1,632 matches
-
acestui tip de comportament. Analiza ABC (Antecedent-Comportament-Consecință1) este o metodă simplă destinată studiului sistematic al antecedentelor și consecințelor care influențează un comportament. Această tehnică analitică vă va permite să înțelegeți comportamentul din perspectiva altei persoane, chiar și atunci când el pare neproductiv, irațional sau contrar propriilor interese (vezi figura 5.1). Antecedent: ceva care precedă un comportament și pregătește terenul pentru apariția comportamentului. Comportament: ceea ce face o persoană. Consecință: ceea ce se întâmplă cu angajatul ca rezultat al acelui comportament. Exemplu Antecedent Comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aplicarea lor le scade considerabil eficiența. Pedeapsa nu rezolvă niciodată o problemă Deoarece pedeapsa nu face decât să elimine comportamentul, nu aduce un plus de valoare afacerii. Singurul motiv pentru care dorim ca o persoană să renunțe la un comportament neproductiv este ca ea să-l înlocuiască cu unul productiv. Pedepsirea nu le spune oamenilor ce vreți să facă; le spune numai ce să nu facă. Se poate întâmpla să eliminați un comportament nedorit, iar acesta să fie înlocuit de unul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
bazată pe concurență, presupunem că o concurență internă este un model acceptabil pentru afaceri. Eu vă sugerez că o concurență internă nu este un model bun. În contexte competitive evidente (cum ar fi sportul), în cadrul echipei, competiția devine imediat vizibil neproductivă. Când un jucător de baschet aruncă la coș, deși ar fi trebuit să-i paseze mingea cuiva din echipă, toți coechipierii și spectatorii știu asta. În fotbal, când un membru al echipei trece în fața celui care ar trebui să primească
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
vă puteți imagina, foarte puțin din ceea ce presupune acest tip de cercetare se face în situații reale de muncă. Modelele descrise în acest capitol folosesc grupul (sau individul) ca fiind propriul control, eliminând necesitatea oricărei schimbări care ar putea fi neproductivă sau ar întrerupe activitatea. A B A Nici un feedback Feedback Nici un feedback Zilele de experimentare Procent corect Figura 13.3. Modelul ABA Baseline Intervenție Verificare ulterioară Procentaj Cel puțin un funcționar/un angajat la depozit în rezervă Asistență oferită clienților
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
pentru orice și să muncești în cadrul unor limite bine definite, acum ești liber! Ești de capul tău! Asumă-ți responsabilitatea și ia decizii!”. Deși această abordare exagerată poate părea ridicolă, a fost pusă în practică, dar e clar că este neproductivă în ceea ce privește abilitarea. Responsabilitățile de autoadministrare și luare a deciziilor trebuie acordate membrilor echipei atunci când aceasta este pregătită, iar responsabilitățile acordate inițial trebuie să se încadreze în anumite limite. La fel ca în toate inițiativele de schimbare a performanței, strategia care
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
teoria sistemică. Teoria sistemică oferă explicații generale, parcimonioase ale tiparelor de comportament din politica internațională și promite disciplinei rigoarea logică și intuiția explicativă cerute de statutul ei de știință socială modernă. Totuși, dezbaterile dintre neorealiști și instituționaliști devin tot mai neproductive, atât teoretic, cât și empiric. Chiar și participanți importanți la dezbatere recunosc de mult timp că aceasta "tinde să tulbure, și nu să clarifice lucrurile" (Powell, 1994, pp. 313 și 344). Dar motivul acestui eșec nu constă în faptul că
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trebuie să recunoaștem că ele ar putea fi făcute folosind mai puține cuvinte, mai puține pagini sau într-un timp mai scurt. Rămân unele comunicări sau părți ale lor care nu sunt necesare. Mai mult, unele sunt pur și simplu neproductive: de exemplu, un referat de opt pagini întocmit pentru că șeful are o astfel de înclinație, deși ar fi suficient doar o scurtă notificare sau un simplu telefon. Obiectivul este... Dacă nevoia de comunicare este o necesitate pentru a declanșa acțiunea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
fi în toate cazurile un semn de fericire, statele care percep mai multe dări ar trebui să fie cele mai bine organizate. Lucrul nu e tocmai așa. Nu ceea ce percepe statul de la contribuabili e chestiunea principală, ci întrebuințarea productivă sau neproductivă pe care el o face din acele venituri. Dacă acele venituri se cheltuiesc în mod improductiv, fie pentru a susține luxul claselor guvernante, fie pentru necesități politice chiar, în disproporție cu însemnătatea și puterile unei țări, banul perceput nu e
