2,940 matches
-
mimică”, încă dinainte să fie rostite cuvintele de care se teme cineva. Daniel Robin, director la firma de consultanță Daniel Robin & Associates, a identificat „trei mimici sau măști: 1) mimica deliberativă; 2) mimica impenetrabilă (o față fără expresie care cauzează nesiguranță); 3) mimica pe care o putem vedea, dar despre are nu putem îndrăzni să vorbim”. Fiecare dintre aceste tipuri de mimică, sugerează Robin, creează „elementul TNS - teamă, nesiguranță și suspiciune”, care declanșează în mod inevitabil apărarea, „ceea ce face ca învățarea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
1) mimica deliberativă; 2) mimica impenetrabilă (o față fără expresie care cauzează nesiguranță); 3) mimica pe care o putem vedea, dar despre are nu putem îndrăzni să vorbim”. Fiecare dintre aceste tipuri de mimică, sugerează Robin, creează „elementul TNS - teamă, nesiguranță și suspiciune”, care declanșează în mod inevitabil apărarea, „ceea ce face ca învățarea sau concentrarea asupra rezolvării problemelor să devină dificilă” (Three Faces of Fear in the Workplace, http://www.abetterworkplace.com). Acești experți și consultanți sunt de acord cu privire la ideea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
și cadavru” (idem). Cum i se pregătise un pește, nu dă înapoi. Peștele este, pentru el, un cadavru. Așadar, nevoia de glorie, ca și nevoia fizică de a consuma, datorată spaimei de moarte. Pe de altă parte, sentimentul acut de nesiguranță. „Nevoia de glorie vine dintr-un sentiment de totală nesiguranță pe care îl avem în privința propriei noastre valori, de la o lipsă de încredere în sine” (I, 62). Or, după o astfel de opinie, Cioran își afirmă nevoia fanatică de a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dă înapoi. Peștele este, pentru el, un cadavru. Așadar, nevoia de glorie, ca și nevoia fizică de a consuma, datorată spaimei de moarte. Pe de altă parte, sentimentul acut de nesiguranță. „Nevoia de glorie vine dintr-un sentiment de totală nesiguranță pe care îl avem în privința propriei noastre valori, de la o lipsă de încredere în sine” (I, 62). Or, după o astfel de opinie, Cioran își afirmă nevoia fanatică de a fi cunoscut: „Iar când ezit să-mi recunosc un merit
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
faptul că m-au înăcrit și mai mult” (III, 340). În fine, să vedem alte „defecte” ale românilor: „Discuție cu un tânăr din țara mea: mi-a îndrugat numai minciuni, exagerări, ifose, în care intrau enorm de multă retorică și nesiguranță. Îndoielile despre sine nu duc totdeauna la modestie: adesea te fac să te umfli în pene. E cazul compatrioților mei” (III, 336). În realitate, este cazul lui Cioran însuși. Toate defectele românilor sunt și ale sale. Nu se suspectează pe
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să te văd în doliu ca să nu-mi vină a sări într-un picior. Vera: (tristă și bună) Mina, de cîte ori vin în casa asta parcă mi se pune o gheară în stomac. Am o stare de frică. De nesiguranță... zău, nu știu de ce! Mina: (după un timp) De ce vrei tu neapărat să pui degetul pe rană... Vera: Cineva trebuie să pună. Și eu sînt sora ta, nu? Deci e o rană. Mina: Mai multe. Mai multe decît ai avea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Nu era nevoie. Știai doar că-s albaștri! El 1: Știam, dar... tu... și după ce mi-ai spus că... știam... (realizînd filonul coșmaresc al situației) Extraordinar. El n: Eu am ales doar un exemplu în care trebuia să funcționeze circumspecția... nesiguranța... dar, întîmplător, ochii ei sînt albaștri... Dar poți să continui... motive de neîncredere există întotdeauna... El 1: Da... sigură că da!... Cred că o să fii discret... El n: Adică să nu-i spun... Fii fără grijă. Dar cu asta să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
vorba despre oameni. +++ După ce Mark și-a chemat „doctorul”, un consultant specializat în resurse umane, a aflat că vâna simptomele în loc să descopere adevăratele probleme sau suferințe ale organizației sale. Diagnosticul a fost o doză aproape letală de neîncredere, teamă și nesiguranță în rândul angajaților, iar când a „vindecat” acel lucru, vânzările și-au schimbat și ele cursul. +++ Epilog Atunci când vă confruntați cu o problemă, întrebați-vă dacă aveți de-a face doar cu simptomele sau cu afecțiunea reală. +++ Ideea 90. Trebuie
