2,578 matches
-
spre a spori numărul poporației transdanubiene, după cum vom vedea mai jos. În anul 6 d. Hr. se revoltă însă popoarele panonice și acele din Dalmația, și pe când prefectul Moesiei Cecina Severus era ocupat cu combaterea lor, Dacii, Geții și Sarmații năvăliseră în Moesia. Ovidiu, care tocmai pe atunci fusese surgghiunit la Torni, descrie după însuși a lui vedere incursiunile lor: ,, Atunci dar când Pontul și Dunărea spumândă, De iarnă îmbrățișate prind pielița de gheață Pe-a Istrului lucioasă și măturată cale
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
aș îmbătrîni, mi-aș cumpăra o căsuță pe o insulă sau în munți... — Porcii! Porcii! Porcii! Porcii! exclamă vocea pe un ton scăzut, clocotind de furie. Porcii ăștia nemernici, care-mi dau un ucigaș pe post de doctor! Sîngele îi năvăli în trompele urechilor, iar scalpul începu să-l înțepe. Fu cuprins de un val de teroare, din care se luptă să se ridice, apoi de un val de furie, cînd se așeză, se aplecă și șopti: — N-ai nici un drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Fluviul devenise un pîrîiaș printre limbi de pămînt noroios. Un nor subțire de albatroși țipa deasupra unei mortăciuni, sub podul suspendat, spre răsărit. în tălpi simți un murmur subteran care începu ca o vibrație și deveni un zdrăngănit în urechi, năvălind în orizont ca trăznetul unui gong. își ridică fruntea și văzu depozitele de pe malul stîng. Dincolo de ele, orașul se ridica la cer. Mai întîi turnurile municipalității, apoi cocoașa cartierului Rotten Row, cu toate ferestrele caselor luminate, apoi fleșa butucănoasă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
femeia îl interesa. Puțin după ce începuse, Prescott se rostogoli pe o parte pentru a-l privi în față. Dar Gosseyn se prefăcu că nu-l observă. Douăzeci de minute mai târziu, când termină, se așternu tăcere. În lumina vie care năvălea prin ferestre, pupilele ochilor lui Prescott îl fixau. ― Cred ― zise acesta ― că-ți dai seama de viciul de fond al poveștii dumitale. Bărbatul părea să fi uitat că până atunci tăcuse și Gosseyn acceptă fără nici o obiecție alăturarea lui la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
-mi ia ochii. Mergeam în zigzaguri anapoda, mă învârteam în loc, știam că, oricât aș fi rătăcit, aveam să ajung la timp. Mai sus, din gura pădurii, venea un drum, îl cunoșteam, n-aveam pic de încredere în el. Apoi au năvălit oile, turme întregi. Cât vedeam cu ochii părea că pulberea pământului tresare, zvâcnește și behăie. O avalanșă tremurătoare aluneca pe mii de piciorușe. Turmele n-aveau câini, le mânau cu strigăte niște păstori-militari, goi până la brâu și smoliți de soare
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
femeia îl interesa. Puțin după ce începuse, Prescott se rostogoli pe o parte pentru a-l privi în față. Dar Gosseyn se prefăcu că nu-l observă. Douăzeci de minute mai târziu, când termină, se așternu tăcere. În lumina vie care năvălea prin ferestre, pupilele ochilor lui Prescott îl fixau. ― Cred ― zise acesta ― că-ți dai seama de viciul de fond al poveștii dumitale. Bărbatul părea să fi uitat că până atunci tăcuse și Gosseyn acceptă fără nici o obiecție alăturarea lui la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Pavel, pe un scaun cu pernă de catifea, consacrat vizitatorilor aleși. Pavel își scoase ochelarii rotunzi, care-i oboseau ochii, îi întinse o țigară de foi și-și luă și el una. Cu discreție, domnul Procopiu întredeschise fereastra, prin care năvăli aerul rece. — Ce-o să citim în ziarul de mâine? întrebă Marwan, cu interes real pentru tot ce ținea de viitor. Se făcuse fotograf din dorința de a fi măcar cu un picior în timpurile noi. Spre deosebire de frate-său, Peppin, care
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
în momentul ăsta mai prețios decât aurul, am aprins o pensulă care a răspândit un insuportabil miros de vopsea, înecăcios și scârbos, dar a ars bine. Am făcut un foc bunicel și aerul s-a dezghețat puțin, iar fumul a năvălit afară prin spărtura ferestrei. Am adunat zdrențele de pe jos și le-am pus pe scândura priciului, apoi, în paltonul primit de la Petre și în pătura primită de la Epiharia, m-am culcat. Am lăsat candela să ardă. În urma mea, neînțeleasă, se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și, tocmai când i se pare c-a dat de el în pantalonii lui, apare bărbatul ei. Afară era deja beznă, noroc că înăuntru totul era iluminat cu electricitate, iar pereții, proaspăt spoiți, rămăseseră curați și albi. Motivul pentru care năvăleau tot felul de oameni la Băile Grivița era, pe de o parte, reclama din Universul, ziar popular, citit, cum spuneau redactorii lui, și-n mahala, dar și la Palat, iar, pe de altă parte, strădaniile farmacistului Vasiliu, cel care exploata
