1,663 matches
-
o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu aibă complicații complicându-i pe cei din jur cu o atitudine mereu afirmativă. și iată un desant de învățători puși pe șotii: șura Bărgăuanu, Mișa Driga, Antoniu Malaxian, eu, Vasile Priceputu, Jenică Lepădatu și nelipsitul Petrică Tănase. și pro și contra Cherciu, ajungem la pariu. E de credință și personalitate? Banii jos și în frunte cu Petrică, hai la Cherciu. Batem la ușă și intrăm. - Să trăiți dom revizor, îl face mai mare Petrică, am
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Covurlui, pentru a fi cât mai aproape de casă, de familie, de Fârțănești. și iată scrisoarea: de la 1 octombrie 1932 sunteți numită învățătoare titulară, pe post vacant, în comuna Tabacu, județul Ismail. și ia-l din nou pe nenea Gheorghe, mama, nelipsita căruță cu doi telegari spre necunoscut. Tabacu. Sunt lăsată, somnoroasă puțin, să cobor din căruță. Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: - Unde să merg, draga mea? - Încoace. și m-a dus de mână
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
județul asta!”. După acest incident, comuna a rămas un timp fără primărița care a ales păstrarea familiei în defavoarea funcției. DULCELE GUST AL PUTERII Când am ieșit de la primul secretar, jos, în parcare, mă așteptau președintele de la cooperație, și casierul primăriei. Nelipsiți erau preotul Domnescu și preoteasa Frosica, doctorul veterinar, inginerul de la ferma viticolă, inginerul zootehnist și 116 un profesor de la școala din centrul comunei. Toți erau cu mașinile personale și fiecare dorea să fie el cel care să mă ducă la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
iar În anii următori s-au oferit Vlad Dumbravă, N. Liverzeanu care au invitat și alte școli. Reuniunile foștilor elevi de la liceul Alecu Russo aveau loc la 6 decembrie, de Sfântul Nicolaie de hramul bisericii școlii. Dintre foștii profesori erau nelipsiți mulți ani Pr. Victor Cazacu, Eleanor Usatiuc ultimul director (decedat 1992), Sergiu Roșca, Ion Râmba (decedat 1994), Vasile Apostol iar dintre elevi A. Costin, N. Murafa, V. Neaga. Comemorarea unor personalități basarabene avea loc adesea la cimitir. În data de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Cu câtă prietenie ne găzduiește În chilia sa modestă de la Bălți și câtă Încredere poartă În suflet În numeroasele drumuri pe care le face la Comandamentul Veteranilor de război În speranța să fie ajutat În ridicarea mausoleului de la Bălți. Este nelipsit la reuniunile Partidului Românilor din Moldova formațiune condusă de devotatul militant Dr. Vasile Pruteanu. Orhei (56 scrisori) Prof. P. Bunăcale V-am trimis telegramă că În ziua de 10 mai nu vom putea sfinți cimitirul ostașilor români căzuți la noi
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Mihai Romaniuc, calfa formației din Dragalina, în fiecare an venea cu noi lucruri. Întrun an a venit cu un cort al ursarilor, montat pe o sanie, arătând viața ursarilor dar și dresura urșilor. La diferite festivaluri căiuții de la Victoria erau nelipsiți. Obiceiuri păstrate din familii în familii cu multă trudă, dar cel mai mult contează harul, înclinația și dăruirea dezinteresată. Erau mai multe categorii de vârstă cu același program de jocuri, dar se evidențiau cei ce erau binecuvântați cu talent, indiferent
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pe gânduri cu o carte în mână, în fața unui tablou, ascultând muzică... lunecăm, printr-o ocultă translație, în lumea suprarealistă a reveriilor, ne trezim, într-un spațiu de Magrite sau în universul special al lui Salvador Dali. O lume ciudată, nelipsită de un fior de farmec bizar, o lume care sfidează forma clasică a obiectelor și ființelor, o lume care scoate la iveală sentimente care nu au încă un nume și dispune de geometrii inexistente. Mi s-a întâmplat, într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
