3,942 matches
-
mediatorul să fie implicat efectiv în sistemul sanitar, să fie la curent cu evoluția acestuia și să apară ca o figură autoritară, însă nu prin poziția sa publică într-o instituție sau în virtutea unui mandat, ci tocmai ca expresie a neutralității, obiectivității și simțului echității de care dă dovadă. Este important ca mediatorul să acorde mai multă atenție situației de fapt decât aspectelor de drept, precum și probelor administrate de părți și argumentelor înaintate de către acestea pentru a-și justifica punctele de
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
în domeniu, ceea ce îngreunează uneori parcurgerea etapelor necesare; o astfel de problemă nu își poate găsi soluția decât în timp. De asemenea, există și voci care contestă atât simplitatea, celeritatea, cât și costurile reduse ale procedurilor arbitrale, dar mai ales neutralitatea. În acest sens, se susține că, întrucât activitatea principală a arbitrilor nu constă în administrarea justiției, de multe ori aceștia pot fi părtinitori, și aceasta cu atât mai mult cu cât, în domeniul sanitar, profesioniștii se cunosc între ei și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
aplicabile și în contextul conflictual ocazionat de acordarea îngrijirilor medicale în mod necorespunzător. În materie de mediere, legiuitorul român o califică drept „modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate“, fiind bazată pe „încrederea pe care părțile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele și să le sprijine pentru soluționarea conflictului, prin obținerea unei soluții reciproc convenabile, eficiente și durabile“. Mai mult, se
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
precizat, pe care le-a întreținut și mai târziu. Revenind la intervalul 1914-1918, această etapă din viața lui Alexandru Lapedatu este marcată de două evenimente importante din istoria noastră, desfășurarea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri. Din perioada de neutralitate a țării noastre, singurele informații în legătură cu activitatea sa ne-au parvenit din Amintirile sale. Conform consemnărilor sale, Lapedatu a fost numit în octombrie 1914 secretar al Comitetului de Ajutorare a Românilor Refugiați, ce veneau în capitală din Transilvania, Banat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
supun legilor și regulamentelor României”. Documentul a fost autentificat la judecătoria Ocolului I București, fiind sancționat în același an. Doi ani mai târziu, în urma hotărârii Corpurilor legiuitoare, lui Alexandru Lapedatu i-a fost recunoscută cetățenia română 14. Odată cu renunțarea la neutralitate și cu intrarea României la 4/17 august 1916 în războiul mondial, alături de gruparea Antantei, Alexandru Lapedatu a fost mobilizat la Serviciul de Supraveghere a Știrilor (censura telegrafică). Din momentul în care conflictul militar a dus la ocuparea unei părți
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii ar fi reușit să fructifice legăturile pe care le aveau cu Franța și cu Anglia 17. Totodată, el considera ca având rol primordial acțiunea politică a reprezentanților poporului român din Austro
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
bunurile cultural-artistice ale unor eparhii și muzee, ale 16 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 230; vezi și Idem, Miscellanee. Cuvinte comemorative, panegirice, ocazionale și politice, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1925, p. 147 151 și p. 128-131. 17 Idem, Unitatea națională prin neutralitate ?, în ,,Înfrățirea”, an I, nr. 178, Cluj, 20 martie 1921, p. 1-2. 18 Ibidem, nr. 179, 22 martie 1921, p.1-2. 19 Ioan Opriș, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
prin Legea nr. 192/2006, privind medierea si organizarea profesiei de mediator. Potrivit art. 1 din acest act normativ, „medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate si confidențialitate”. Putem spune că medierea este o artă prin care mediatorul transformă un conflict într-o înțelegere. Cu alte cuvinte, mediatorul ajută părțile aflate în conflict să genereze opțiuni si să aleagă, de comun acord, una dintre aceste
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3126]
-
precizat, pe care le-a întreținut și mai târziu. Revenind la intervalul 1914-1918, această etapă din viața lui Alexandru Lapedatu este marcată de două evenimente importante din istoria noastră, desfășurarea primului război mondial și înfăptuirea Marii Uniri. Din perioada de neutralitate a țării noastre, singurele informații în legătură cu activitatea sa ne-au parvenit din Amintirile sale. Conform consemnărilor sale, Lapedatu a fost numit în octombrie 1914 secretar al Comitetului de Ajutorare a Românilor Refugiați, ce veneau în capitală din Transilvania, Banat și
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
supun legilor și regulamentelor României”. Documentul a fost autentificat la judecătoria Ocolului I București, fiind sancționat în același an. Doi ani mai târziu, în urma hotărârii Corpurilor legiuitoare, lui Alexandru Lapedatu i-a fost recunoscută cetățenia română 14. Odată cu renunțarea la neutralitate și cu intrarea României la 4/17 august 1916 în războiul mondial, alături de gruparea Antantei, Alexandru Lapedatu a fost mobilizat la Serviciul de Supraveghere a Știrilor (censura telegrafică). Din momentul în care conflictul militar a dus la ocuparea unei părți
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii ar fi reușit să fructifice legăturile pe care le aveau cu Franța și cu Anglia 17. Totodată, el considera ca având rol primordial acțiunea politică a reprezentanților poporului român din Austro
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
supraveghea bunurile cultural-artistice ale unor eparhii și muzee, ale 16 Alexandru Lapedatu, op.cit., p. 230; vezi și Idem, Miscellanee. Cuvinte comemorative, panegirice, ocazionale și politice, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1925, p. 147-151 și p. 128-131. 17 Idem, Unitatea națională prin neutralitate ?, în ,,Înfrățirea”, an I, nr. 178, Cluj, 20 martie 1921, p. 1-2. 18 Ibidem, nr. 179, 22 martie 1921, p.1-2. 19 Ioan Opriș, Aventura tezaurului istoric al României, în ,,Revista muzeelor”, an XXVII, nr. 3-4, București, 1990, p.59-60
