9,048 matches
-
a stat pe geana pâinii încă un punct alătură visul turnul de grâu în spin ridicat spicul deschide trepte roase de ape cântecul lebedei negre s-adape se deschide cercul sfera crește prin rod în plasă peștele închide un nod nod de suflete rare acoperiș de iubiri unică întâmplare în plin de firi scena se închide în trepte culori câmpul se umple mereu acum de flori Referință Bibliografică: cruce de pâini cruce de oameni / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
și literară, Plumb, Fereastra, Actualitatea literară, Boema, Lumina divină, Agora literară, Caiete silvane, Dor de dor, Constelații diamantine.Este fondator la Geoagiu al cenaclului literar„Ioan Budai Deleanu”și mentor al festivalului cu același nume.Este membru al cenaclurilor literare:„Noduri și Semne”din Galați și al Cenaclului Epigramiștilor Olteni de la Craiova. Este prezent în antologii colective:Simfonia cuvintelor(2010),Mozaic literar și Preaplin de cuvinte(2011),Cuvântul ca o pradă(2012),ASPRA-Galați,Lanțul prieteniei(2011),Contrafort-Craiova,Lumina cuvintelor(coordonator de
IMONATI A ]MPLINIT 29 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357164_a_358493]
-
având grijă să-l protejeze de greutatea ei care, oricum, nu era de luat în seamă. - Liviule, te-ai lovit? Te doare ceva, mamă? Doamne, să nu-mi faci asta! Abia ce strigă că i s-a și pus un nod în gât de spaimă. Câteva lacrimi fierbinți au căzut peste nasul băiatului și, gâdilindu-l, a fost nevoit să se scarpine, dar și să râdă în hohote. Sesizând șmecheria fiului, femeia a prins roșu în obraji de bucurie și într-un
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
interpretul Grigore Leșe le translează în cântec cu desăvărșită originalitate și profundă valoare muzicală. O rară apreciere a cântecelor acestui mare și unic artist, pe lângă valoarea intrinsecă istorică și etnofolclorică o conferă stilul de interpretare aparte a horei lungi cu noduri, care este cântată mai ales de bătrânii din Țara Lăpușului, de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen muzical. Prin glasul
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
de pe Valea Marei, Valea Izei și a Cosăului. Cântecele lui Grigore Leșe sunt mai mult o manieră, din punct de vedere intonațional, decât o categorie, un gen muzical. Prin glasul lui Grigore Leșe, doina maramureșeană interpretată cu tehnica guturală a nodurilor, o tehnică vocală grea, dificilă, dar deopotrivă de efect, se înveșmântează împodobitor între cele mai scumpe comori de cântece folclorice românești. Atât Grigore Leșe, cât și Zinaida Bolboceanu sunt două subțiori calde române care poartă prin lume cleștarul cerului României
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
de forță strig câte sfori în actul acesta câte sfori?! hambarele au fost bombardate așadar s-a zis cu grânele frontul e la un soare distanță acasă mă-ntorc să cuceresc dreptul de a fi erou cu inima petecită fac noduri tu agăți felinare imagini pustii nu bănuiești că o pajură și-a făcut cuib pe raftul cu emoții carafa cu apă vie e a ta a trecut prin vămi a legat cerul de ape și încă ceva un daltonist vine
CARAFA CU APĂ VIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357481_a_358810]
-
a discursului poetic erudit și bine strunit de logica dispunerii în vers, metafora are o multiplă funcționalitate. Întregul imaginar se concentrează în jurul acestei figuri de stil pe care autorul pare să o privilegieze. Pe lângă funcția estetică, metafora îndeplinește rolul unui nod poetic ce adună la un loc semnificațiile și aproape simultan închide accesul neinițiatului spre adâncimile textului. Raportul tăcere - rostire este reconsiderat din perspectiva acestei noi geneze în care Dumnezeu se arată doar prin cuvânt celui chemat să-L descopere. Poezia
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
răvășesc stoluri de vrăbii... una îmi lasă un țipăt scurt în timpanul stâng. nu știe să iubească. nu-i cer nimic. a plecat. creanga de măr spionează secundele părinților mei râd. toamna lasă câte un fruct rotund pe unul din noduri, până când vântul îl aruncă de pământ, lovind gratiile balconului, cu încă o ironie. îl iubesc. pe vânt. mușcă din măr mereu. l-am găsit pe pământ, înconjurat de frunze. dansa ultimul tango. singur. Referință Bibliografică: de primăvară. amânată / Anne Marie
DE PRIMĂVARĂ. AMÂNATĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357934_a_359263]
-
