1,869 matches
-
M. Eminescu) În enunțurile asertive sau imperative adverbul negativ nu poate fi întărit de locuțiunile adverbiale deloc sau defel: „Ea era ca trunchiul și nu se mișca deloc.” (M. Eminescu) sau poate fi însoțit de adverbul cumva, care nuanțează stilistic negația: „Nu cumva era un om care imita un câine?” (O. Paler), „Numai tu să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste.” (I. Creangă) În stilul conversației, atât adverbul nu, cât și locuțiunile adverbiale deloc și defel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
retorice: „Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu între-ai noștri vre un falnic juvaer?” (M. Eminescu) În opoziție cu enunțurile negative, marca enunțurilor pozitive poate fi considerată absența adverbului de negație: „Ritmul și rima sunt dușmani răi, dacă-i pronunți cu prea multă grijă.” (M.Eminescu) „De prin adâncul nopții vin cocorii / Pe care i-am văzut plecând.” (T. Arghezi) Aspectul pozitiv al enunțurilor sintetice este implicit în termenii prin care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sine.” (M.Eminescu) „- Să le dai la toți! - Bine, dar...” (I.L. Caragiale) „- Da, domnule, asta e!” (I.L. Caragiale) • interjecții: „Iată lacul. Luna plină / Poleindu-l îl străbate.” (M. Eminescu) „Apoi începe să comande:- Înainte! marș!” (I.L. Caragiale) Absența adverbului de negație nu marchează totdeauna o identitate de enunț pozitiv. Pe lângă interogativele retorice cu aspect negativ și sens pozitiv există și o subcategorie de interogative retorice cu aspect pozitiv în planul expresiei și caracter negativ în plan semantic: „Cum ar fi fost
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferit de al predicatului anterior și a unei compliniri (complement sau circumstanțial): „Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvânt.” (L. Blaga) „Nu-i mai scrisesem și nici el mie.” (M. Preda) • prezența adverbului de negație nu: „Un cuvânt sau un gest pot să jignească sau nu, după felul sufletesc al celui care-l face.” (Camil Petrescu) Din structura predicatului analitic se pot subînțelege: • verbul copulativ: „Sufletul omului e ca un val - sufletul unei națiuni, ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ortografică și limbistică...” (T. Maiorescu, 285) Exprimarea relației de coordonare opozitivătc "Exprimarea rela]iei de coordonare opozitiv\" Principala marcă a coordonării opozitive este conjuncția ci, care asigură desfășurarea relației între termeni infrapropoziționali: „Negrul, de pildă, la Bacovia, nu-i o negație ci o formă specială de lumină.” (G. Călinescu, U.P., 291) sau termeni propoziționali: „Ea ne cere nu să înțelegem istoria ci s-o îndurăm.” (O. Paler, Viața..., 50) I se adaugă conjuncțiile și, iar, numai cu forma negativă a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de success. Degetul arătător funcționează ca un substitut de săgeată. El se îndreapta amenințător spre un adversar sau amenință atunci când sugerează printr-o mișcare repetată o acțiune de lovire. Ridicat în sus și balansat dintr-o parte în alta, exprimă negația sau refuzul. Ușor curbat poate servi la invitarea cuiva de a se apropia sau la atragerea atenției, dacă se bate cu el în tăblia mesei. Degetul mijlociu s-a specializat în exprimarea de semnificații obscene. Inelarul este pasiv și se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
care vecinii nu-și mai vorbesc, prietenii nu se mai salută. Nimeni nu poate construi nimic .România și românii par a nu fi pregătiți acum pentru a participa și a se manifesta într-o lume liberă. Tocmai de aceea, refuzul, negația, pare a fi un act de conștientizare a unei situații care le este străină. De altfel, dacă în momentul Decembrie 1989 cineva ar fi organizat un referendum popular care să întrebe pur și simplu ce alegere ne dorim - capitalism sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Am văzut aceasta mai sus în opoziția dintre prezent și condițional (T15) sau în cea dintre prezentul adevărului general și cuplul imperfect-perfect simplu (T16). Capitolul 7 va dezvolta acest punct important. Modalitățile: modalități sintactico-semantice majore (de ordinul tezei: aserțiune și negație; de ordinul ipotezei: reale (Dacă știți să spargeți un ou, știți să faceți o prăjitură) sau ficționale ( Dacă focurile din noapte ar face semne desigur / frica ar fi un rîset și angoasa o iertare 9); de ordinul hipertezei: exclamație). Modalități
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se lăsase de fumat. Aceste propoziții implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
