2,121 matches
-
o apă tulbure în care Lică, bun cunoscător de oameni, aruncă mereu momeala"26. Lucrarea dedicată scriitorului șirian pune în evidență subtilități deosebite ale criticului care, fără a-și fi revendicat vreodată veleitățile de descoperitor sau inventator, a străbătut drumuri nebănuite până atunci în sondarea universului slavician. Antologică este, în acest sens, partea a IV-a a studiului, gândită ca o secțiune conclusivă a acestuia. Ea se deschide cu o întrebare extrem de dificilă pe care criticul o formulează în locul cititorului: În
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
similitudini, cu miturile politice din țările Europei Centrale și de Est și din spațiul fostei Uniuni Sovietice. Reîntorcîndu-ne însă la cartea lui Raoul Girardet, trebuie de la început menționat că "profitul" pe termen lung al lecturii stă mai ales în sugestiile nebănuite pe care ea le oferă pentru înțelegerea societății, pentru istoria mentalităților, pentru istoria civilizației. Aș vrea să subliniez ambivalența stilistică, exactitatea și sugestia, prin care sînt definite miturile politice, aceste construcții fluide și polimorfe ce exprimă mediat adîncul neliniștilor sociale
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fi studiate sunt cele care, prin asemănarea lor cu alte fapte, sunt susceptibile să ne conducă la cunoașterea unei legi matematice, în același fel cum faptele experimentale ne conduc la cunoașterea unei legi fizice. Sunt cele care ne dezvăluie înrudiri nebănuite între diferite fapte, cunoscute de mult timp, dar considerate în mod greșit fără nicio legătură între ele. Dintre combinațiile pe care le vom alege, cele mai fertile vor fi adesea cele care sunt formate din elemente împrumutate din domenii foarte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
de el, a constituit și constituie șansa vieții mele de a mă fi alăturat de ceva care nu numai să mă intereseze, dar care să-mi facă și plăcere. Prin modul cum este structurat biologic și morfologic, porumbul oferă posibilități nebănuite lucrărilor de genetică și ameliorare, fapt ce explică volumul imens de cercetări ce se execută și în prezent. Interesul și plăcerea cu care am lucrat la această plantă și cu care continui să țin legătura mi-a permis de-a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Însușiri precum rezistența la secetă, arșiță și ger sunt deosebit de necesare în condițiile țării noastre, din cauza secetelor puternice, prelungite și frecvente din ultimul timp, sau a iernilor deosebit de friguroase. Pierzând genele de rezistență a acestor forme înlocuite se irosesc posibilități nebănuite de ameliorare a plantelor, cu aceste caracteristici. Iată de ce se impune existența băncilor de gene, care au ca obiective colectarea, evaluarea și conservarea acestor forme de plante, care odată pierdute, dispar pentru totdeauna și genele care determină existența însușirilor favorabile
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
ascunse ale romanului. Tot valoare simbolică au și anumite detalii asupra cărora autorul se oprește cu insistență, decupându-le practic din decorul general. Eliade folosește tehnica cinematografică a gros-planului focalizând diferite obiecte pentru a sublinia, prin izolarea lor, anumite sensuri nebănuite ale operei. Cel mai elocvent exemplu este , poate, descrierea mâinii Ilenei, chiar în primul capitol: ,,Și din toate aceste fragmente, profiluri, lumini gesturi, fețe, glasuri, am văzut deodată desprinzându-se mâna Ilenei, palidă cu degetele foarte lungi, aproape transparente. [...] Degetele
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Doi frați) în fond, care să fie „rosturile vieții”?! Se ntreabă și nentreabă scriitorul. Dialogul cu înțeleptul sau cu semenii tăi?! Avem vreun model?!... Pățania lupului și judecata câinelui?!... Interesant cum a ajuns leul , regele animalelor! Cartea Cărților naște universuri nebănuite. La început de mileniu III, actul creației, cu minusuri, mai puțin, cu plusuri, mai bine zis, pulsări, cu „bile negre” - „bile albe” cât încape... Parcă noi nu știm că „Sodoma există și-n ziua de azi?!” în ciuda atâtor „melițări” în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de uniformizare ascunde o reacție de apărare a identității, firească. Identitatea, rezultat