1,669 matches
-
și mai variată, dar poate și mai superficială deoarece este foarte posibil ca membrii asociațiilor să nu se cunoască atât de bine între ei. Comunicarea publică Procesele de comunicare publică, pe de altă parte, au fost întotdeauna caracterizate de o necunoaștere personală a membrilor "publicului" căruia îi este adresată comunicarea. Mass-media a extins în mod impresionant dimensiunea acestui public, dar principiul prin care se emite un semnal fără cunoașterea adecvată a receptorilor nu este un element nou. În special în viața
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
care adaugă propriile sale contribuții, mai puțin originale decît ale marilor săi contemporani: Dewey, Montessori, Claparède, Decroly. Ca și aceștia, Ferrière are cuvinte aspre la adresa școlii tradiționale. Principala cauză a progresului ei limitat s-ar fi datorat, după opinia sa, necunoașterii copilului. De aici caracterul dominant al activității impuse, cu consecințe, dacă nu negative, oricum cu foloase minime asupra dezvoltării. Este adevărat, preciza el, o serie de teoreticieni ai educației din trecut au atras atenția asupra particularităților copilăriei, dar ei Locke
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de cealaltă parte"6. Într-adevăr, Logică și contradicție este o surprinzătoare meditație asupra afectivității, care se dezvăluie ca o lume aparte în raport cu lumea logică. "În orice cunoaștere, în structura însăși a oricărui proces cognitiv, există deci un subiect de necunoaștere și un obiect de cunoaștere, scrie Lupasco. Și acolo se află sursa logicii inconștiente și a logicii conștiente, care caracterizează experiența logică." Afectivitatea este direct legată de interacțiunea dintre subiect și obiect. În absența afectivității, subiectul devine obiect. Afectivitatea are
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
s-a ivit în discuțiile noastre cînd Solange de Mailly-Nesle l-a citat pe Pseudo-Denis: "Dumnezeu este cunoscut totodată în fiecare lucru și în afara fiecărui lucru; și Dumnezeu este ca un tot împreună și prin modul cunoașterii și prin modul necunoașterii; este cunoscut în tot locul, tot așa cum nu e cunoscut de nimic în nimic". "Extraordinar, e minunat..., a exclamat Lupasco. [...] Cunoașterea cunoașterii implică, așa cum am spus-o, cunoașterea necunoașterii. Necunoașterea, în fond, este un factor de evoluție și progres."6
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
ca un tot împreună și prin modul cunoașterii și prin modul necunoașterii; este cunoscut în tot locul, tot așa cum nu e cunoscut de nimic în nimic". "Extraordinar, e minunat..., a exclamat Lupasco. [...] Cunoașterea cunoașterii implică, așa cum am spus-o, cunoașterea necunoașterii. Necunoașterea, în fond, este un factor de evoluție și progres."6 Am abordat multe alte aspecte și îndeosebi destinul societăților totalitare. După Lupasco, societatea comunistă este o societate omogeni-zantă, fondată pe entropie și, deci, destinată morții. Să nu uităm că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un tot împreună și prin modul cunoașterii și prin modul necunoașterii; este cunoscut în tot locul, tot așa cum nu e cunoscut de nimic în nimic". "Extraordinar, e minunat..., a exclamat Lupasco. [...] Cunoașterea cunoașterii implică, așa cum am spus-o, cunoașterea necunoașterii. Necunoașterea, în fond, este un factor de evoluție și progres."6 Am abordat multe alte aspecte și îndeosebi destinul societăților totalitare. După Lupasco, societatea comunistă este o societate omogeni-zantă, fondată pe entropie și, deci, destinată morții. Să nu uităm că întrevederile
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
profonde a sensului. Toate triadele pe care le întîlnim în Tradiție... ascund adevărata cuaternitate, care este fundamentală. Astfel, în Trinitatea creștină, se obliterează cuaternitatea Tată-Mamă, ceea ce nu a fost lipsit de consecințe în revărsarea autoritară a moralei creștine și în necunoașterea Femeii... De aceea prefer să vorbesc despre logica dublei contradicții"28. La apariția cărții mele Noi, particula și lumea am avut bucuria de a primi o lungă, densă și minunată scrisoare de la Abellio, care redeschidea dezbaterea noastră ternar cuaternar, un
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Asemenea idei ne pot îndemna să aprofundăm interogația, adesea dramatică, privitoare la tăcerile mai vechi sau mai noi, din urzeala istoriei noastre. Un popor poate, în aparență, tăcea îndelung, dar el are cu toate acestea un limbaj secret, a cărui necunoaștere i-a putut deruta pe mulți și în primul rând pe ambițioșii puterii. Dincolo de tăcerile lui, se aude mereu glasul vieții, adică al muncii, suferinței și bucuriei noastre. Cronica, II (9 februarie 1990), p. 1, 3 ORDINEA ISTORICĂ, ORDINEA MEDICALĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
