2,109 matches
-
conținutul frigiderului și al cutiei cu pâine, apoi se Întoarse În dormitor și amușină lenjeria care era și ea făcută din mătase și Împăturită la dungă pe rafturi. Pentru o clipă Fima se imagină În rolul unui detectiv meticulos și neobosit, care cercetează locul crimei centimetru cu centimetru, căutând un singur indiciu, infim, dar crucial. Însă ce indiciu? Ce crimă? Fima nu se obosi să se gândească la asta, pentru că din clipă În clipă spiritul său se Înălța tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
gură. Mă mir chiar că am scăpat-o din vedere până acum, cu atât mai mult, cu cât legătura noastră mă costase trei tablouri ce le-am oferit unui medic, care o cususe înainte de căsătoria ei cu un vechi și neobosit pretendent. Parcă o văd și acum, venind să-mi facă o vizită chiar a doua zi după noaptea nunții. Intrase indispusă în cămăruța mea îmbâcsită cu miros de ulei și de mizerie, azvârlindu-și pe canapea pălărioara bărbătească de fetru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
cu semnele panicii În priviri. Doamna James se plânge că i-a cerut doctorului Des Voeux să Îi dea lui Henry suficientă morfină pentru a-l liniști, iar acesta a refuzat. A doua zi, Însă, lucrurile se Îmbunătățesc. La instrucțiunile neobositului doctor, În apartament este adusă o canapea cu rotile fixate sub picioare, cu ajutorul căreia Henry poate fi mutat cu ușurință din dormitor În salon. Burgess Împinge canapeaua lângă fereastră, pentru ca să se poată uita la vasele și barjele care Încrețesc apele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
parte când Încearcă să Îi arate numele și semnăturile de la sfârșitul lor. În cele din urmă, renunță la efortul neproductiv și Îi cere lui Burgess să mute canapeaua lui Henry lângă fereastra salonului, unde priveliștea vaselor care se perindă, despicând neobosite apele maronii ale Tamisei, Își face obișnuitul efect calmant. În ziua următoare sosește Peggy, fiica dnei James, care a plecat cu vaporul din New York În Ajunul Crăciunului. Faptul că a fost dispusă să Înfrunte oceanul iarna și submarinele germane, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
destul de mult, altminteri e greu de crezut că m-aș fi simțit dator să-i ridic, în romanul meu retrospectiv, Calcanul, un monument imposibil de ignorat acelui profesor de latină și fost președinte al partidului de centru al orașului liber, neobositului apărător al fericitei Dorothea von Montau. El și pustnica gotă. Eforturile lui pentru sanctificarea ei. Monseniorul era cuprins de euforie de îndată ce cura ei de slăbire devenea tema abordată de noi. Cu mare ușurință se lăsa momit să abandoneze țarcul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Credința insuficientă avea să crească, fără îndoială, și să se consolideze în timpul lucrului la madone, de îndată ce, după sfânta Fecioară, aveau să-mi fie comandați un sfânt Francisc și apoi un sfânt Sebastian. În condițiile unei dăruiri curate și unei hărnicii neobosite, iluminarea vine de regulă negreșit. Restul - asta o știa din experiență - era grație divină. Îndoielile mele față de proiectul de viitor pe care mi-l schițase și dorințele pioase legate de el le-a întâmpinat cu un zâmbet. Abia când i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Brindisi, păcatul elegant În Paris. Și, precum Renan, mi-am făcut rugăciunea pe Acropole. Peste tot am stors zemosul ciorchine al vieții. Reiau firul istoriei. În Pullman, pe când bietul Goliadkin - jidan, la urma urmelor, predestinat persecuțiilor - făcea cu resemnare față neobositei și obositoarei scrime orale a baronesei, eu mă relaxam alături de Bibiloni, un tânăr poet din Catamarca, convorbind ca un atenian despre poezie și provincii. Mărturisesc abia acum că la Început chipul Închis la culoare, mai curând Înnegurat, al tânărului premiant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
format redus. Cititorul perspicace va fi ghicit de-acum că tânărul era José Formento, apostolul, evanghelistul lui Anglada. Nu făcea o treabă plicticoasă. Versatilitatea lui Anglada, modern un Fregoli al spiritului, i-ar fi năucit pe alți discipoli, mai puțin neobosiți și devotați decât autorul scrierilor Pișu-leagăn (1929), Însemnările unui achizitor de păsări și ouă (1932), Ode pentru directori (1934) și Duminică pe cer (1936). După știrea tuturor, Formento Își venera maestrul, iar el Îi răspundea cu o cordială condescendență, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
