4,446 matches
-
astăzi, când scriu despre aceste lucruri, aceleași documente Îngălbenite se odihnesc lângă laptopul meu, așa cum au stat, probabil, lângă pana și călimara celor de dinaintea mea. De altfel, unii dintre ei nu au fost deloc cărturari, ci țărani de la coarnele plugului, nobili de șapte pruni, cum li se spunea În Transilvania, săraci, dar totuși mândri de originea lor, Înscrisă pe diplome din piele de câine. Sunt mulți ardeleni care conservă o asemenea moștenire În familie. Dar am eu vreun merit prin simplul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
viitorul relațiilor româno-maghiare va fi marcat de confruntări și tensiune, datorită ciocnirii celor două proiecte naționale concurente. Dar și trecutul medieval (care n-a fost nici mai rău, nici mai bun decât În alte părți ale Europei, pentru iobagii și nobilii români sau maghiari) va fi interpretat de acum Înainte, de către istoricii celor două popoare, tot ca o istorie a confruntărilor seculare, chemate să explice și să susțină disputele din prezent. Evenimentele care au avut loc la 1848, faptele ca atare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru care documentele vremii vorbesc mereu despre țăranii care nu muncesc suficient, datorită sărbătorilor mult prea dese. În acest spațiu al concurenței și al rivalității se manifestă alteritatea, de diferite tipuri. În primul rând, alteritatea socială, care Îi diferențiază pe nobili de țărani. Dar și alteritățile culturale sau confesionale: diferențele de civilizație, remarcate sau „inventate” de călători, diplomați sau alți observatori străini, de regulă veniți din apusul Europei, care privesc cu mirare, compasiune sau condescendență sărbătorile ciudate, exotice ori primitive ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din motive „practice”, economice, de către statul absolutist, erau, totodată, sărbătorile străine, „schismatice”, răsăritene, ale țăranilor români, fie ei ortodocși sau greco-catolici. Fără Îndoială că explicația de factură confesională reprezenta, uneori, un pretext, destinat să mascheze adevărata cauză, de natură economică: nobilii denunțau „superstițiile” țăranilor români doar pentru a-i constrânge, de fapt, să presteze sarcinile iobăgești În zilele lor de sărbătoare. Alteori Însă, motivația confesională era ea singură suficientă. În secolul al XVII-lea, În timpul principilor calvini, ofensiva purtată Împotriva zilelor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
națiunea maghiară, iar În viitor să nu tulbure pe nimeni din motivele mai sus scrise. Lăsând la o parte traducerea greoaie, pe alocuri, a documentului și miza aparent derizorie a respectivei dispute sociale (țăranii români să nu le mai impună nobililor propriile lor sărbători și să nu-i mai Împiedice pe aceștia să lucreze În zilele respective!), observăm că acest subiect oferă prilejul unei delimitări identitare forte Între țăranii români ortodocși, pe de o parte, și nobilii protestanți sau catolici din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sărbători ca acestea, niciodată n-au pomenit a ține românii păcat. Pentru aceea, Întru aceste sărbători, bucuroși ajută cu lucrul mâinilor sale pe cei neputincioși. Mai mult decât atât - continuă el -, ca urmare a acestei situații, În conflictul secular dintre nobili și țărani pe marginea subiectului respectiv, nobilii sunt, de fapt, cei care profită de pe urma mulțimii sărbătorilor „iregulare”, iar țăranii români nu au nici un interes ca ele să fie menținute. Și aceasta, pentru că proprietarii domeniilor și toți cei care beneficiau de pe urma
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a ține românii păcat. Pentru aceea, Întru aceste sărbători, bucuroși ajută cu lucrul mâinilor sale pe cei neputincioși. Mai mult decât atât - continuă el -, ca urmare a acestei situații, În conflictul secular dintre nobili și țărani pe marginea subiectului respectiv, nobilii sunt, de fapt, cei care profită de pe urma mulțimii sărbătorilor „iregulare”, iar țăranii români nu au nici un interes ca ele să fie menținute. Și aceasta, pentru că proprietarii domeniilor și toți cei care beneficiau de pe urma muncii țăranilor ca să capete de la săraci lucru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu bună-știință, Într-un efort retoric de justificare și promovare a intereselor conaționalilor săi -, punctul de vedere al țăranilor români, În problema sărbătorilor, ar coincide perfect cu cel al Împărăției, iar cei care se opun reducerii acestora sunt, de fapt, nobilii! Atât țăranii, cât și autoritățile imperiale ar dori limitarea numărului de sărbători necanonice, „netrebnice”: statul, datorită politicii sale de raționalizare a credinței și de stimulare a productivității, iar românii, deoarece oricum erau siliți să muncească În zilele respective, dar numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imperiale ar dori limitarea numărului de sărbători necanonice, „netrebnice”: statul, datorită politicii