implicite fac parte din structura lingvistică a enunțurilor și sînt tot atîtea consecințe care decurg automat din enunțarea lor. Se poate verifica printr-un test lingvistic dacă un conținut este sau nu presupus lingvistic: negația și interogația lasă presupoziția intactă. Negația din T41 Nu! Lucky Luke nu s-a lăsat deloc de fumat, nu pune în discuție presupoziția Lucky Luke fuma înainte, și nici interogația: Lucky Luke s-a lăsat de fumat? Interpretarea semantică a unui enunț este ansamblul consecințelor sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de punctuație. Între punctuație și conector, cele două puncte /:/ semnalează o legătură conjunctivă fără conector. Cuvîntul DESIGUR care vine după cele două puncte subliniază că [e3] (ne asumăm riscuri) este un fapt și un argument pentru o concluzie subiacentă la negația din propoziția precedentă: s-ar putea crede (deci) că "noi [..] sîntem [...] niște kamikaze" ( C). Interpretantul este invitat să tragă această concluzie din [e3] (p). DESIGUR subliniază o primă mișcare de adeziune la înlănțuirea [e3 DESIGUR p >> deci >> concluzie C]. Conectorul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-nceput [e2] și care respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de "schior extrem" în două puncte de vedere antagoniste (PdV1 și PdV2). Faptul de a începe printr-o negație [e2] permite situarea reformulării noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PRIN ACEST FAPT. Acesta subliniază că propoziția p este un argument pentru concluzia q care urmează după ȘI ASTFEL. Argumentul este prezentat ca fiind susținut de o regulă cauzală evidentă, care ar trebui să fie suficientă. Concluzia construită pe o negație (SĂ NU simtă lipsa) dă de înțeles că țăranii simt lipsa pîinii și sînt departe de a mînca pe săturate. Argumentația devine astfel denunțarea mizeriei poporului de la țară, redus la o animalitate nedreaptă. Referințe și lucrări recomandate: - Jean-Michel ADAM: "Essais
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e0, cel puțin din punctul de vedere (PdV1) exprimat de "guvernanți de ocazie" (de fapt de către Mareșalul Pétain la 17 iunie 194033). Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după DAR este o negație non-q, lasă să se audă un PdV2 care neagă PdV1 (q-e0). Primul paragraf dublează subtitlul recurgînd la aceeași construcție concesivă: [[p-e3] Guvernanți de ocazie au putut capitula... în robie [TOTUȘI non-q-e4] nu-i totul pierdut!] Aserțiunea p-e3 apare ca un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
au putut capitula... în robie [TOTUȘI non-q-e4] nu-i totul pierdut!] Aserțiunea p-e3 apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e00, cel puțin din punctul de vedere advers PdV1. Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după TOTUȘI este o negație non q-e4, lasă să se audă, în spatele negației, PdV1 (q-e00). Cele două acte de concesie, care dau un sens aserțiunilor succesive explicite (e1, e2, e3, e4) și implicte (e0, e00), sînt ele înseși cuprinse într-un macro-act de respingere înglobant
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
-i totul pierdut!] Aserțiunea p-e3 apare ca un argument în favoarea unei concluzii q-e00, cel puțin din punctul de vedere advers PdV1. Faptul că argumentul (mai puternic) care urmează după TOTUȘI este o negație non q-e4, lasă să se audă, în spatele negației, PdV1 (q-e00). Cele două acte de concesie, care dau un sens aserțiunilor succesive explicite (e1, e2, e3, e4) și implicte (e0, e00), sînt ele înseși cuprinse într-un macro-act de respingere înglobant, care asociază subtitlul și § 1: Schema 15 Acest
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
italice sub titlul mare, este un bun exemplu de perioadă construită pe baza unui paralelism (legare a semnificantului prin repetiția lexicală și sintactică a subiectului și a verbului la perfect compus) care întărește semantic o antiteză construită pornind de la o negație și articulată în jurul conectorului DAR: T63a Franța a pierdut o bătălie! Dar Franța nu a pierdut războiul! Alineatul și punctuația exclamativă întăresc paralelismul gramatical și transformă cele două fraze tipografice într-o unitate argumentativă de sens pe care o putem
