6,250 matches
-
public. De pildă „mărirea salariilor”. Mărind salariile fără ca piața să producă suficientă marfă duce la scumpirea produselor, de regulă cu mult peste sporul de salariu. Reducerea salariilor este și mai defavorabilă deoarece intervine un cerc vicios, cercul diavolului cum zic nemții. Produsele de pe piață nu se mai cumpără deoarece oamenii nu mai au bani pentru ele. În consecință fabricile produc mai puțin, creând șomajul care reduce cererea și mai mult. Ce trebuie făcut deoarece nu este bine nici să mărești și
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
murit ca urmare directă a tratamentului. Prin urmare, succes pe toată linia! Poporul, în marea lui majoritate, este mândru de această victorie a medicinii autohtone asupra unei cumplite boli care, iată, vedem tot la televizor, face ravagii până și la nemți. Și, mai ales că habar n-are, ce e acela un pemfigus sau o hemiplegie, se pregătește serios, prin antrenamente susținute, de sărbătoarea celor patruzeci de mucenici. Aia mișto cu multe pahare! Este, prin urmare, momentul unui mic triumf, de
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
Cu ciutaci, ciuvici ce țucă Buci de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-un bătrân ce-abia aude Secularul gramofon.. Nu salvăm țara cu pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când francezul tot un corbe e, Ca și neamțul, toți vânduți. Nu salvăm țara cu slujul Și cu spatele gârbav, Când ne strigă Iașul, Clujul, Chișinăul grav bolnav... Nu salvăm țara, române, Nici de înșine,-ntratât Ne-am stricat și frica-n sân e Un păcat, cel mai urât
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
mai fost bolnav de moarte toată viața sa. În jurul anului 1920, sora Părintelui Ilie Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mânăstirea Agapia - Neamț pentru a se călugări. Spre sfârșitul anului 1927, fratele său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu, cu post și metanii, au luat binecuvântare de la preotul satului și au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
al Schitului Sihăstria. Între anii 1945-1946, schitul se reînnoiește, reconstruindu-se o mare parte din chilii și o trapeză de peste 100 de persoane. În anul 1947, pentru că numele și activitatea duhovnicească și administrativă a Protosinghelului Cleopa Ilie - Egumenul Schitului Sihăstria - Neamț, deveneau tot mai cunoscute, Patriarhia Română, care a observat eforturile de înnoire generală a acestui sfânt așezământ monahal, a propus ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire independentă și de sine stătătoare. Patriarhul României, Nicodim Munteanu, a aprobat ridicarea Schitului
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
scoată din mocirla politichiei românești în care ne-a scufundat în cei zece ani echipa comandantului Băsescu? Vezi intoxicarea întâlnirea Demisului cu Joahannis, care este derulată, obsedant, pe toate posturile tv, în ciuda dezminitirii prompte. Însăși Ambasada SUA a confirmat spusele neamțului candidat. Degeaba! Deși întâlnirea nu a avut loc, Băsescu va sugera că a avut loc! Ei, ce te faci, Alinuța? Sau va declara, zâmbind pișicher, că nu a avut loc! Cine-l va crede? Mulți habar nu au în ce
TABLETA DE WEEKEND (76): ALINEREA LA START de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368371_a_369700]
-
Mamaia, ea a învățat repede traseul, traversând Satul de Vacanță pe unde ajungea foarte repede la plaja de lângă Teatrul de Vară din Mamaia. Nu era departe nici campingul, unde stăteau de obicei turiștii cehi, veniți pe cont propriu, care, alături de nemți, englezi, scoțieni, polonezi, unguri și mai ales ruși, erau omniprezenți în Mamaia. A stat la mine două săptămâni, iar nopțile noastre de intimitate au fost deosebite, fiind tineri și dornici de nebunii. Dăruirea ei era totală, se lăsa furată de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea Hotinului și pentru „Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam de piatră”, și pentru Pistruiatul și Veronica, Alexandru Pârgaru și Alexandra Chira și pentru nasul lui Tănase, părul creț al lui Caragiu și cântecele lui Anton Pann, și pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
cu al lor iallaaa, iallaaa, nu băgaseră groaza în toată creștinătatea, samuraii care strigau „banzai, banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
corect, să fie bun, să se poată uita în oglindă și să spună: Bravo! Și să facă bine. În acel moment, paradisul va fi aici, pe planeta aceasta. Grație educației mele germane din Banat știu că putem să ne îndreptăm. Nemții au câteva proverbe care m-au zguduit. Pe ele mi-am axat filozofia și toată existența. Unul dintre ele este: „o bucurie împărtășită este o bucurie dublă”. Imaginează-ți că toată omerirea ar practica acest motto! Paradisul nu e în
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
în Dobrogea. Am mai auzit apoi că armata noastră l-a biruit pe dușman și l-a dat peste cap, făcându-l să se retragă până dincolo de Bran. Dar n-a trect mult și în Rucăr, a venit vestea că nemții au ajuns la Sătic, trecând peste Piatra Craiului, apoi s-au auzit primele bubuituri de tun și răpăieli de arme prin Arșiță și culmea Pleașei. Lumea îngrozită și-a strâns în grabă ce brumă a putut să ia din gospodărie
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
să vă am alăturea adică în ochii mei și pe jos am luat calea Mateiașului ca să ne oprim la târla Moșului MIhai din Călulești, cale destul de lungă și anevoioasă, vreo 30 de kilometric. Pe drum, lume multă, înghesuială mare ca și cum nemții ne-ar fi luat urma, icneli și plânsete înfundate ori văitături de moarte, mai ales de femei, bătrâni și copii. O harababură de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