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
fi mai bine retribuită și va prospera mai repede. Însă aici se întreabă totdeauna a cîta parte din capitalul ce există într-o țară se pune la dispoziția muncii, a cîta se risipește pe plăceri și în mod cu totul neproductiv. Dacă vom cerceta acest punct important vom observa că aproape toate capitalurile cîte le produce agricultura se cheltuiesc pentru mărfuri introduse din străinătate, adică pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod neproductiv, că
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
totul neproductiv. Dacă vom cerceta acest punct important vom observa că aproape toate capitalurile cîte le produce agricultura se cheltuiesc pentru mărfuri introduse din străinătate, adică pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod neproductiv, că la dispoziția muncii din țară nu rămîne aproape nimic. A treia piedică, cea mai grea din toate, este lipsa de aptitudini, de forțe productive. Brațe și creiere au toți, dar nimeni nu i-a învățat cum să le întrebuințeze
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din toate, este lipsa de aptitudini, de forțe productive. Brațe și creiere au toți, dar nimeni nu i-a învățat cum să le întrebuințeze în modul cel mai folositor. De aceea românul este redus la cele mai grele și mai neproductive soiuri de muncă: o clasă de mijloc în care munca să consiste în combinarea forței musculare cu cea nervoasă nu există la noi decît în începuturile unei industrii noi, în resturile anticuate ale unei industrii vechi. Iată dar mediul asfixiant
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
capii treburilor europene despre organizație - un cuvînt care, prin caraghios abuz, va ajunge curînd, din magie, ridicul. Umflarea formalismului social este semnul vremii noastre, vreme de exces politic și negustoresc. Politica și negoțul sînt formele cele mai evidente de activitate neproductivă, fiindcă amîndouă consistă tocmai în manoperarea formală a valorilor rezultate din fapta creatoare a producătorilor propriu-ziși. Cînd administrarea întîmpină greutăți tot mai mari, viața politică se face tot mai intensă, și cu cît se împuținează marfa, cu atît se înmulțesc
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producție și administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum și alte terenuri cu destinație forestieră și neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate. Indicatorii ce caracterizează fondul funciar sunt în principal indicatori de structură și intensitate: − structura fondului funciar pe regiuni, județe, localități; − structura suprafeței agricole după modul de utilizare; − suprafața agricolă pe
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
În caracterizarea standardului de viață al populației, un rol privilegiat revine studiului laturilor cantitative și calitative ale consumului de bunuri materiale și servicii. Consumul populației reprezintă totalitatea produselor alimentare și nealimentare consumate și a serviciilor folosite de populație în scopuri neproductive, într-o anumită perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
populație în scopuri neproductive, într-o anumită perioadă de timp. Principalele elemente incluse în consumul populației sunt: − cumpărările de mărfuri alimentare, nealimentare și servicii efectuate de menaje (exclusiv cumpărările de imobile, terenuri, unelte etc.); − produsele consumate de populație, în scopuri neproductive, din producția obținută în gospodăriile personale (autoconsumul gospodăriilor); − bunurile și serviciile obținute gratuit și cu preț redus 14. Pentru caracterizarea consumului este nevoie de un sistem de indicatori, fiecare având o anumită putere de cunoaștere și explorând aspecte de ordin
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
apariție al semnelor și simptomelor se situează între 12 ore și două săptămâni, cel mai frecvent 48 ore. Semnele și simptomele ce pot fi întâlnite sunt: stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A fost descris semnul Hamman
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
el dă exemplul povestirilor lui Horatio Alger pe tema succesului, care accentuau "iluzia împărtășită de toți membrii societății asupra faptului că efortul conduce la reușită" (Snyder 1989:148). Snyder (1989: 150-152) subliniază că "procesele de negociere cu realitatea" pot deveni neproductive, însă într-o lucrare prezentată la o conferință recentă el susține că în actualul context global, "s-ar putea să fie nevoie de un oarecare grad de autoamăgire pe plan mondial" (Snyder 1991:10). Totuși, deși Snyder consideră că aceste
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