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un dezrădăcinat. Sentimentul se accentuează în volumul "Fum"; aici orașele Europei trec prin criza generată de tehnică. Poezia lui este strigătul de apărare in fața alienării, cu rostogoliri fantastice, fără să aibă timp de sprijin, de suport moral, de aici nesiguranța și căutarea permanentă a echilibrului. Poezia lui Pituț este o poezie a cuminției triste, în care atitudinea față de civilizația urbană, de rezistență în fața ei, rămâne concretizată într-o formulă îngroșat expresionistă. George Alboiu "Câmpia eternă", E. P. L., 1968; "Cel pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cosmicul, la fel de fascinanți și de necunoscuți. Uneori, lumea e proiectată într-un univers voit descărnat, arid; ceea ce reușește Nichita este crearea unei dispoziții de reflexivitate, în sensul descoperirii adevărurilor cândva valabile, azi cu valoare istorică, a adevărurilor absolute care generează nesiguranță și spaimă în fața "corolei de minuni a lumii". Îi lipsește lui Nichita Stănescu o anume "seninătate" pe care o descoperim în lirica blagiană. "De la Dionisos la Ieronim" (tema iubirii) Există, în creația lui Nichita Stănescu, atitudini de viață guvernate la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nici o dată/ În nici o stație,/ De ce nu face o haltă,/ Am putea să-l dăm jos pe criminalul ăsta ramolit" ("Halebarda"). O caracteristică a poeziei lui Sorescu este teatralitatea. Poemul "Lada" vorbește despre tragicul existenței ce își găsește izvorul în nesiguranța, în idealitatea în care trăiește individul: Și-mi mai rămăsese lada aia imperfectă,/ Și ei s-au aruncat în ea și ei s-au aruncat în ea așa cum e, că erau tineri." Poetul se identifică cu eroul: "Eram la tărâmul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ochiul din centrul inimii. 359 Valerian SAVA: Nu ne putem face cunoscuți în lume cu ce gândim, decât dacă gândim! 369 Ludmila PATLANJOGLU: Puterea, curajul și candoarea unui dialog tranșant... 375 Ileana POPOVICI: Dacă nu noi, cine... 383 Dana DUMA: Nesiguranța este acea forță care ne obligă să încercăm 387 Olivia ȘIRIANU: Nu am altă șansă 394 Ilinca FLORESCU: Teatrul nu are răbdare cu nimeni 397 Magdalena BOIANGIU: Surparea 399 Irina COROIU: Spectacolul ascuns 402 Corina PAVEL: Visez să ajung pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
după ea. E singura formă de sinceritate reală și o practicăm extrem de rar. E o sinceritate intimă care rănește și împlinește totodată. Nu poți să înveți pe cineva rețete de creație sau de fericire. Nu poți decât să-i transmiți nesiguranțele tale.Mai ales dacă unele dintre ele sunt sclipitoare. Nu cred că este obligatoriu să înveți ceva de la profesorii tăi, nu cred în dogme sau în relații formale. Cred numai în contactul uman. Este singurul care ne salvează și ne
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fair să cunoască din ce în ce mai mult despre mine. Neliniști, dorințe... lucruri care nu aveau loc să fie spuse în clasă. Desigur, nu mi-a răspuns. Nici nu avea ce sau de ce. Ce a făcut este că la un timp, simțindu-mi nesiguranța, mi-a confirmat subtil și indirect că avea știință și chiar asimilase acel mail. A fost important pentru mine să fiu și vulnerabil în relația cu dânsul. A fost reciproc, defapt. Rangul. Este alt cuvânt ales, căruia i-am înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și, în orice caz, dacă acest lucru se va întâmpla, aș vrea să nu mor urât, aș vrea să nu horcăie nimic înlăuntrul meu, ci să suspine. Pentru acest suspin mai cred în teatru. "Confesiune" înregistrată de Ileana Popovici 1990 Nesiguranța este acea forță care ne obligă să încercăm Stimate Alexa Visarion, ne întâlnim exact când se împlinesc trei luni de la Revoluție. Nu se poate să nu începem convorbirea noastră de la acest subiect pentru că ați fost, cum se zice, "în miezul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ce viețuiesc în mine. Din cele 265 de variante ale baladei existente în România, cât și din surse existente în străinătate am extras un drum nesigur atât pentru eroii filmului cât și pentru noi, cei care încercăm să-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța este acea forță ce ne obligă să încercăm. Eu nu știu despre Meșterul Manole decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
viețuiesc în mine. Din cele 265 de variante ale baladei existente în România, cât și din surse existente în străinătate am extras un drum nesigur atât pentru eroii filmului cât și pentru noi, cei care încercăm să-i împlinim nesiguranța. Nesiguranța este acea forță ce ne obligă să încercăm. Eu nu știu despre Meșterul Manole decât că reprezintă șansa definirii unui concept de creație. Bineînțeles că necunoașterea are multe căi cunoscute și că valențele tragice care-l mistuie pe erou trebuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