îmi semăna atât de mult... prea multă tăcere mă înconjura, prea multă frică de singurătate îmi fura copilăria. am crescut. m-am simțit vinovată de crucea pe care n-am ales să o port. era plină de plecări. își scutura nodurile și iar, și iar pleca cineva... mamă, nu mai cred în oameni. construiesc jocuri în care minciuna este potul. erou, devine cel care înșeală mai mult, cel care lovește cât mai dur pe cel care-l iubește. mințeam mamă, atunci când
MAMĂ, TE IUBESC de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358396_a_359725]
-
ai fi putut fără ea. Dar cu fiecare treaptă, ea se și îngustează și mai puțini oameni au loc unul lângă celălalt. Moment în care omul zice: Nu mai am loc din cauza ăstuia, vecinul său, căruia începe să-i caute nod în papură. Să aibă el mai mult loc, să mai urce el o treaptă în plus. Unde altul îi va face și lui la fel. Și tot astfel mai departe, lupta devine din ce mai încrâncenată, ca sus pe culme
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358426_a_359755]
-
Căci nu poți dori decât ceea ce nu există încă. La marginea esenței mele ți-am acceptat posesiunea ca pe-un ritual de viol al cărui ceremonial e o iluzie. Nu te neliniști. În timp ce caravana ta se istovește, saharele gesturilor devin nodul diversității tale. Te accept așa cum ești, o corabie ce-și eliberează, după ce a acostat, încărcătura, îmbrăcând în culori vii portul, în vreme ce căpitanul își amintește gustul iubirii atunci când își sărută soția. Da, te iubesc, femeie, născută dintr-un căscat al diavolului
GÂNDURI DE LA MARGINEA LUMII II. de GEORGE BACIU în ediţia nr. 538 din 21 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358018_a_359347]
-
studiu din 1967 („Spații diferite“) - prevăzut inițial a fi o lecție dintr-un curs pentru arhitecți - Michel Fo-ucault susținea că modernitatea generează un tip special de „locuri“ ce acționează ca niște „rețele“ ce conectează între ele puncte disparate, creând astfel noduri semantice complexe. Gânditorul francez numește „heterotopii“ aceste construcții mentale intangibile, suficient de neobișnuite încât să permită existența simultană a mai multor spații și locuri incompatibi-le, toate distribuite în sistemul de referință circular al cultelor (cultura generală). Faptul că heterotopiile sunt
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
după cum afirmă N. Iorga. Din mâinile genovezilor, cetatea trece în mâinile românilor până în 1538, când Soliman Magnificul învinge oștirea domnitorului Petru Rareș și o tranformă în cetate turcească sub numele de Bender (Poarta). Pe la 1900, Benderul devine mare centru comercial, nod de cale ferată spre Chișinău, Reni și Odessa. Cărturarul Zamfir C. Arbure amintește o istorioară cu referire la orașul Bender, fosta cetate a Tighinei: „Din toate amintirile istorice privitoare la orașul Bender, cea mai dramatică e, netăgăduit, nenorocirea lui Carol
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
vorbească în public, să ia atitudine, să-și ascută condeiul și chiar să se avânte în luptă pentru idealurile țării sale. 1990-1994. Deputat în primul Parlament al Republicii Moldova din partea FPM. Propune în Parlament: Banca națională de Informații a Moldovei ca nod WWW (1990); Modelul Mușatin: tradiții agricole și industrii informaționale (1991); economia de piață cu Omenie (1992). Participă activ la crearea structurilor democratice ale Republicii Moldova: regulamentul parlamentului, legea de funcționare a Guvernului, legea cu privire la economia de piață, stoparea pe cale pașnică a
IN MEMORIAM (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358193_a_359522]
-
să gust doar vreo câteva boabe. Părea turbat încât nici măcar rugămințile fierbinți ale tatălui meu n-aveau să-l înduioșeze. Din cauza plânsului, care mă năpădi, ochii mi se împăienjeniră, simțind, după indescriptibilul gust al acelor boabe de tămâioasă, amărăciunea unui nod în gât. În zadar i se spunea că nu era deloc bine să-și pună mintea cu un copil. Dresat într-un anume fel, orcul o ținea una și bună, că nu era averea lui și nici a tatălui său
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
în istorie ca un idol... În zilele care urmară, soția nu se despărțea de primul om al țării. Merseră în vizite pe ogoare, în fabrici și uzine, pe șantiere și mai tot timpul femeia îi șoptea câte ceva ca să le găsească nod în papură și să bage spaima în muncitori și în șefii acestora, căci, deh, doar el era cel mai priceput în toate. Escu se lăsă păcălit de acest joc diabolic, care încet-încet începu să-i placă. Nici măcar nu bănuia de
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