în special al culturii, garantează păstrarea specificității în timp ce globalizarea, tendința spre universal, este vocația civilizației (știință, tehnologie, economie, comerț etc.) (...). Amândouă (cultura și civilizația, n.n.) au atins nivele nebănuite de globalizare și integrare regională (o singură civilizație), trecând peste canonul vechilor structuri, dar și de o complexitate și diversitate în dezvoltare (zece mii de culturi) (M. Malița, 1998). Aceasta nu însemnă însă că civilizația globalizatoare urmărește "cât se poate de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care își vor arăta roadele mai târziu. Specialiștii au recunoscut faptul că performanța individuală nu va putea niciodată să o depășească pe cea realizată de o echipă. De asemenea, bunul simț deprins de tânăr în familie îi conferă acestuia șanse nebănuite la un interviu pentru ocuparea unui loc de muncă, deoarece prezintă un fel de “certificat de garanție” pentru angajator: un asemenea candidat nu va crea conflicte, accidente, nu va întârzia, nu va bârfi și va respecta normele impuse. A ignora
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
glaciale în casă decât afară, se adăuga noilor restricții alimentare, care ajunseseră să îi scoată din minți nu numai pe cumpărători, ci și pe vânzătoare. Până atunci, chiar dacă bombăneau, ele erau de fapt satisfăcute de penuria care le deschidea căi nebănuite de îmbogățire prin vânzarea cu suprapreț a puținelor mărfuri care mai ajungeau la magazine. Or, noile reguli le obligau acum să vândă doar "pe buletin", exclusiv clienților arondați magazinului și în cantități foarte precis limitate: o jumătate de litru de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
clasic” are grijă să-și înceapă ziua dăruită de Dumnezeu pășind „cu dreptul”, nu „cu stîngul”. Telepinus este un zeu minor și totuși nici o altă divinitate nu are putere asupra sa. Este deajuns „să se supere”, pentru a provoca dezastre nebănuite. Supărarea lui Telepinus, ca și mînia zeiței Hator-Tefnut, lasă loc unui ludic naiv la suprafața corpului mitic. Este și cazul morții lui Lazăr, cel căzut din copac. În fapt, suntem avertizați asupra respectării unei ritmici cosmice prestabilite, pînă în cele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cu sacul, cu furca (ostia). „Din cauza condițiilor optime de hrană, ne spune Constantin C. Giurescu într-o lucrare consacrată problemei, peștii apelor noastre și în special peștii de Dunăre pot ajunge la mărimi deosebite, impresionante. Morunul atinge dimensiuni și greutăți nebănuite. Călătorul englez, Robert Bargrave, trecînd la începutul lui octombrie 1652 prin Galați, arată că uneori se prind exemplare așa de mari, «încît trebuie șase sau opt bivoli pentru a-i ridica»... Del Chiaro ne informează că se aducea de la Dunăre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
neastîmpărate învolburări, menținînd-o pe femeia prea intens afectată în continuă alertă: „Mă gîndesc în fel și chip și am un vis, care-mi mănîncă sănătatea și mă îmbătrînește”, se mărturisea feciorului chemat în grabă, ca să-i fie de trebuință încă nebănuită. „Căci visul meu e semn mai greu”. Abia în drum spre Dorna își dumiri noima impulsului său interior, de a porni în necunoscut cu hotărîre. Era însoțită de negustorul David, la care urma să și poposească peste noapte. Acesta, cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
perspectivă, opera lui Nietzsche ar putea constitui echivalentul unei teologii apofatice, negative - panaceul posibil al maladiei mortale izvorăte de pe tărămul arid al nihilismului contemporan, rod al raționalizării excesive și al unei teologii catafatice condusă de scolastică pănă la cele mai nebănuite granițe ale sale - ateismul și moartea lui Dumnezeu. Nihilismul nietzscheean nu poate fi așadar tradus prin moartea termică sau apatia universală de la sfărșitul timpului. El trebuie să fie pasărea phoenix din cenușa căreia trebuie să se nască “omul nou”. Supraomul
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
fac au dreptatea lor, eu continui să rămăn pătruns de glasul care strigă în pustiu “Dumnezeu a murit”, în timp ce nici o “voință de putere” nu mai reușește să se ridice pe locul în care această veste poate naște convertiri și schimbări nebănuite.