acum, când, gata să mă-nghită, prăpastia se cască sub mine ca o stridie zemoasă? De altminteri, nici măcar nu-i vorba doar de păgubitoarea și hazardata-mi persoană; prea-minunata Madame Hsin ia noapte de noapte căruțe cu veronal, tocmai din pricina neobositului nesomn al stâlpilor legii, care o duc În pragul deznădejdii, băgându-i sula-n coaste. Zbirii nu par a ține minte că, În Împrejurări deloc senine, i-a fost ucis protectorul și ea a rămas orfană și fără adăpost, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Every dream is a prophecy: every jest is an earnest in the womb of Time. FATHER KEEGAN, 1904 Acestor trei mari uitați: Picasso, Joyce, Le Corbusier. Omagiu lui César Paladión Să lauzi multilateralitatea operei lui César Paladión și să elogiezi neobosita ospitalitate a spiritului său e, fără doar și poate, un loc comun al criticii contemporane; dar să nu uităm că locurile comune au Întotdeauna o Încărcătură de adevăr. Este de asemenea, inevitabilă referirea la Goethe, și n-au lipsit cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care trăncăneam din plin și lejer În strada Parera și care adunau adeseori sub un singur arc două crepuscule, cel al după-amiezei din ajun și cel al dimineții neînțărcate, nu vom uita cu ușurință batjocoritoarele diatribe proferate de Loomis, causeur neobosit, contra metaforiștilor care, pentru a da sens unui lucru, Îl transformă Într-altul. Atari diatribe nu au ieșit niciodată, desigur, din sfera oralității, căci Însăși severitatea operei le respingea. Nu există, oare, o mai mare capacitate de evocare În cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la câteva concluzii interesante. Dar niciodată ceva fundamental. Această expediție este șansa mea de a realiza Într-adevăr ceva. Șansa de a-mi vedea numele În cărți. Norman Înțelegea acum altfel entuziasmul și energia lui Ted, comportamentul său de adolescent neobosit. Ted nu era un retardat emoțional; era pur și simplu pornit. Și se agăța de tinerețea sa din cauza sentimentului că timpul trecea și Încă nu realizase nimic. Era o situație neplăcută și tristă. — Păi, expediția nu s-a terminat Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
a dat seama? Norman se aplecă În spatele tejghelei când unul din tentacule mătură cu zgomot cratițele și tigăile, bâjbâind după el. Norman se Împletici și ajunse la o plantă mare, aflată Într-un ghiveci. Tentaculele continuau să caute, mișcându-se neobosite pe podea, răsturnând cratițele. Norman Împinse Înainte planta, iar tentaculele o apucară și o dezrădăcinară cu ușurință, scuturând-o În aer. Diversiunea Îi permise lui Norman să se târască ceva mai departe. „O armă, „Își zise“. Îmi trebuie o armă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
al păsărilor colorate tăcut, nod muzical al unor civilizații oarecum dispărute, cu linii melodice simple, sferice, micuțele sfere rubinii ale nostalgiei rostogolindu-se direct la țintă, În pompa musculară despre care unii au susținut cu prețul posterității că-i casa neobosită a sufletului, cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice fiind mai ales aranjamentul orchestral, unde, pe lîngă inevitabilele ghitare și mandoline portugheze se aud, În mod neobișnuit, instrumente care nu cîntă aproape niciodată Împreună, trompetă, saxofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Într-o leneșă descompunere ce lasă totuși să se mai vadă ceva din fosta splendoare, pierduta Brazilie, profilul lui Cabral, Angola, sextantul lui Vasco da Gama, imperiul portughez al Indiilor, decolorata tapiserie maritimă a secolelor XV și XVI și caravelele neobosite, Încărcate cu ceai din Ceylon, arahide, africani și susan. Orgoliul decrepitudinii este cea mai vizibilă particularitate arhitectonică, palpabilă, caracteristică atît a casei cît și a proprietăresei, o bătrînă cu trăsături grele venind parcă din La dolce vita, cu toate că nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