sale de raționalizare a credinței și de stimulare a productivității, iar românii, deoarece oricum erau siliți să muncească În zilele respective, dar numai pe seama altora. Chiar dacă, fără Îndoială, nobilii, arendașii sau chiar preoții Îi obligau adeseori pe dijmașii lor să muncească În zilele respective (În fond, În acord cu legile țării), totuși argumentația lui Maior XE "Maior" este vădit tendențioasă și exagerată. Țăranii români nu puteau fi de conivență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fiecare zi recurg la autorități ca membrii parohiei lor să fie Împinși cu forța publică să respecte sărbătorile. Acest nou paradox reprezenta o altă tentativă de contracarare a reprezentărilor seculare cu privire la relația dintre sărbători și etica muncii la români. În timp ce nobilii și autoritățile de la toate nivelurile se plângeau mereu că românii refuză să lucreze În nenumăratele lor sărbători „iregulare”, necanonice chiar și după tradiția Bisericii ortodoxe, În timp ce edictele imperiale Încercau mereu, fără mare succes, să reducă numărul zilelor de sărbătoare, pentru
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
români. Raționamentul lor nu se baza doar pe realitatea socio-demografică, ci și pe felul În care romanticii români vor concepe „specificul” națiunii lor: ruralitatea este, pentru ei, sinonimă cu românitatea, reprezintă esența specificului românesc; or, potrivit acestei versiuni, conflictul dintre nobili, majoritar maghiari, și țărani devine unul cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai pe asemenea interpretări, eronate sau imaginare, de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relatarea istorică de desfășurarea evenimentelor, Împrejurare care limita reflecția teoretică și analiza detașată, În favoarea comemorării și consemnării unor fapte și impresii zguduitoare. Deși recunosc că „atacul lui Horea XE "Horea" fusese, de fapt, un război țărănesc, care urmărea nimicirea puterii nobililor și a stăpânilor de pământ” (deci cu o motivație socială bine definită), istoricii maghiari atrag mereu atenția asupra faptului că printre victimele răscoalei nu s-au numărat numai nobili, ci și numeroase persoane absolut inocente, fără nici o legătură cu resentimentele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
făcea ca răzvrătirea țăranilor, În pofida unor „excese”, să fie justificată și În acord cu cerințele „progresului”. O temă nelipsită legată de violențele răscoalei este cea a dramei femeilor maghiare care i-au căzut victime. De regulă soții sau fiice ale nobililor uciși de răsculați, acestea au de suportat, pe lângă durerea pricinuită de moartea celor dragi, umilințe și chinuri suplimentare. Ele sunt convertite forțat la credința ortodoxă sau sunt silite să se mărite cu țărani români, iar cele care refuză sunt „pângărite
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românce. Atitudinea de clasă, pe care Maria Todorova o sesiza În cazul portretului dedicat țărăncilor grecoaice de către tinerii aristocrați britanici, pare să-i fie străină poetului maghiar, cel puțin În acest context. În locul conflictului de clasă dintre țăranii rudimentari și nobilii cizelați, Mátyási propune opoziția Natură - Cultură, valorizată În conformitate cu preceptele lui Jean-Jacques Rousseau. Cu toate că și Mátyási vehiculează imaginea damelor educate din saloanele aristocratice, ca etalon convențional al excelenței feminine, el Își exprimă preferința categorică pentru frumusețea naturală a româncelor de extracție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
critică, În mod consecvent, este cea care Îl determină pe Kazinczy să le vadă pe românce altfel decât majoritatea contemporanilor săi, respectiv ca pe niște ființe oarecare, incapabile să trezească un interes mai special. Atitudinea de clasă, mai rezervată, a nobilului familiarizat cu saloanele pestane și vieneze, gusturile personale În materie sau, pur și simplu, dezinteresul lipsit de semnificație ideologică, sunt factori care trebuie luați În considerare În vederea explicării perspectivei sale singulare. Alte aprecieri superlative la adresa frumuseții româncelor Întâlnim la ardeleanul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
memoriilor lui Dálnoki să facă obiectul unui demers viitor, În cazul ideal, cu prilejul editării critice a manuscrisului. 1. Autorul manuscrisului Autorul memoriilor, Dálnoki Incze József XE "József" , a trăit Între anii 1799-1886 și aparținea unei tipice familii de mici nobili secui, din Trei Scaune, de confesiune calvină. Tatăl său, Incze Sámuel, a fost paroh și protopop reformat, Îndeplinind pentru o vreme funcția de preot militar În marina britanică. De altfel, În familia Incze a existat o veche tradiție clericală, numeroși