restului lumii au întărit scheme mentale și modele de analiză și de comportament tot atît de simpliste pe cît sînt de vanitoase". Obiectivul pe care ni-l propusesem era de "a gîndi altfel, de a accepta complexitatea, de a admite nesiguranța, de a repune sub semnul întrebării prejudecățile unei prosperități contestabile prin originile sale și prin modalitățile de a se dezvolta, de a înțelege în loc de a învăța, de a inventa în loc de a reproduce, de a coopera în loc de a învinge, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
poate că Metzger are dreptate. Dar dacă ne gândim la binecunoscuta labilitate a romanticilor (vezi și scurta analiză psihologică pe care am întreprins-o în I, 2B cu privire la ei), atunci accentul este pus greșit: la romantici găsim evidente semne ale nesiguranței de sine camuflate, ce-i drept, sub forma afirmării unor adevăruri irefutabile -, în timp ce la Dithey întîlnim doar conștiința faptului că până și marile certitudini, dincolo de momentul lor de autenticitate pe scena istoriei, sunt relative. Așa cum anticipam, aici este unul dintre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună. Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric). Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță, egoism. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru activitățile practice, educație fizică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Preferă activitățile practice și educația fizică. Este dezinteresat de celelalte activități din școală
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Îi place să fie solicitat pentru a îndeplini anumite sarcini în clasă. Temperament: un copil sociabil, comunicativ. Închiderea în sine este cauzată de plecarea părinților în străinătate și de pierderea suportului afectiv. Trăsături de caracter în devenire: neîncredere în sine, nesiguranță. Aptitudini: inteligență corporalkinestezică, aptitudini pentru educație plastică. Stilul de învățare: greoi, din cauza faptului că nu se poate concentra mult timp și se plictisește repede. Este dezinteresată de activitățile din școală însă, cu toate acestea, bagajul informațional este relativ bogat, memoria
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
emoțional; reacții emotive cu caracter exploziv (țipete, plâns, aruncarea caietelor); Psihomotricitate: coordonare motrică generală bună; Motivație: predominant extrinsecă; Temperament: puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil,uneori agresiv, cu tendințe de dominare a altora (coleric); Trăsături de caracter în devenire: egoism, nesiguranță, neglijență; Aptitudini: artistice (literare și specifice artelor plastice); Capacitatea de efort intelectual: medie. V. Observarea și înregistrarea datelor a. Dialog cu elevul Din discuțiile repetate purtate cu elevul B.D. reiese faptul că nu îi place la școală deoarece nimeni nu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
fusese incitat de "paradoxul culturii italiene" și anume: aceasta n-a urmat modelul "organicist" al evoluției (naștere, maturizare, apogeu, decadență), ci a cunoscut apogeul chiar la începutul ei prin Dante și Petrarca, "condamnând epocile care au urmat la coagularea, în nesiguranță, a unei alternative la "Dante - Petrarca", postulată, afirmată, susținută și ilustrată prin mijloace deduse, în mod fatal, din retorica și imaginarul celor doi". Adevărul e că, retrospectiv vorbind, C. M. I,, cum îi vor spune generațiile de studenți, dar și prietenii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din singurul institut de teatru al țării! Studenții de azi ar face bine să afle că iluștrii lor înaintași au avut și probleme mult mai grave decît ocuparea unui post pe o scenă din Capitală. Era teroarea poliției politice, era nesiguranța în ziua de mîine, mai era sabotarea chestiunilor profesionale de către șefii de cadre: te puteai trezi, peste noapte, ridicat de Securitate sau implicat în înscenări care-ți puteau distruge cariera. O bună parte din personajele acestei cărți, de altfel, au
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
pedepsei, care împînzește gîndul eroului. "Pădurea spînzuraților", reflectată cu spaimă nedisimulată în relatarea cehului, devine laitmotivul romanului. Situarea lui Apostol Bologa între cele patru voci ale ofițerilor, care expun tot atîtea atitudini posibile, dezvăluie forma lui de vulnerabilitate, copleșită de nesiguranță și de o nelămurită tentație: "Avea impresia că se află pe marginea unei prăpăstii și nu cutează să se uite în adîncimea care totuși îl ispitește din ce în ce mai stăruitor." Admițînd că rostul, în roman, al discuției celor patru este de a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]