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
eficientă este prima poziție. Aranjând părțile si mediatorul în acest fel, noi asigurăm un contact vizual între părți, ceea ce le încurajează să ia responsabilitatea pentru soluționarea conflictului si facilitează comunicarea între ele. Pe de altă parte, un asemenea aranjament evidențiază neutralitatea mediatorului si împiedică, într-o măsură oarecare, riscul ca părțile să se lovească. Notă: Dacă în școală aveți o sală care este dedicată special medierii, puteți explica care ar trebui să fie aranjamentul scaunelor si de ce. Cu toate acestea, dacă
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
o dată de părți, ceea ce ar putea să ducă la pierderea încrederii părților în capacitatea mediatorului de a-i ajuta. 2. Orice soluție poate fi percepută de o parte ca avantajând-o pe cealaltă, iar aceasta poate duce la îndoială în privința neutralității mediatorului. 3. Dacă soluția este bună, oricum, pe de o parte, elevii pot să nu simtă responsabilitatea de a o aplica cum ar fi în cazul când ei singuri o identifică si, deci, prin aceasta angajamentul de a o respecta
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor Capitulații încheiate cu Înalta Poartă, unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România, prinț străin dintr-o familie domnitoare europeană care să-și crească moștenitorii în religia țării, neutralitatea și inviolabilitatea teritoriului noului stat, adunare legislativă și guvern constituțional sub garanția colectivă a Marilor Puteri .“ După realizarea unirii îl găsim prezent alături de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Considerat cel mai important guvern din această perioadă pentru activitatea sa reformatoare, acest
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el precizează că guvernul va fi nevoit să renunțe la neutralitate în cazul în care nu se va de câștig de cauză cerințelor de independență cuprinsă, în nota trimisă la 16 iunie 1876. În aceste condiții, Kogălniceanu a fost înlocuit din funcția de ministru de externe. Această măsură este însă temporară
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
permisiunea trecerii armatelor rusești prin România, pe baza respectării drepturilor suverane ale țării. În acele zile, turcii de la hotarele țării, au primit ordin să atace orașele și satele românești de pe malul stâng al Dunării. Situația aceasta determină încetarea stării de neutralitate a țării și intrarea României în război. În perioada, de la încheierea convenției româno-ruse și până la participarea efectivă a armatei române la război, se pot contura mai multe etape în acțiunea diplomatică întreprinsă de Mihali Kogălniceanu: 1. Prima etapă este cea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
război. 17 Acțiunea diplomatică a lui Mihail Kogălniceanu până la votarea convenției, a fost aceea de a convinge guvernele puterilor garante că trecerea trupelor ruse este reglementată de anumite condiții, dar că aceasta nu aduce nici o schimbare în atitudinea noastră de neutralitate față de Turcia, și că este cu totul lipsit de sens de a da ascultare guvernului otoman, ca armata română să atace armatele rusești. Ministrul de externe insista ca reprezentații puterilor garante, să intervină pe lângă Poartă, ca atunci când trupele ruse vor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
propunere precisă în acest sens. Mihail Kogălniceanu se arăta potrivnic oricărei acțiuni militare, și sfătuia pe Carol să aștepte mai întâi să vadă care va fi atitudinea Europei față de convenția româno-rusă. Guvernul otoman, era departe de a cunoaște starea de neutralitate pe care noi o invocam, de a nu ataca țărmul stâng al Dunării, în caz de trecere a trupelor ruse în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
atitudinea Europei față de convenția româno-rusă. Guvernul otoman, era departe de a cunoaște starea de neutralitate pe care noi o invocam, de a nu ataca țărmul stâng al Dunării, în caz de trecere a trupelor ruse în România. El înțelegea prin neutralitatea României, interzicerea atât din partea Turciei cât și a Rusiei, de a nu invada teritoriul românesc. La demersul Porții din 10/22 aprilie 1877, pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este și Tratatul de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
această dată ca parte la discuții. După îndelungate și repetate cereri, reprezentanții săi, Mihail Kogălniceanu și Ion C. Brătianu, au expus doleanțele țării noastre, fiind doar ”auziți” și nu ”ascultați”. Ei au pledat pentru recunoașterea independenței și integrității naționale, garantarea neutralității țării, acordarea unor indemnizații pentru efortul de război. Cu toate că s-a apreciat de către unii diplomați participanți efortul armatei române și dăruirea reprezentanților români, hotărârile Congresului s-au înscris în același cadru politic în care Marile Puteri decideau pe seama statelor mici
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a se pronunța asupra liniei politice ce urma să o promoveze țara, doar cei doi oameni politici Ion C. Brătianu și M. Kogolniceanu s-au declarat pentru perfectarea unei înțelegeri cu Rusia . Șeful statului a fost și el adversar al neutralității. La 4 aprilie 1877, ministrul de externe a primit împuternicirea de a semna convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
convenția românorusă. Ea a fost semnată în aceeași zi de Kogălniceanu și baronul Dimitrie Stuart. T.C. Văcărescu este de părere că odată cu venirea lui în fruntea ministerului de externe dă un impuls puternic stăruințelor diplomatice pentru dobândirea independenței. Cu toată neutralitatea ce România și-o impusese, se arată în Istoricul războiului din 1877-1878 , volumul I, guvernul otoman îndată după declararea războiului de către Rusia, fără cea mai mică provocare din partea României și oarecum în schimbul atitudinii ei binevoitoare și rezervate,, pe de o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Războiul ruso-turc din 1877-1878, apărută în 1902 în care se prezintă pe larg atât stăruințele puterilor de a înlătura războiul, cât și desfășurarea războiului ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]