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a te afirma tu Însuți (printr-un conflict cu atât de Îndepărtatul „inamic” francez), ci de a nu te lăsa mai prejos decât celălalt, concurentul tău etnic și social din Principat. În condițiile În care „ceilalți” (maghiarii, sașii, sârbii sau nobilii) participă din plin la apărarea monarhiei, atrăgându-și În acest mod binemeritate recompense din partea Împăratului, este obligatoriu ca și noi să facem la fel, pentru a ne putea afirma ca o entitate colectivă cu drepturi egale. Acest naționalism concurențial era
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
n.n.) În Italia și se bucură foarte că aveți ocaziune a-i face cunoscuți mai de aproape pre românii din Transilvania cu frații italieni. Aceste constatări aveau, fără Îndoială, și puternice conotații politice. Vorbind despre „acea Însuflețire pentru bun, Înalt, nobil ce domnește pe acolo În cea mai abundante măsură”, despre visurile unor „venitoriuri formoase” pe care imaginea Italiei i le evocă, Ioan Faur XE "Faur" viza, probabil, nu doar aspectul cultural, ci și exemplul stimulativ al ridicării italiene de ansamblu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nemes Bihar vármegyében a Belényesi járásban kebelezett és a nagyméltóságú nagyváradi deák püspökségnek vaskói uradalmához tartozó Kalugyer helység határjában fekvő dagadóforrás és tájékának, úgyszinte Nagyváradról odáig tett utazásnak leírása” [„Descrierea izvorului din hotarul localității Ponoarele și a Împrejurimilor sale... din nobilul comitat Bihor... precum și a călătoriei de la Oradea până acolo”], Tudományos Gyűjtemény, 1836, nr. VII, p. 88. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Forradalmi és csataképek 1848 és 1849-ből [Tablouri revoluționare și de război din 1848 și 1849], I-II, Tipografia Heckenast
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
tot ce avea să se petreacă ), când fiul său era de patru ani, răsfoiește Cartea Destinului , pentru a vedea ce i-a pregătit viitorul. Tatăl descoperă că fiul său se va căsători cu o slujnică nevoiașă, care tocmai se născuse. Nobilul aruncă fetița În valurile râului Ouse. Aceasta e salvată de un pescar. Abia la sfârșit, nobilul Înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, În toate amănunțimile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru a vedea ce i-a pregătit viitorul. Tatăl descoperă că fiul său se va căsători cu o slujnică nevoiașă, care tocmai se născuse. Nobilul aruncă fetița În valurile râului Ouse. Aceasta e salvată de un pescar. Abia la sfârșit, nobilul Înțelege că nimeni nu se poate opune forței destinului. După credințele poporului român, ursitoarele scriu viața omului, așa cum are să se desfășoare, În toate amănunțimile, și acel scris alcătuiește cartea vieții sau cartea sorții. După alte credințe, ursitoarele cântă cuprinsul scrisului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
interesant de menționat că Martin Luther manifesta un respect deosebit pentru lucrarea Rugăciunea lui Manase, recunoscută chiar de el ca fiind o scriere apocrifă. Aceasta operă a tradus-o în limba germană și a fost utilizată în polemica sa cu nobilul Braunschweig, sugerându-i ferm acestuia din urmă să se convertească și să implore mila divină „cu cuvinte similare celor din Rugăciunea lui Manase“. Cel care a reușit în încercarea sa de a publica prima colecție de texte apocrife ale Vechiului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o gravă criză economică care a produs o adevărată agitație politică. Locuitorii imperiului se temeau că își vor pierde multe dintre beneficiile de cetățeni liberi. Titlurile nobiliare se vindeau oricui ar fi avut finanțele necesare să achiziționeze unul, iar numărul nobililor îl depășea pe cel al păturii de mijloc. Din acest motiv, pe umerii noului rege Carol al X-lea apăsa o sarcină grea, aceea a reorganizării și consolidării Imperiului Baltic. Regele râvnea gloria militară, însă era și un politician abil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XI-lea a fost lăsat în grija regenților, care și-au îndeplinit îndatoririle atât de prost, încât la șaptesprezece ani, atunci când a fost încoronat rege, era aproape analfabet. Era atât de nepregătit în privința discursului politic, încât la întrunirile cu nobilii venea însoțit de mama sa, căreia îi șoptea la ureche ce dorea să transmită, iar ea rostea dorințele regelui.„ Acest comportament era un indiciu clar al bolii de care suferea regele: dislexia, o deficiență prea puțin înțeleasă și studiată în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la lupta pentru a-și întări poziția de reprezentant al țărilor nordice. A urmat o lungă perioadă de pregătire pentru îmbunătățirea educației sale. Era un moment dificil pentru soarta imperiului, iar Carol al XI-lea nu putea beneficia de ajutorul nobililor, mult prea ocupați cu luptele pentru extinderea propriilor moșii. Lipsit de experiență, s-a pregătit singur pentru războiul din Scania, iar victoria reputată împotriva Danemarcei l-a acoperit de glorie. Lupta a fost considerată una dintre cele mai sângeroase din
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]