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
morți și mai ales vaietele răniților, uitase frigul, uitase bubuiturile de tun care-l făcuseră să rămână tare de urechi pentru toată viața. Ca toți oamenii simpli, confunda tinerețea proprie cu binele lumii. Dădu deoparte draperiile de catifea și soarele năvăli înăuntru, fixându-se pe unul din rafturile bibliotecii, pe câteva titluri cărora le dădu o strălucire neașteptată. Fără să mai întrebe, Zaharia îi aduse stăpânului micul dejun, destul de modest, și-l puse pe una din măsuțele gigogne, se ocupă de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
caii îl ascultau, și cu ei avea oricum mai multă răbdare, le vorbea drăgăstos. Uite că acum asuda de spaimă ca un cal, deși mai-nainte umezeala ceții îi băgase frigul în oase. Ușa se deschise brusc și conu Costache năvăli afară fără să se uite la nimeni și fără să-l vadă. Petre se luă după el și, înainte ca Șeful siguranței să intre în birou, îl opri cu un „Coane Costache“ gâtuit. Polițistul se întoarse și păru abia atunci
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
mult de fetele mele și de necazul meu mărunt decât de toate nenorocirile lumii? Și ce dacă azi nu pot să sufăr pentru toată omenirea și-aș vrea să sufere măcar un om din omenire pentru mine? Sângele care-i năvălise Agatei în obraji arăta că-i supărată mai mult pe bărbatul ei și pe viață decât pe gazetar. Dar de rostit nu rosti nimic, iar doctorul Margulis amână consolarea, fiindcă trebuia să meargă la un bolnav. Din păcate, cum se
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
să se schimbe pentru sărbătoarea de care n-avea nici un chef. Își puse butonii cei mai frumoși, primiți de la tatăl lui, și regretă că regula nu admite floare, la frac. Se simțea înflorit pe dinăuntru. De pe 27 decembrie anul acesta, năvăliseră în el și rușine, și bucurie, și pudoare, și o sfială în fața lumii, pe care ar fi jurat că el n-o să le simtă niciodată. Anul Nou, cel puțin acum, nu era decât o noapte gălăgioasă, care risca să-i
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
între celelalte, chit că era atât de răscolitoare și de ciudată: „Dacă tot trebuie să dispar din Yazd, fă să nu mă întorc niciodată...“. Omar presimțea cum în trupul lui, ce avea să nu mai fie cuprins de centura kusti, năvăleau adevăruri noi. Nu erau ale minții, ci ale cărnii, ale râvnei de-a deveni ceea ce voia să rămână: un căutător al lui Haurvatat și al lui Armaiti și slujbaș al focului. Se duse în grădina Doulat Abad și, sub pavilionul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
făcut o călătorie de afaceri în China. S-a întors în 1295. A scris o carte de călătorii. Marcus Aurelius (121-180) - împărat roman în timpul căruia s-a produs retragerea aureliană (271) a administrației romane din Dacia și a armatei, pentru că năvăleau aici populații migratoare și nu mai putea fi asigurată autoritatea instituțiilor romane. Marea Adunare Națională de la Alba Iulia - vezi Alba Iulia. Marea Revoluție Franceză (1789-1799) - revoluție condusă de burghezie, îndreptată împotriva nobilimii și a privilegiilor ei; a răsturnat monarhia absolută
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
fluerînd cu minte scurtă Toate cântecele rele ce-n viața-i le cântară... Deslegă pe Zori-de-ziuă, Miez-de-noapte, De-cu-sară, Din cazanul care-l duce, dîndu-le de drum merinde. (235) Abia - ajunge - unde dorm frații, abia focul îl aprinde, Ziua cea întîrziată năvăli din răsputeri Și ca repezit în aer soarele se-nnalță-n cer, Frații lui atât dormiră cât intrase în pământ De un stînjin și-i împluse frunza adunată-n vânt. (240) Se treziră. I! Căline, lungă fu și noaptea asta, Dar nimic
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
discutat cu medicul lui Doru Matei. ― Dumnezeule! Și? ― în scurt timp, va fi complet restabilit. Chestiune de o săptămână sau două și-și va putea relua viața normală. ― Doamne! Asta zic și eu o veste! Ochii îi străluceau, sângele îi năvăli în obraji acoperindu-i cu un voal roz. Luă mâna lui Cristescu și o strânse la piept. ― Nici nu știți cât mă bucur, domnule maior! N-am avut copii... și de ce să mă ascund după deget, Doru a fost totdeauna