lanț, fugeam speriați care încotro ca să scăpăm de fum asurzitor, era ca un blestem de care nici măcar nu auzisem că se poate întâmpla pe timo de război, mi-l închipuiam altfel dar ce vedeam era blestemul și iadul pe pământ. Nemții vroiau să strice podul de piatră. La prima groapă ieșită în cale te-am lăsat înfășat și învelit în niște bulendre și cu ceilalți am fugit până la prima casă din Suslănești. Acolo am găsit-o pe Aurica lu' Constantin, vecina
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-a auzit de bogătașul satului Paraschiv Baștea. Foame am indurat mai mult după ce am revenit la Rucăr. Când eram de vreo 5 ani, plecam primăvara
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
forțat pe țiganii gabori să ia în căsătorie unguroaice. Era foarte trist, știind că romii gabori nu au sânge rom pur. Așa se explică pielea albă a romilor gabori. Ținând cont de aceste aspecte, ar fi bine ca etnicii unguri, nemți, români, cehoslovaci, și în general locuitorii moderni a ceea ce fost odată Imperiul Austro-Ungar să se gândească de două ori înainte de a batjocori sau ataca pe frații lor romi.. cine știe or avea și ei sânge țigănesc? ---------------------------------------------------------------------------------------------------- (1), (2) http://rombase
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
Brătianu impusese Consiliului de Coroană în ciuda opoziției regelui Carol I ca România să nu respecte tratatul secret cu Puterile Centrale și să ne păstrăm neutralitatea. Era logic că premierul Ionel IC Brătianu nu dorea să ne batem alături de austrieci și nemți împotriva Franței și Angliei. Numai diplomații naivi ai Puterilor Centrale mai puteau crede că România li se va alătura, totuși, după încălcarea acordului secret din 1883. În septembrie 1914, Carol I moare de supărare, iar Ionel IC Brătianu devine stăpânul
ÎNȚELEGERI SECRETE RUSO-ROMÂNE DE ELIBERARE A CONSTANTINOPOLULI, ÎNTRE ANII 1914-1916, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367464_a_368793]
-
Regimentul 6 Roșiori din Craiova. Regimentul lui a fost trimis pe Frontul de Est, insistă el, “sub comanda directă a ofițerilor germani. Comenzile le primeam prin interpret român, care stia nemțește. În jariștea luptelor, la Stalingrad, am luptat cu pistolul neamțului în ceafă, căci friții nu aveau încredere în noi.” (...“Si cu tancul rusesc în față”, adăugarăm noi.)” Bătrânul, suferind, abia întors din spital, nu-și putea opri lacrimile pricinuite de răscolirea noastră în amintirile lui de oștean și repeta obsesiv
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
în noi.” (...“Si cu tancul rusesc în față”, adăugarăm noi.)” Bătrânul, suferind, abia întors din spital, nu-și putea opri lacrimile pricinuite de răscolirea noastră în amintirile lui de oștean și repeta obsesiv trei propoziții: “Am făcut tot războiul sub nemți. Și l-am terminat la Berlin. De acolo m-am întors acasă." Memoria veteranului însă pierduse multe detalii legate de calvarul său pe front. Dar aflu pe altă cale că Regimentul 6 Roșiori, condus de colonelul Radu Korne (un excelent
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
viață cea veșnică în ziua de 26 iunie anul mântuirii 2008, adică în urmă cu trei ani. Fiind moldovean de origine, născut în Giurgenii Neamțului din părinții dreptmăritori creștini Mihail și Elisabeta, a intrat în obștea mării lavre călugărești a Neamțului la vârsta de 14 ani, în anul 1941; iar de praznicul “Intrării în Biserică a Maicii Domnului” - la 21 noiembrie anul 1953 tânărul frate Nicolae a fost tuns în monahism, primind numele monahal Părtenie. În anul 1959 a fost hirotonit
PARINTELE PARTENIE APETREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366810_a_368139]
-
și slujitori ai Bisericii - în frunte cu vrednicii Mitropoliți ai Moldovei și toți trei Patriarhi ai Bisericii Ortodoxe Române - Iustin Moisescu, Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea - după care s-a întors, din propria-i dorința, la mănăstirea să de metanie - Neamțul moldav și stefanian, până în urmă cu trei ani, când la 2 martie 2008 a împlinit venerabila vârstă de 81 de ani, iar la 26 iunie 2008 a trecut în hotarul adevăratei vieți a Împărăției cele veșnice. Apreciat fiind în mod
PARINTELE PARTENIE APETREI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366810_a_368139]
-
că și-a adus apoi o alta în casă, cum ți-am spus ... Sârboaică! Da, sârboaică! E periculos să te încurci cu sârboaicele. Mai dure femei decât ele nu găsești în partea noastră de lume. Păi știi ce-au pățit nemții cu ele în Al Doilea Război, vai de mine, că luptau nebunele cot la cot cu bărbații? Odată, cică ar fi găsit nemții într-un oraș oarecare pe una în durerile facerii, s-au îndurat să-i acorde asistență la
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
Mai dure femei decât ele nu găsești în partea noastră de lume. Păi știi ce-au pățit nemții cu ele în Al Doilea Război, vai de mine, că luptau nebunele cot la cot cu bărbații? Odată, cică ar fi găsit nemții într-un oraș oarecare pe una în durerile facerii, s-au îndurat să-i acorde asistență la naștere, când colo, după ce a născut, ea a scos un pistol de la căpătâiul patului și l-a descărcat în pieptul medicului care a
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ușor. Sigur, sunt multe cazuri, și sper că sunt majoritare a celor care vorbesc, cu copii în limba română, acasă. Noi insistăm foarte mult pe această identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului
INTERVIU CU MITROPOLITUL SERAFIM JOANTA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366824_a_368153]