liber și să-mi stăpânesc înclinațiile de vagabond ratat. Fără să mă gândesc, am coborât la Crângași, am urcat treptele către Piața Crângași și, lovit de căldura toridă, năucitoare, mi-am găsit o masă la o terasă umbroasă, destul de dubioasă, nelipsită de farmecul tuturor teraselor bucureștene "destul de dubioase". Sorbeam dintr-o cola rece, privind cu plăcere la panorama zgomotoasă și multicoloră a pieței, forfotind de cea mai diversă lume, de la "șuți" care au un tip anume, numai să fii deprins cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
voisem să intru și eu într-o echipă de foot-ball sau de rugby, temându-se să nu vin într-o zi cu capul spart și, în chip regulat, cu hainele rupte. Așa încât, a trebuit să mă mulțumesc să fiu un nelipsit spectator la toate meciurile și admirator al neuitatului Nae Mărăscu (elev în clasa șaptea sau a opta la „Mihai Viteazul”, pe vremea când eu eram într-a doua și a treia), și am rămas până acum spectator pasionat la cele mai multe
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
pentru punctul meu de vedere arăta și Remus Ilie - mai târziu bun profesor de istorie și astăzi inspector general în învățământul secundar, dar mai mult pentru că îl pasiona istoria și voia să se facă profesor de istorie. Dimpotrivă, unul dintre nelipsiții oameni de casă de mai târziu ai lui Nicolae Iorga, Victor Brătulescu - fost seminarist și ipocrit cum numai un popă poate fi - nu se prea prăpădea atunci după „marele om”. Cu toate acestea, cu aceștia doi din urmă am fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
putut face, fiind mereu amânată de intrigile lui Ică, dornic să devină... cancelar. Îmi aduc aminte chiar că în ziua inaugurării bazarului [231] de Crăciun al Ajutorului Legionar, la Dalles, apăruse în „Cuvântul” o informație în legătură cu numirea lui Greceanu. Ică, nelipsit (ca și Coana Mița) de la orice manifestare legionară, a venit și el la Dalles, și în discuția ce a urmat în această privință, ne-a spus: „Informația e dată probabil de Sima, dar nu s-a hotărât încă nimic”. Știa
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
noapte a șters-o însă, fiindu-i dor de țigancă și de cei patru copii... Făcându-mi-se marele hatâr de a fi lăsat să dorm în cancelarie, aduceam în fiecare seară un pat din dormitor, dar odată cu el și nelipsiții [291] păduchi ai cazărmilor românești. Toate spălătoarele fiind înghețate, cu un simulacru de baie la o lună odată, cazarma colcăia de păduchi și până ce n-am dat noi alarma, nimeni nu s-a îngrijit de aceasta, căci doctorul regimentului se
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
dar, tempora mutantur, principiul moștenit din strămoși: a fost demolată. Cu o prezență remarcată în societate, mai tare decât orice, lui Al. P. Arșinel i-a plăcut politica. Trecuse prin toate partidele de dinainte de război, aplicând principiul și sub comunism. Nelipsit de la ședințe, cu o atitudine civică trează, niciodată nu ezita să ia cuvântul. Politica o iubea așa cum îți iubești nevasta. A făcut numeroase concesii, s-ar zice, nevinovate. Dumnezeu vede și iartă. Scria, într-un bilet pe care l-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la acea cerere, a rămas o clipă gânditor și apoi cu simplitate a răspuns: «O voi întreba pe mama». La aflarea veștii acelei propuneri familia a rămas perplexă. Avea multă stimă pentru don Calabria, dar acea alegere părea angajantă și nelipsită de necunoscute. Apoi, învinși de bucuria care radia de pe chipul lui Gigio și determinarea sa, și-au dat consimțământul. Gigio avea 17 ani și era destul de matur pentru a lua decizii serioase. Mulțumit era el, mulțumiți erau și cei din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
periuța de dinți la Cluj. Am coborât în sufrageria hotelului, unde ortacii mei de drum se înfruptau de zor din micul dejun à l’anglaise, mai copios decât un breakfast, adică un adevărat brunch: ouă, slană, cârnați prăjiți, smântână și nelipsita horincă. Bravând ridicolul, mi-am spus în gura mare oful: — N-am periuță de dinți și aș vrea să-mi cumpăr una... S-a făcut tăcere. Nimeni cu îndrăznea să pufnească în râs. Apoi lui Ion Groșan i s-a
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