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
soacră?” „Să nu ne pomenim că-l strigă pe ibovnic prin somn sau când or apuca-o durerile facerii.” „Care naștere, bunico?“ se trezise și ea întrebând, când intra pe ușă. Amândouă babele au sărit la ea cu o energie nebănuită: „Grecoaicele, Lavinio, se mărită ca să intre în rândul lumii, să-și slujească bărbatul și să-i facă urmași, restul sunt prostii.” „Maică-ta te-a lăsat să lenevești și de-aia ți-a umblat gândul aiurea. Ne faci neamul de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sine pe care actorul (Goffman îl numește și performer) dorește să o transmită. Prin exemple abundente, o discretă și, totodată, comprehensiva interpretare, Goffman demonstrează că "managementul impresiei" este o preocupare fundamentală a oricărei ființe sociale, ceea ce evidențiază, dintr-o dată, aspecte nebănuite ale manipulării elementelor care ne înconjoară în mod obișnuit. Iar faptul că respectivele manipulări sunt atat evidente (cum ar fi folosirea accesoriilor vestimentare), cât și mai puțin evidente (cum ar fi apelurile telefonice pe care aranjam să le primim la
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
exemplu, următoarea sistematizare categorială realizată de L. Vlăsceanu (v. Tabelul 2). Se arată astfel faptul că interogațiile fundamentale ale societății contemporane sunt constituite pe dubitația privind căutarea de cale și autodefinirea. Pe de o parte, societatea se dezvoltă pe căi nebănuite, iar pe de altă parte, modernitatea devine reflexivă, la nivel meta-teoretic, de interpretare a fenomenelor aflate în desfășurare liberă și incontrolabilă. Instanțe constitutive ale modernității și schimbării asociate Stadii ale modernității. Instanțe consti tutive Societate Modernitatea inițiatoare Decomunizare Modernitatea consacrării
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Destructurarea postmodernismului și restructurarea societală în forme și comportamente individuale pe care le numesc izomoderne nu vor putea decât să ne stârnească noi curiozități și o tot mai mare uimire pe măsură ce societatea se dezvoltă în ritmuri accelerate și pe coordonate nebănuite măcar în trecutul apropiat. Modernitatea reflexivă și modernitatea radicalizată reprezintă concepte fundamentale, deoarece așteptările Iluminismului conform cărora creșterea cunoașterii ar conduce la pace și certitudine au fost înlocuite de incertitudine și de o societate a riscului. Radicalizarea și reflexivitatea modernității
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mai ales în domeniul comunicării prin hiperrealitatea socială vom avea de a face cu nenumărate surprize. De asemenea, va fi de un profund interes cercetarea problematicii privind relația public-privat și potențiala "privatizare" a guvernământului izomodern. Aceste fenomene și altele de nebănuit constituie vremurile tulburi de care pomeneam la începutul acestei lucrări. Astfel de procese fac parte din izomodernitate. Ele nu se sfârșesc însă nici prin simple decizii individuale, colective sau politice și nici prin iluzii deșarte. Câtă vreme natura umană va
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sacre /159 Concluzii / 165 Summary / 169 Résumé / 173 Bibliografie / 177 Lista ilustrațiilor / 183 Prefață Reprezentarea invizibilului În prezent, la început de mileniu trei, omenirea se află într-o etapă a istoriei când, datorită progresului, cunoașterea a ajuns în fața unor deschideri nebănuite în trecut. Fapt ce, în bună parte, este urmare a "setei de cunoaștere" a omului, iar aceasta, presupunem, se datorează fie unui program genetic de origine terestră ori extraterestră, fie fructului ceresc consumat de către Adam și Eva, fie altei cauze
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
lumea a fost sau nu creată. Această problemă a născut și naște în continuare discuții tot mai aprinse, mai ales acum, la începutul celui de-al treilea mileniu creștin, când cunoștințele în materie de știință și tehnologie au atins culmi nebănuite în trecut. Numeroasele descoperiri și reușite ale acestor domenii i-au dat omului zilelor noastre senzația unei puteri tot mai mari, făcându-l tot mai conștient de propriie calități creatore. Privind însă dintr-o perspectivă spirituală, problematica amintită nu își
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
artei creștine. Cum ar fi fost posibilă realizarea picturală a Judecății de apoi de pe pereții Capelei Sixtine sau ai bisericii Mănăstirii Voroneț, dacă nu ar fi funcționat această capacitate imaginativă, prin care artiștii pot îmbrăca în formă vizuală cele mai nebănuite esențe interioare, inaccesibile văzului sau celorlalte simțuri fizice? Aflată într-o relație cauzală cu reprezentarea artistică, imaginația ar putea fi înțeleasă ca o condiție fundamentală a proceselor de creație, prin care pot fi aduse în planul realității chiar și imaginile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fie împărțită în mai multe ramuri, fiecare cu scop și sarcini bine conturate. Gimnastica de bază sau gimnastica fundamentală, a constituit nucleul în jurul căruia s-a format și dezvoltat disciplina sportivă „gimnastică”, evoluând, mai ales ca sport competițional, spre culmi nebănuite. Din păcate, în ultimele decenii a fost dată la o parte, fiind considerată de domeniul trecutului. Totuși, „gimnastica de bază” a fost și rămâne treapta inițială cu care trebuie să înceapă perfecționarea fizică a omului, ea fiind „alfabetul” educației fizice
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
și puterii, unei lumi bizare demult apuse. Grandioasa lor geometrie milenară, a incitat la dispute, conflicte, polemici, pe giganții antichității:Homer, Herodot și Pitagora, uimind posteritatea. Coloșii din Gizeh, mărturii ale unor epoci triumfale demonstrează existența unor puteri enigmatice și nebănuite pe aceste teritorii. Platon și Licurg extaziați de aceste minuni ale lumii antice se întrebau:secrete ale atlanților supravețuitori dezastrului Atlantidei sau misterele faraonilor Keops și Kefren. Dacă pietrele din Gaza ar avea potența de-a vorbi, s-au elucida
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]