așteptări în comunitate este deja foarte mare. Aveam dubii și asupra utilității unui anunț public de genul menționat, în situația în care condițiile juridic-administrative nu erau clar întrunite. Este adevărat, însă, că o stare de optimism general, cu surse diferite (necunoaștere, interes, credința că, dacă o idee este bună se poate realiza ușor etc.) pentru diferiți actori implicați în program, era predominantă la momentul lansării proiectului. A urmat secvența de cercetare socială pentru diagnoza problemelor și pentru evaluarea socială de fundamentare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
alt context. Evident, centralismul și totalitarismul sunt medii adverse pentru dezvoltare de jos în sus, pentru participare voluntară și, implicit, pentru dezvoltare comunitară. Facilitatori comunitari nespecializați, de tip natural, au existat însă și în perioada respectivă. Ignorarea lor ține de necunoaștere sau ideologie. Evidențe empirice sunt notate în cele mai diferite contexte, cu actori dintre cei mai diferiți: tatăl de vecinătate, ca la Axente Sever, inginer sau maistru la Copșa Mică (Sandu, 2005, pp. 46-54), profesor de matematică și director de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
egalitar (egalitatea șanselor) și o ideologie meritocratică (Bourdieu și Passeron, 1970). Universul școlar se consideră o lume autonomă devotată cultului savanților, artiștilor, producătorilor "geniali", operelor universale. Această sociologie a cunoașterii este deci inseparabilă de o sociologie a recunoașterii și a necunoașterii (Bourdieu, 1987, p. 35). Autonomia câmpului În câteva locuri rare și privilegiate din opera sa, Bourdieu face o punte între cele două faze ale cercetării sale. De exemplu: Nimic nu seamănă mai mult cu luptele de onoare între kabili decât
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unul dintre secretele funcționării socialului în cele mai multe câmpuri de activitate (religios, artă, familie, iubire, prietenie etc.) este de a masca față de alții (rea-credință) și/sau față de sine (refulare) acest spirit de calcul. Jocul social constă în a produce condițiile pentru necunoașterea acestei dimensiuni economice și a convinge că acțiunea se bazează pe adevărul angajării. Aceasta este întreaga diferență față de economism, pentru care calculul este conștient. Economiștilor ca Gary Becker, Bourdieu le taxează "intelectualismul", ca și tuturor sociologilor adepți ai individualismului metodologic
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al lui Tartuffe însoțit de gesturi concupiscente). Gesturile completive (care încheie un enunț incomplet lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea mare între participanți, necunoașterea limbii, emoție puternică). 8.5. Gestul în discurs În cofuncționarea gestualitate/limbaj, praxisul gestual joacă deci o serie de roluri: Gestul care se substituie enunțului din rațiuni fizice (distanță, zgomot), psihologice (mai ales în cazul reacțiilor negative cînd o privire
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele de vînzari¨ vor impune contactul vizual constant ("Deoarece dvs. nu vă mințiți clienții, priviți-i. Priviți-i cînd le vorbiți. Priviți-i cînd vă
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face că magistralei complexității, deși virtualizează cristalul, îi este imposibil să-l substanțializeze din două tetraedre. Forma ideală a lui Platon nu este ideală! Reflexivitatea cunoașterii este mereu o tendință, nu o realizare perfectă. Cunoașterea nu ajunge niciodată să lichideze necunoașterea. Ideea de cristalizare sugerată (inspirată) de natură ne apropie de ceea ce logicienii numesc paraconsistență (Bunge, 1967), în sensul de configurare a operatorilor logici în formulele vagi de relaționare cu concretul, cu faptele, adică fiind vorba despre aproape-consistență, de cvasiconsistență (Priest
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
putut face o operaționalizare a rezultatelor care privesc distincția dintre clarviziune, profeție, augurat, astrologie și ghicit. Ponderea foarte mare a non-răspunsurilor la chestionar, puținele răspunsuri, ezitante și profund marcate de doctrina creștină, ne fac să punem fenomenul divinatoriu sub semnul necunoașterii și al confuziei. În ciuda acestui fapt, apelul la astfel de practici rămâne unul constant și de actualitate pentru mulți dintre cei intervievați. Există, așadar, o diferență între practică și cunoaștere. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, București, Ed. Academiei R.S.R.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
setea nesfârșită pentru ea. De oricând , Profesorul, de oriunde ar fi, pe orice cale ar colinda, este Ființa care acordă sens lumii . Primordial este să cultivi interioritatea, să o grădinărești, indiferent de obstacolele vieții care, trebuie să recunoaștem, vin dinspre necunoaștere profundă. Nu putem să apărem în fața elevilor noștri dacă nu ne depășim și nu alegem autodesăvârșirea. Viața unui adolescent este un grabnic drum spre neființă. Un lucru este cert: una din bucuriile noastre este de a avea cui să-i