să îl trec cu tine ori când te-alerg și iarba cald se-ndoaie sub tălpi desculțe ce te aduc spre mine ... Te iubesc pentru palmele ce așternuturi netezesc în joacă ori degete își plimbă pe hainele-mi curate și nod îndreaptă la cravată ori nevăzute scame le-ndepărtează toate ... Te iubesc pentru căldura ce-mi transmiți prin toată firea, prin ochi, surâs, îmbrățișări, sărut, prin glas șoptit ce-ncearcă să m-adune când eu pe cale sunt pierdut... Dar, cel mai
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SPOVEDANIE TĂCUTĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 493 din 07 mai 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache după amiază, ies în parcul din spatele blocului. aleg banca de lângă plopul cu trunchiul plin de noduri. tac prea mult cred. ziua răsucesc sub tălpi podeaua casei. întorc mișcarea între uși și ferestre, până la saturație... aleg cu privirea un tei. încep spovedania tăcută. un câine se așează sub palma mea. instictiv, îl mângâi. îi simt trupul răsturnat
SPOVEDANIE TĂCUTĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358597_a_359926]
-
semiobscuritate, și ieșisem în stradă. Pășisem, de fapt, într-o piațetă, dincolo de care, îmi aminteam, într-un parc de platani, trebuia să se afle cimitirul ostașilor sovietici. Se pare că se dăduseră lupte acolo cu nemții în retragere pentru ocuparea nodului de cale ferată. După război, a fost ridicat în acel parc un obelisc de beton cu stea roșie în vârf. Cu ocazia sărbătoririi zilei de 9 Mai se organizau acolo ceremonii, la care luam și eu cu mândrie parte, purtând
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
HOTĂRÂRE nr. 12 din 16 ianuarie 2025 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții "Realizarea de noi noduri rutiere pe autostrăzi - Nod rutier Pantelimon (A0 - km 48), sectorul A0-Nord", județul Ilfov EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 38 din 17 ianuarie 2025 În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 42 alin. (1
HOTĂRÂRE nr. 12 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293685]
-
României, republicată, și al art. 42 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici aferenți obiectivului de investiții „Realizarea de noi noduri rutiere pe autostrăzi - Nod rutier Pantelimon (A0 - km 48), sectorul A0-Nord“, județul Ilfov, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se realizează din fonduri externe nerambursabile - Programul
HOTĂRÂRE nr. 12 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293685]
-
Marian Neacșu Viceprim-ministru, ministrul finanțelor, Tánczos Barna Ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin-Mihai Grindeanu Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila-Zoltan București, 16 ianuarie 2025. Nr. 12. ANEXĂ CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții „Realizarea de noi noduri rutiere pe autostrăzi - Nod rutier Pantelimon (A0 - km 48), sectorul A0-Nord“ Ordonator principal de credite: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Beneficiar: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. Amplasament: Autostrada A0 - județul Ilfov Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA): 174.782
HOTĂRÂRE nr. 12 din 16 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293685]
-
social... Unii sunt la curent cu toate amorurile pațachinelor dar nu le dă inima ghes să afle ce le mai face cumnata de peste drum... Un ministru, școlit pe-acolo pe unde Eminescu spunea ca ai noștri tineri învață să facă nod la gât cravatei, un "sorbonel" parașutat de uninominal în jocul politic, a declarat, cultural, la începutul acestei primăveri, că pe capul românilor a căzut o pleașcă. Nu alergați să căutați sub tichia lui ăla micu' pleașca, nici pe scăfârlie chilipirul
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
stadionul vieții unde majoritatea dintre noi stă în tribune la aplaudaci. Ce mare lucru sa luăm împrumut niște miliarde, de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest, dar în batista cu nod, nu mai zornăie bănuții. La mine la țară, pe vremea când n-aveam puterea să desfac batista cu nod, cel ce venea după împrumut era știut ca un cal breaz: "vine pe uliță al lui Cutare, ia du-te la
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]
-
de acolo de unde apune soarele?! Foștii cu actualii se răfuiesc, socotesc, împart, le tot rămâne cu rest, dar în batista cu nod, nu mai zornăie bănuții. La mine la țară, pe vremea când n-aveam puterea să desfac batista cu nod, cel ce venea după împrumut era știut ca un cal breaz: "vine pe uliță al lui Cutare, ia du-te la poartă, vezi ce vrea!". Ulei, zahăr, semințe și cine știe câte altele se dădeau cu împrumut. Cine cerea, nu pierea, dar
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]