când s-o chema el. „Pe cînd, ce ne-a lăsat Ceaușescu, cine poate face un inventar?” scrie același Neacșu, directoriul Europei, cu tâmpla neagră și inima străpungită de singurătate. L-a iubit mult pe Ceaușescu, cetim: „marele patriot constructor neobosit de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de școli, uzine, case, metrouri, canale, hidrocentrale”, zău, așa scrie, iară eu, ca cronicar, neavând voie să trebuințez Îngiurătura ori să scoț șpanga, doară oftez. C-a rădicat capu’ ca și ceilalți, Neacșu, vrea să-l Învieze numaidecât pre constructorul neobosit, carele de-o Învia are să-l și pupe. Iară până atuncea kir direktor amarnic mai ceartă În grai cu pârjolire pe ceia carele au uitat pe marele otcârmuitor. „Cum să nu regrete poporul pe Ceaușescu cînd el a ridicat demnitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în camera lor ? Scriitorii și copiii... Cu toate greutățile (de care n-am uitat și despre care nu vorbesc aici), cât timp a durat copilăria Dandei a fost, de fapt, un timp strălucitor, în care viața foșnea ca un copac neobosit. O imagine : suntem în bucătărie, unde vine soarele după ora 4, când lumina e portocalie, intensă. Eu calc rufe, ea stă în cărucior (ca într-un fotoliu), se uită la mine și așteaptă. După ce termin de călcat o bluză, o
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
învăluire, povestind, mai mult însăilând vorbe, pentru că numai puține lucruri își puteau aminti mai apoi din ce zisese, ci doar starea de neliniște și teamă pe care le-o provocaseră valurile lui de vorbe spuse cu un debit egal și neobosit, asemănător cu valurile mării al căror plesnet de bici răzbătea până la ele, apelând la pilde și continuând să le spună și pe acestea cu același timbru ușor voalat, încât au crezut și au fost convinse că nu sunt numai vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
aprinde țigările una după alta. Se aflau cu toții sub o putere căreia trebuiau să i se supună, dar era într-un fel și plăcut, au hălăduit pe străduțele în pantă, l-au ascultat cum povestește într-un ritm egal și neobosit, cu tonuri diferite, interpretând, jucând un rol care nu fusese niciodată al lui, i-a purtat pe sub felinarele aprinse ale străduțelor ce se cățărau pe munte, făcea echilibristică pe bordura trotuarului, scălâmbăindu-se ca un clovn, părând clovn un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
a făcut o opțiune riscând bucuria imediată din alte posibile preocupări, oricât de naiv ar fi gândul acesta, ar trebui să scrie despre moarte, speranță, șiretlicurile vieții, amăgiri și abur și chiar despre naivitățile numite datorie, sacrificiu, voință, greșeală, energie neobosită, rău și bine și încă altele care numai împreună înseamnă viață. Iar în fața cuprinderii înfricoșătoare a acestui gând se așternea dintr-odată liniștea rece, din teama că nicicând forțele lui nu vor fi în stare să spună ce trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Peter Singer, Paul Hodges, Anne Grabby și Steve Hyam. Mulțumesc în mod deosebit tuturor celor de la Viking Penguin care au muncit din greu pentru această carte și neprețuților Tony Peake, Jon Riley și Koukla MacLehose, ale căror eforturi au fost neobosite. Cât despre sursele tipărite, capitolul Mark se bazează în mare parte pe informațiile extrase din Lobby-ul Morții a lui Kenneth Timmerman (Fourth Estate, 1992) - cu certitudine cea mai bună carte scrisă vreodată despre piața armamentului - care mi-a oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
care dădeau în dealul Spătăreștilor, acest colț de rai binecuvântat de Dumnezeu, unde mi-a înflorit copilăria. Căutam locuri cât mai sălbatice, printre arbuști și iarba înaltă cât mine.Acolo mă simțeam cel mai bine, ascultând freamătul vântului și glasul neobosit al greierilor. În fiecare vară, era o mare bucurie pentru mine, când părinții mă lăsau să petrec câteva săptămâni din vacanța mare, pe la rudele aflate la țară, la Bosanci. Și Doamne, ce dor îmi e de vremurile acelea... Mi-e
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
iar numele lui Cristos este profanat), pana sa nu a mai zugrăvit acele rele, resimțite din plin, care ar fi putut leza în mare parte Clerul căruia se mîndrește că îi aparține. El cinstește întru totul sfințenia, doctrina și zelul neobosit al atîtor prelați și preoți care luptă curajos în războaiele Domnului și conduc neobosit sufletele spre însănătoșire; și a fost departe de inima sa dorința de a le nesocoti meritele, căci însuși Domnul ne cheamă să fim martorii încununării lor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o vreme în care marea navigare să înceapă din nou, să se înalțe pînzele pentru a face noi descoperiri și să se găsească, poate, și un mare continent!116 62. Să ne reluăm drumul. În capitolele precedente am văzut activitatea neobosită pe care o forță distrugătoare a făcut-o împotriva Bisericii în secolele care au urmat primelor șase, în ceea ce privește educația poporului și a Clerului 117; acum să urmăm prin analizarea acestei forțe inamice aplicate dizolvării uniunii episcopatului. Primii succesori ai Apostolilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]