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Un proiect critic Proiectul nostru este critic fiindcă vom încerca să arătăm în ce măsură violența în școală este manipulată, în Franța și în alte țări. Vom încerca mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca să arătăm ce proceduri științifice
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Proiectul nostru este critic fiindcă vom încerca să arătăm în ce măsură violența în școală este manipulată, în Franța și în alte țări. Vom încerca mai ales să arătăm cum această manipulare sau, invers, negarea problemei pornesc de la o necunoaștere dezolantă. Această necunoaștere poate fi legată de o exagerare a realității cantitative a infracționalității în școală, dar și de o subestimare a importanței violențelor mai subtile în experiența victimelor violenței obișnuite din școală. Vom încerca să arătăm ce proceduri științifice sunt posibile și
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nici s-o subestimăm și, mai ales, s-o uităm: victimele. Riscul lipsei de acțiune Chiar în numele sociologiei, e prea facilă reducerea cercetărilor realizate la producerea lor prin comandă publică, sau, ca să fiu mai exact, ar fi o naivitate prin necunoașterea producerii sociale a faptelor științifice. Tocmai în aceste perioade de concurență exacerbată cercetările asupra subiectelor sensibile atrag cea mai mare îndoială. Această îndoială hiperbolică necesită o claritate în expunerea principiilor și metodelor care-i garantează mai bine decât în timpuri
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
suport de hârtie larg distribuit, apoi pe un site electronic accesibil oricui. Excepția americană nu face decât să întărească un fapt evident: proasta cunoaștere de către majoritatea guvernelor și administrațiilor din lume a realității cantitative a violenței în școală, chiar dacă această necunoaștere e uneori atenuată de anchete științifice. Franța este o altă excepție, prin introducerea unui recensământ administrativ obligatoriu al faptelor de violență, cu ajutorul unui program informatic specializat, Signa, care va face în continuare obiectul unor expuneri importante pentru analiza noastră. Recensământul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
reprimat". Desigur, dezbaterea nu este doar teoretică: criminalizăm în exces sau, dimpotrivă, suntem de un asemenea laxism încât ar trebui să ne inspirăm din "toleranța zero" pentru a trata delincvența cu oarece șanse de succes? Prima critică ține de o necunoaștere aproape totală a literaturii franceze asupra acestui subiect. Incivilitatea nu servește niciodată la minimalizarea violenței și delincvenței sau la judecarea greșită a importanței insecurității resimțite, dimpotrivă. Ea ne-a permis să scăpăm de aporiile ținând de "fantasma insecurității", care blocau
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
anumite societăți, care nu sunt penalizate sau nu erau în trecut. Trebuie totuși să refuzăm studiul lor? A doua dificultate e mai complexă; ea ține deopotrivă de ignorarea evoluțiilor din pragmatica limbajului, care refuză orice idealism conceptual, și de o necunoaștere a mecanismelor de elaborare a unui vocabular în științele umane. Pragmatica limbajului, care merge în această privință pe urmele lui Wittgenstein, contestă chiar ideea de "concept": nu există definiție eternă într-un vocabular adecvat obiectului. E un fel de fantasmă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pedagogici (claritatea regulilor, cooperarea) sau organizaționali. Factorii externi, de pe urma cărora școala suferă cel mai adesea fără a-i putea influența în schimb, nu sunt așadar deloc neglijați, iar criticile pe care le-am menționat mai sus dovedesc mai degrabă o necunoaștere a literaturii de specialitate decât o argumentație științifică. Nu este vorba de a-i face vinovați pe actorii școlari, ci de a identifica spațiul lor de libertate și responsabilitate, poate limitat, dar real. Factori legați de mediul comunitar și de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o supunere birocratică? Necesitatea de a contabiliza pentru a situa importanța națională a problemei este și o necesitate locală. Nu se poate acționa fără un diagnostic local (Cusson, 2002), fără a ști unde trebuie purtată lupta. Trebuie să recunoaștem că necunoașterea însă este regula generală, în imensa majoritate a țărilor lumii. Nu putem afirma că violența în mediul școlar este în creștere globală. Necunoașterea realității cantitative a acesteia lasă cale liberă fantasmelor și negărilor; ea împiedică luarea unor decizii politice. Combaterea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]