știu să explic. L-am revăzut la București, la Salonul cărții, pe terasă. La „Motor”. Nu mai țin minte cum era deghizat în anul acela: în costum de la 1900, cu papion și joben sau în clovn. Oricum, avea cu el nelipsita trompetă sau, mai bine zis, o goarnă care probabil servise cândva pentru a suna deșteptarea în cine știe ce amărâtă cazarmă din Vaslui („Plecat-am nouă din...”). Scotea din ea tot felul de sunete guturale, într-un scop foarte clar și vechi
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de a lua cartea din mâna dreaptă a acelui "Cineva demiurgic și de a deschide cele șapte peceți ale ei". (Apocalipsa 5.1-14) Din Antichitate până în prezent, actul de a pune sigiliu, de a sigila a fost unul dintre componentele nelipsite ale manifestării autorității ce păstrează în ascuns, protejează de văzul tuturor conservând o informație în mediul tainei, al închisului ferecat. Ruperea fracționantă a sigiliului echivalează cu o fără-de-lege, adică cu o situare în afară reglementărilor unei legi sau cu manifestarea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni-va Teiul, floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Dragostea e violentă, ferină. Când vede pe Ieronim gol Cezara răcnește. Femeia este un izvor "de-ucigătoare visuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zeamă de găină, sarmale, claponi în țiglă, plăcinte și ulcioare cu vin vechi). În Nunta domniței Ruxanda domină același element euforic. Gonit din scaun, într-o poiană, măria-sa Vasilie-vodă bea o cupă de vin pe care i-o întinde nelipsitul paharnic. Iașul a fost pârjolit, dar ieșenii taie imperturbabili de Sfântul Ignat râmătorii. Mijlocul de a dezlega limba iscoadelor este vinul roș fiert într-o oală nouă, "adaos cu miere, cu scorțișoară și cuișoare". Un cerșetor povestește că i s-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
roiectarea sa, satul era dotat cu locuri de casă de jumătate de hectar fiecare, și cu pășune îndeobște pentru vitele și oile sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sau tehnică capătă amploare prepararea și elaborarea, care sunt organizate rațional și se desfășoară conștient. În artă, prepararea este mai mult un preambul de amorsare afectivă, iar verificarea se reduce la confruntarea cu publicul. Celelalte faze (incubația și iluminarea) sunt nelipsite în orice proces creator, indiferent de domeniu. Acestea sunt momentele cele mai importante, nucleul procesului creator. 3.1 Prepararea Prepararea, numită uneori și pregătirea, este o fază complexă, iar în domenii ca știință sau tehnică poate fi hotărâtoare. Are avantajul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Constituționalul”, „Biciul” (1901), „Moș Teacă”. Alături de Emil Andrieș conduce „Revista ilustrațiunilor române” (1910). Admirator al lui Al. Macedonski și prețuit de acesta, a frecventat cenaclul poetului. Deși a scris numeroase versuri lirice, s-a afirmat mai întâi ca umorist, fiind nelipsit de la rubricile sau revistele de umor de după 1875 și întâlnindu-se aici, uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
se transformă în celebrări nupțiale de proporții cosmice". Astfel ia naștere o impresionantă imagine poetică a contopirii omului cu natura, căci ceremonialul morții văzut ca nuntă are loc într-o veritabilă catedrală cosmică ce înfiorează prin dimensiuni și neclintire. Personajele nelipsite din ceremonialul nunții (mireasa, preoții, lăutarii, nuntașii), ca și obiectele folosite în mod tradițional (cununa, lumânările), devin elemente concrete ale cadrului natural românesc (brazi, păltinași, munți, păsări) și ale celui cosmic (soarele, luna, stelele): Că mam însurat/ Cu-o mândră
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Dumitru Găină, defunctul director al Direcției Agricole. „Ironie a soartei - îmi spune P. - a murit pe cînd bea un pahar cu apă, el care toată viața lui a băut numai vinuri alese!” L-am cunoscut și eu pe la diverse ședințe. Nelipsit din prezidii, unde figura pe criteriul că e „reprezentativ”, mă irita și mă amuza prin „nesimțirea” lui. Dormea aproape de fiecare dată, în fața a cinci-șase sute de oameni, tresărind abia perceptibil doar cînd se schimbau vorbitorii la tribună, însă uneori nici
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]