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în baie. A fost un bărbat care nu încerca emoții artistice. Urlă pe neașteptate: Câinele soldatului! Rănit în războaie soldatul căzuse / Și-n puține zile chinuit muri / Departe de-o mamă care-l crescuse / Și care-l iubi... În prag, năvăliseră Scarlat și inginerul. Priveau bezmetici spectacolul. Dascălu avea lacrimi în ochi, aplauda să-și rupă palmele. ― Pot să-ți spun un singur lucru, șopti inginerul, dacă știam că-i așa diliu, nu luam tramvaiul ăsta! ― Toți sîntem dilii, numai că
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ta, ești inginer! Ar fi fost cazul să citești de mult cum stă chestia. Raul Ionescu râse. ― O cameră secretă trebuie să fie secretă pentru toată lumea, inclusiv inginerii. Dar dacă ai obosit... Ridică din umeri continuîndu-și lucrul. Brusc, simți sângele năvălindu-i în obraji. Degetele i se împiedicaseră într-o adâncitură cât o nucă, scobită în suprafața lustruită a lemnului. Apăsă din toate puterile și peretele de cărți începu să alunece. Cârnul fluieră subțire. Raul Ionescu, obosit, râdea nervos sprijinit de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
privi gol: ― Deocamdată... Mult mai târziu își dădu seama că ceva care n-avea legătură cu moartea lui Panaitescu, ceva nelămurit, o indispoziție de ordin fizic îl irita. Ridică brusc storurile. O lumină rece de dimineață cu ger și soare năvăli în încăpere scormonind toate ungherele. Grigore Popa își duse mâna la ochi: ― Tinere, dacă simți nevoia să-ți biciuiești nervii... Sculptorul avu un gest de nerăbdare: ― Nu suport becul când afară e ziuă. Clar? Își privi ceasul: Poate că ar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
eveniment: că a nins sau că ea inaugura o pălărie nouă. Găseau un pretext de a fi în al șaptelea cer. Nu vi se pare formidabil? Cristescu îl scrută curios. Tânărul vorbea plin de căldură iar în obrajii palizi, osoși, năvălise un val de sânge. ― Neobișnuit, în orice caz... ― Comentam într-o zi cu contabilul... ― Care contabil? ― Vîlcu! E și el vecin cu noi. Un tip foarte nostim... Îi plac, șprițul și femeia vopsită. Are o colecție întreagă: roșii, galbene și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
inatacabili căci nu vor putea dovedi cu nimic. Matei își consultă ceasul fluierând a pagubă: ― Ne apucă dimineața! La 10 vin ăia de la pompele funebre să-l ia pe Panaitescu. În ochii Melaniei Lupu se aprinse o flacără. Sângele îi năvăli în obraji pictîndu-i cu carmin. ― Domnule Matei! Extraordinar! Ce idee formidabilă ați avut! ― Eu?!? ― Extraordinar! Luă mâna sculptorului și o strânse la piept: E atât de simplu! Grigore Popa păru sceptic. ― Dacă și ăsta are idei... ― Valerica Scurtu... Doamne! Bătrâna
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
că, făcînd numărul de telefon al poliției cu cîteva minute mai devreme, tocmai evitase atacul, în ultima clipă. Și, lucrul cel mai rău era că, dacă i se stîrneau noi suspiciuni, Împărăteasa dădea ordinul de tragere și oamenii ei puteau năvăli oricînd înăuntru. De fapt, nici nu aveau de ce să se teamă. Puterea motrice a navei era deja paralizată și numai falsele lor impresii îi dădeau lui posibilitatea de a-i reține pînă la termenul limită ― ora critică ― a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
tăcerea care urmă, șezu pe scaun ca o statuie, cu fața imobilă și albă, cu ochii scoși, din orbite, înflăcărați. Într-un tîrziu șopti: ― Să fie oare o nouă acțiune a Arsenalelor? Ezită și apoi rupse vraja celor întîmplate. Îi năvăliră în minte lucrurile pe care le spunea înainte de întrerupere. Primele ei cuvinte loviră în plin aluzia acuzatoare. ― Prințe, trebuie oare să înțeleg că mă scoți pe mine vinovată în public de dificultățile financiare cu care se luptă guvernul? Prințul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
vechi se spunea: «Mântuiește-ne de nenorociri». Deși noua traducere corespunde mai precis textului grec, ideea nenorocirii nu trebuie să dispară. De fapt, după mărturia Bibliei, răul este la originea oricărei nenorociri. În condițiile raiului, mai înainte ca răul să năvălească în lume prin falimentul oamenilor, nu existau nenorociri. Cel care nu se lasă amăgit observă, că o mare parte dintre nenorociri fac parte din viața omului după paradisul pierdut. De fapt, avem nevoie de încercarea suferinței, pentru a putea fi
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]