort. De multe ori, principiul cooperării și principiul politeții intră în conflict. Politețea și adevărul sînt, adesea, mutual incompatibile. Capitularea adevărului în fața politeții este redată de sintagma termenologică minciuna albă. V. maximă. DUCROT 1972, 1979; SPERBER - WILSON 1979; GRICE 1980; MAINGUENEAU 1990; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. AR LEGITIMARE. În înțelesul curent, legitimarea este operația de a verifica legitimitatea, trăsătura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în raport cu uzul, acesta reprezentînd ceea ce este comun în practica (individuală a) limbii în vorbire. Norma cuprinde ceea ce este obișnuință în uz, fără a genera neînțelegerea, iar, în interiorul ei, se distinge o zonă redusă în care elementele sînt stabilizate prin relații mutuale, alcătuind sistemul, cel de-al treilea nivel de abstractizare. Prin urmare, norma este, după L. Hjelmslev, o realizare socială dată a limbii, dar independentă de manifestarea ei. Într-o perspectivă similară, Eugen Coșeriu consideră că, în cadrul limbii în general, al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, expresia a fost adaptată de P. Charaudeau pentru a denumi unul din cele patru principii care stau la baza actului de vorbire. Inspirîndu-se simultan din sensul comun al termenului și din noțiunea de "medii cognitive mutual manifeste", analizată de D. Sperber și D. Wilson, P. Charaudeau consideră că, în actul comunicării, participanții își recunosc reciproc aptitudinile și competențele care le permit intervenții pertinente cu referire la subiect. Actul de vorbire este motivat în acest fel de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
negative și cele pozitive ale interlocutorilor să fie menținute și prejudiciile aduse să fie minime, au fost elaborate strategii ale politeții negative (satisfacerea feței negative) și ale politeții pozitive (orientată spre satisfacerea feței pozitive). Caracterul vulnerabil al imaginilor interlocutorilor este mutual recunoscut, iar, din dorința de a menaja ambele fețe ale celuilalt și pe cît posibil ale fețelor proprii, se obține cooperarea interlocutorilor, prin aplicarea diferitelor strategii ale politeții. Strategiile pentru performarea actelor amenințătoare sînt organizate în mod descrescător în funcție de potențialul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al intervenției reactive, rezultînd astfel incompletitudinea interacțională, fapt care atrage după sine negocierea. Un schimb este considerat complet sau încheiat dacă satisface completitudinea interacțională sau contractul dublului acord, adică dacă ultimele două intervenții sînt co-orientate argumentativ. Acest principiu al acordului mutual a fost contestat de către numeroși analiști, care consideră că acordul între protagoniștii schimbului nu este o condiție nici suficientă, nici necesară pentru a fi posibilă încheierea schimbului. V. act de vorbire, dialog, dialogism, dialogal, dialogic, discurs, secvență. KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în colab. cu Gerwing, J., Healing, S.), Hand gestures and facial displays in conversational interaction, în T. Holtgraves (ed.), Oxford Handbook of language and social psychology, Oxford University Press (sub tipar); (în colab. cu Healing, S.), Reconciling the effects of mutual visibility on gesturing. Gesture, în "Journal of Systemic Therapies", Special Section (sub tipar). Emile BENVENISTE (1902-1976), lingvist francez, elev al lui Antoine Meillet și adept al structuralismului, nume de referință în seria cercetătorilor științelor limbii datorită mai ales lucrării sale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
specializate în extragerea și transportul materiilor prime să fie plasate la periferie. După cel de-al Doilea Război Mondial, URSS își reapropriază mecanismul de dependență instituit și îl orientează potrivit principiului "diviziunii internaționale socialiste a muncii". Consiliul de asistență economică mutuală (CAEM), creat în 1949, în vederea reglării schimburilor și acordurilor comerciale bilaterale, tinde astfel să devină instrumentul armonizării între cerere și ofertă în țările membre. În planul "integraționist" pus la punct de conducătorii sovietici, țărilor balcanice le era atribuit rolul de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
creativitate rentabil? Ne apropiem atunci de o analiză în termeni de semiotică socială și acceptăm să integrăm teoriile subiectului în raportul omului cu mașina, nu într-un raport precum cel al cîinilor de porțelan, unul în fața altuia, ci într-o mutuală și reciprocă interpenetrare: procedînd astfel, ne aliniem unei teorii a comunicării în termeni de Lebenswelt, de orizonturi de viață împărțită. Altfel spus, se recuperează o ființă "adevărată" în interiorul unui sistem care o exclude pentru a-și asigura credibilitatea 138. Atitudine
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Kuhn susține că o "revoluție paradigmatică" se produce atunci când se confruntă două "paradigme incomensurabile", adică incompatibile. În acest caz partizanii fiecărei școli resping presupozițiile celorlalți și contestă rezultatul muncii lor. În științele sociale, această "incomensurabilitate" ia adesea forma unei ignorări mutuale. Paradigmă: un concept polisemic Mulți savanți și-au exprimat dubiile în privința existenței paradigmelor, chiar și în științele naturale. În postfața celei de-a doua ediții a cărții sale, Thomas Kuhn însuși a recunoscut că a folosit termenul în două sensuri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