din Insulele Falkland, însă chiar în lipsa acestora, viziunile contradictorii prezentate de cele două tabere adverse ar fi provocat scepticism asupra adevăratei stări a lucrurilor. Poate că odată cu războiul din Golf s-a ajuns la punctul în care minciuna a devenit neproductivă. Unii consideră că acest stadiu fusese deja atins, pe timpul mandatului prezidențial al lui Reagan în Statele Unite. În 1986, Bernard Kalb, secretar de stat adjunct pentru afaceri publice, și-a dat demisia "din cauza îngrijorării pe care i-o provoca impactul programului
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ne ajută prea mult să descoperim în ce măsură ne este folositoare minciuna. Ar trebui să evităm extremele adevărului absolut și excesului de nesinceritate; ar trebui, de asemenea, să ne ferim să abuzăm de minciuni, deoarece la un moment dat ele devin neproductive. Însă este greu să ajungem la alte concluzii precise din datele pe care le avem la dispoziție. Dacă încercarea de a determina punctul optim între adevărul absolut și excesul de minciuni nu a avut decît un succes limitat pînă acum
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
o oarecare discreție în comunicarea adevărului. În alte contexte sociale în care încrederea absolută nu este un obiectiv, minciuna și înșelătoria pot fi tolerate și chiar necesare. În aceste contexte minciuna ar trebui folosită cu moderație, încît să nu devină neproductivă. A trăi într-o lume lipsită complet de minciuni ar fi ca și cum viața s-ar desfășura în algoritmi, fără a cunoaște complexitatea ambiguității și a incertitudinii. În această privință, Robert Murphy a făcut o observație interesantă, comentînd studiul lui Thomas
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că pînă și prietenii noștri cei mai buni sînt nesinceri, ar trebui să înțelegem mai bine răspîndirea minciunii, iar încrederea necondiționată ar trebui să se diminueze. Astfel, succesul minciunilor rău-voitoare ar întîmpina mai multe dificultăți. Nivelul la care minciuna devine neproductivă ar trebui să devină mai scăzut, nu mai ridicat. Astfel, am asista la un proces dialectic în care minciunile excesive, rău-voitoare, ar conduce la propria negare. Poate cel mai important ar fi dacă s-ar schimba definiția minciunii, deoarece atunci
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
este cu siguranță un avantaj care contribuie la propria prosperitate. Însă capacitatea de a înșela trebuie folosită moderat și rațional. Acest lucru este valabil în special pentru acele domenii ale vieții sociale unde utilizarea înșelătoriei este considerată justificată. Pericolele minciunii neproductive sînt mai mari pentru politicieni, polițiști, birocrați și persoanele cu profesii care le cer uneori să mintă. Nu putem presupune că o distribuire optimă a cinstei și nesincerității se va realiza, chiar în timp, printr-o tendință automată spre echilibru
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
marea ușurință și eficiență cu care mint membrii elitei sociale. Departamentele de dezinformare și rețelele de televiziune au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca minciuna, devenită excesivă, să aibă efecte neproductive. Politica și ceea ce am numit în capitolul 3 "domenii ambigue" sînt cele mai expuse efectelor minciunii neproductive. Numărul mincinoșilor crește, iar cel al păcăliților naivi scade. Însă ar fi o nebunie să ne bazăm pe excesul de minciună pentru a
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
au îmbunătățit, cel puțin la început, perspectivele minciunii, însă în același timp au accentuat și probabilitatea ca minciuna, devenită excesivă, să aibă efecte neproductive. Politica și ceea ce am numit în capitolul 3 "domenii ambigue" sînt cele mai expuse efectelor minciunii neproductive. Numărul mincinoșilor crește, iar cel al păcăliților naivi scade. Însă ar fi o nebunie să ne bazăm pe excesul de minciună pentru a menține un anumit nivel de scepticism în rîndul publicului larg. Avem nevoie de o pluralitate de surse
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
servește descrierii existenței diferitelor culturi în sânul unei societăți, adică în interiorul unui stat-națiune. Poate că tocmai de aceea diferența culturală este considerată adeseori ca indezirabilă de susținătorii centralismului de stat în numele valorilor sale supreme, ceea ce poate reprezenta astfel o ideologie neproductivă, în general, din foarte multe puncte de vedere. UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură) este un partizan și un susținător al unei societăți mondiale multi culturale. Desigur că o astfel de idee trebuie considerată și împărtășită cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]