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cinstirea, cu toată însuflețirea și prețuirea cuvenite, Monseniore, Prea-umila, prea supusa și prea-îndatorata slugă a domniei-voastre, Corneille Repetiția apelativului Monseniore punctează cele cinci părți ale scrisorii, conectorii (subliniați cu bold), care saturează blocul central, sînt articulați de cele mai multe ori cu negații. Această cerere prezintă un grad înalt de elaborare, determinat de complexitatea schimbului în curs și prin identitatea interactanților. Afișul politic T63, fără a fi, în sens propriu, o scrisoare, îi adoptă totuși parțial, și într-un mod foarte interesant, planul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faci cunoștință cu cineva sau ceri un favor. Există diferențe între cantitatea de directitudine/indirectitudine care poate fi aleasă și în structura conversației. Succesiunea întrebare-răspuns nu este folosită în toate culturile, de ex. în unele țări asiatice nu se folosește negația (cuvântul "nu"). Oricum, fluența limbii reprezintă o condiție necesară pentru funcționarea comunicării interculturale. În afară de limbă, există și alte diferențe, ca normele culturale și practicile comportamentului non-verbal. "Comunicarea non-verbală se referă la toți stimulii, intenționați sau nu, între participanții la comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
căreia tânărul Stoicescu i-a frecventat cursurile între anii 1952 - 1957. După susținerea licenței a fost repartizat ca profesor de biologie la Liceul Teoretic din Vânju Mare, județul Mehedinți. Acolo va rămâne până în anul 1962, când va reuși să obțină negație, și să vină în Oltenița, mai întâi la liceul ”Alexandru Sahia” (azi ”Neagoe Basarab”) și apoi la liceul ”Nicolae Bălcescu”. Profesorul Aurelian Stoicescu a avut și o prodigioasă activitate științifică publicând lucrări de biologie în reviste de specialitate. Din păcate
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
putea rezuma contrastul dintre VS și VP, subliniind câteva diferențe: VP presupune contiguitatea, iar VS ruptura cu situația de enunțare; recurgând la VP, enunțătorul își prezintă enunțul drept sigur, validat, în timp ce cu un VS l-ar plasa în afara validării; asocierea negației cu VS înseamnă selecționarea de la bun început a enunțului negativ, excluderea enunțului pozitiv. În schimb, negația de la VP presupune că forma pozitivă, luată în considerare, a fost selecționată în prealabil, pentru a fi negată ulterior: cu greu se va putea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu situația de enunțare; recurgând la VP, enunțătorul își prezintă enunțul drept sigur, validat, în timp ce cu un VS l-ar plasa în afara validării; asocierea negației cu VS înseamnă selecționarea de la bun început a enunțului negativ, excluderea enunțului pozitiv. În schimb, negația de la VP presupune că forma pozitivă, luată în considerare, a fost selecționată în prealabil, pentru a fi negată ulterior: cu greu se va putea spune Nu voi mânca, dacă nu a fost mai întâi prevăzută posibilitatea de a mânca: un
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
apar: clasa de obiecte "cumplite", "frumoase", "fermecătoare"... nu există înaintea actului de enunțare; nu sunt "cumplite", "frumoase", "fermecătoare"... decât obiectele numite astfel de către un enunțător în momentul exprimării. Este semnificativ comportamentul acestor adjective subiective, mai ales al celor afective, cu privire la negație. Nu vom întâlni adesea propoziții de tipul (decât în ironii sau în reluarea unui enunț anterior): (1) Paul nu este minunat. față de: (2) Paul nu este blond. Dacă (1) este mai degrabă interpretat ca litotă (="Paul este lamentabil"), (2) afirmă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru a desemna ceea ce Școala de la Praga numește "remă" și despre presupus local pentru ceea ce ea numește "temă". Rema nu poate fi găsită dacă nu luăm în calcul contextul discursiv. Pentru identificarea ei, se recurge, de obicei, la teste precum negația sau interogația, care sunt operațiuni cu "valoare" variabilă, adică pot trimite la diferite elemente din frază. De exemplu, pentru o frază ca "Pământul este albastru ca o portocală", dacă ne vom opri la albastru ("Pământul nu este albastru, ci roșu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru o frază ca "Pământul este albastru ca o portocală", dacă ne vom opri la albastru ("Pământul nu este albastru, ci roșu ca o portocală") sau la o portocală ("Pământul nu este albastru ca o portocală, ci ca o piersică"), negația va evidenția o remă diferită: în primul caz, albastru va fi rematic și, în al doilea, o portocală. Și interogația poate face să apară elementul rematic; este de ajuns să considerăm fraza de analizat ca un răspuns la o întrebare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]