cercetător își poate începe lucrul de la un nivel mai înalt decât cel al predecesorilor săi14. Un student în doctorat are mai multe cunoștințe decât strămoșul care a fondat domeniul respectiv, chiar dacă nu are capacitatea de raționament a predecesorului său. Ignorarea mutuală Într-o disciplină formală pot coabita mai multe teorii, dar nu putem vorbi de o paradigmă decât dacă o singură teorie verificabilă domină celelalte teorii, și este acceptată de întreaga comunitate științifică. Când Pasteur a descoperit microbul, teoria generării spontane
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
spontane a fost eliminată, iar contagierea a devenit noua paradigmă. În schimb, în științele sociale constatăm că se confruntă mai multe teorii, greu de testat. De cele mai multe ori însă nici măcar nu vedem confruntarea. Asistăm mai degrabă la manevre de evitare mutuală, de evitare a întâlnirii, de împiedicare a oricărui dialog cu rivalul. O asemenea lipsă de comunicare între reprezentanții diferitelor școli este mai ușor de realizat astăzi din cauza mărimii disciplinelor și a împărțirii lor în specializări, școli și secte. Lucrul acesta
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
lipsă de comunicare între reprezentanții diferitelor școli este mai ușor de realizat astăzi din cauza mărimii disciplinelor și a împărțirii lor în specializări, școli și secte. Lucrul acesta este adevărat pentru toate țările, mari sau mici, avansate sau mai înapoiate. Ignorarea mutuală poate fi generată de rivalitatea personală, de dispute metodologice, sau de dispute privind prioritatea în concepție sau în descoperire, dar în cele mai interesante cazuri, această ignorare reciprocă și deliberată este un obicei vechi în științele sociale. La granița secolului
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Romei". Cum nota Raymond Aron, fiecare din cei trei fondatori ai sociologiei a urmat "un drum solitar". Charles Wright Mills a lăsat puțini oameni indiferenți. Împotriva lui s-au ridicat mulți dintre contemporanii săi, care n-au adoptat strategia ignorării mutuale și a tăcerii. L-au contestat deschis, printre ei fiind Robert Dahl și Arnold Rose. În schimb Mills a ales să treacă sub tăcere cartea lui Berle și Means și pe cea a lui James Burnham, pe care le cunoștea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de politologi și sociologi italieni au participat la această dezbatere privind paternitatea ideilor elitiste. Mosca s-a plâns, iar Pareto a răspuns acuzațiilor sale în scrisori adresate unor prieteni cunoscuți, dar nu în publicațiile lor: ei au practicat strategia ignorării mutuale. Pareto s-a apărat argumentând că Mosca nu a descoperit nimic, că ideile sale sunt presărate în opera lui Dante, Sumner Maine, Taine și a multor altor autori, și că importantă este sinteza teoretică pe care a făcut-o el
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la comparații, și deoarece cartea lui a fost publicată într-o limbă cunoscută, în timp ce cartea lui Mosca n-a fost descoperită în Statele Unite și tradusă din italiană decât după patruzeci de ani. Ultima tentativă de construire a unei paradigme Ignorarea mutuală este o strategie adoptată de savanții care lucrează în același domeniu, chiar asupra aceluiași subiect. Lipsa unei paradigme este atestată de lipsa recunoașterii mutuale dintre savanți care sunt rivali direcți asupra unui termen de cercetare. În științele naturale o descoperire
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
tradusă din italiană decât după patruzeci de ani. Ultima tentativă de construire a unei paradigme Ignorarea mutuală este o strategie adoptată de savanții care lucrează în același domeniu, chiar asupra aceluiași subiect. Lipsa unei paradigme este atestată de lipsa recunoașterii mutuale dintre savanți care sunt rivali direcți asupra unui termen de cercetare. În științele naturale o descoperire majoră se impune tuturor, deoarece experiența poate fi repetată și rezultatele pot fi verificate. În schimb, în științele sociale, validarea experimentală nu este posibilă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
societăți de asigurare-reasigurare și societăți de reasigurare, din patrimoniul societății cedente în patrimoniul celei cesionare. ... Articolul 30 Prevederile prezenței legi se completează cu dispozițiile legislației civile, comerciale și contravenționale. Articolul 31 Dispozițiile prezenței legi nu se aplică cooperativelor de asigurare mutuala, asociațiilor mutuale și societăților de ajutor mutual sau înmormîntare. Articolul 32 Societățile comerciale din domeniul asigurărilor, constituite pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor putea continua activitatea dacă în termen de 6 luni se vor reorganiza
LEGE Nr. 47 din 16 iulie 1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107564_a_108893]
-
asigurare-reasigurare și societăți de reasigurare, din patrimoniul societății cedente în patrimoniul celei cesionare. ... Articolul 30 Prevederile prezenței legi se completează cu dispozițiile legislației civile, comerciale și contravenționale. Articolul 31 Dispozițiile prezenței legi nu se aplică cooperativelor de asigurare mutuala, asociațiilor mutuale și societăților de ajutor mutual sau înmormîntare. Articolul 32 Societățile comerciale din domeniul asigurărilor, constituite pînă la data intrării în vigoare a prezentei legi, își vor putea continua activitatea dacă în termen de 6 luni se vor reorganiza cu respectarea
LEGE Nr. 47 din 16 iulie 1991 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale din domeniul asigurărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107564_a_108893]