1,758 matches
-
El nu-nvățase multe-n viața lui, pe vremea aceea nici nu se cerea[u] multe, dar avea o-nțelepciune și o istețime firească care prețuiau mai mult decât prețiosul semidoctism de azi10. La Eminescu, imaginea satului este aproape întotdeauna nostalgică; e ca și cum, de undeva, dintr-un spațiu selenar nedefinit, poetul are senzația unui sat-atmosferă, unui sat-senzorial, cu olfactivități specifice, făcând și nefăcând parte din atmosfera acestei planete. Este și nu este un glob de sticlă, din acelea care se pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i mai frumos ca acasă, în satul natal, raiul copilăriei și al aducerii-aminte: Ajunse-o vale mândră și frumoasă/ Părea că-i chiar grădina lor de-acasă28. Oricât ar fi de îndepărtată, din imaginea vâlcioarei natale se desprinde în fundal umbra nostalgică a copilului cu inima [...] tristă, ce n-are mângâiere, cu sufletul ce arde de dor nemărginit; câteodată, dorințele sunt prezentate fățiș: Să mai privesc odată câmpia-nfloritoare,/ Ce zilele-mi copile și albe le-a țesut 29. Satul-senzație, familial și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
subvenționa cartea este falsă: titlurile de mare și foarte mare tiraj susțineau aparițiile cu pierderi dar aceasta se petrecea în interiorul sistemului și se regla prin redistribuirea totalului veniturilor, fără nici o "injecție" datorată bugetului statului. Evident, ar fi considerată hazoasă năzbâtie nostalgică propunerea de tratare a producției de carte din România contemporană ca un tot contabil din care să poată fi deduse susțineri pentru ieftinirea cărții necesare; azi, fiecare trăiește și moare singur. Mai puțin fantasmagorică, însă, apare o propunere venită, recunosc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Franceză ("Aș vrea să mă întorc în România, să mor societar al Teatrului Național din București"), despre Ibrăileanu, Titu Maiorescu ("L-am cunoscut la sfârșitul primului război mondial, în casa cumnatului său, Iacob Negruzzi" care "era încă plină de prezența nostalgică a Mittei Kremnitz și a altor femei care au jucat un rol în viața amfitrionilor și a lui Mihai Eminescu"), despre Sadoveanu, Mihai Codreanu, Sandu Teleajen, Andrei Oțetea, G.M. Zamfirescu, Otilia Cazimir, George Lesnea ("singurul rămas din vechea gardă" ieșeană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
interriveran", nu poate fi privită și înțeleasă în afara ethosului românesc. Singurul care n-o recunoaște este... Druță! N-ar fi chiar o nenorocire (opera există prin sine însăși) dacă scriitorul moscovito-basarabean n-ar bate din ce în ce mai agresiv câmpii în delirul său nostalgic după "Moldova mare". Și-a folosit prestigiul pentru a se înveșmânta în straie de ayatolah, emițând periodic fathve politice aiuritoare și descalificante. Căzut în transă mistică, a inventat "Casa Apostolului Pavel", dar nu pentru a ajuta nevoiașii, ci pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prin târgul de pe Valea Șomuzului, nu se putea opri să nu scrie: "aici, ca la Florența lui Dante, la Fălticeni, la fiecare răspântie s-ar putea pune plăci cu citate din Creangă, fiindcă o bună parte din acele șăgalnice și nostalgice, mirifice Amintiri din copilărie se referă la acest târg". Poate de-aceea, mai aproape de zilele noastre, Geo Bogza, scria că, dintre toate județele țării, acesta, din nordul moldav, este singurul care are două inimi excepțional de viguroase: una "literară", la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vizitat, de mai multe ori pe inimosul și rigurosul istoric, culegătorul și editorul acelor Documente bucovinene și a aflat în sânul familiei acestuia ore bune de cordială ospitalitate și prilej de dialog captivant și benefic pentru aceeași "dragoste" fără leac, nostalgică și comună, Bucovina de altă dată. De la Teodor Bălan a aflat că, în sertarul și pe masa de lucru a acestuia "se află încă numeroase manuscrise gata pentru tipar, copii și fragmente de documente ale istoriei Bucovinei, încă nepublicate". La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
război mondial, de sub influența și omnipotența defunctului imperiu sovietic sau a statelor născute pe ruinele sale, cum e cazul Ucrainei (care a preluat sub administrația sa teritorii locuite de polonezi, români, cehi, slovaci și unguri etc.), nu lipsesc nici ideile nostalgice, exagerările, caracterizările subiective cu privire la rolul și locul imperiului habsburgic, până în 1918. Mitul habsburgic pe care încercam să-1 schițăm și să-l dezaprobăm într-o primă formă în 1998, la Simpozionul Internațional Istoria ca discurs demistificator, organizat la Iași, sub egida
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mitul habsburgic aduce în atenția contemporanilor "o realitate a Imperiului habsburgic idealizată azi, ca simbolizând armonia dintre popoare diferite", un fel de "paradis transnațional" cu un potențial multicultural și multilingvistic benefic, roditor pentru gânditori și poeți; pornind de la o reconstruire nostalgică a trecutului, proiectând "o versiune concentrată a Europei însăși în întreaga ei varietate culturală (o varietate maximă în interiorul unui spațiu minim), autorii și apărătorii mitului habsburgic sunt convinși de regăsirea Europei Centrale pierdute", având ca ax al existenței și potenței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
practicile antreprenoriale din micile comunități. într-un asemenea proces vor trebui formate și activate alte abilități și conduite, pornind de la înțelegerea și asumarea viitoarei realități: "noi sîntem și ei". Prezumția omogenității va mai putea fi angajată numai în discursurile retrospective nostalgice ale celor care nu înțeleg încotro ne îndreptăm sau ale celor care, deloc inocent, doresc să valorifice politic temerile privitoare la "marea schimbare". Devenită în fond o unitate confederativă (cu toate provocările care decurg de aici asupra canonului fundamentelor sale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Aproape din pur noroc singura poziție la Centrul de Studii Feministe era cea de specialist în informație pe care l-a obținut Universitatea Åbo Akademi, deoarece universitatea pentru care fusese intenționat postul respectiv nu-l dorea. Nu pot fi mai nostalgică de atâta în 2013: în acele zile finanțarea universitară nu era o problemă. În fiecare an erau mai mulți bani. Discuțiile erau despre punctele de vedere conflictuale legate de modul de utilizare a noilor bani. Studiile academice feminisite au devenit
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cum a fost elaborată în cele din urmă de Părinți, nu vizează decât un scop pur existențial: să-l asigure pe om că persoana, nu ca mască sau «personaj tragic», ci ca adevărată persoană, nu este o căutare mitică sau nostalgică; este o realitate istorică.’ Până la urmă, pentru un răsăritean, așa cum afirma Stăniloae, lumea creată nu are alt sens decât acela de a fi un loc de întâlnire a persoanelor și în primul rând a lui Dumnezeu Persoană cu omul persoană
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Se întâmplă apoi, adesea, că în alte spații și în alte condiții imaginile receptate odinioară se acoperă cu aceeași senzație de culoare, parfum, de majestuos și solemn. Este plăcerea amintirilor care, cel mai adesea, vin din anii copilăriei, ca ecouri nostalgice, ca experiențe estetice, pe care le retrăim prin evocare și care se păstrează pentru totdeauna, ca parte a naturii noastre spirituale. Aceeași stare a sufletului ne face să ne repugne imaginile insalubre, despuiate de frumusețe, a unor sectoare din orașe
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
a sarmalelor. Sarmale pregătite după toate regulile artei, se poate vedea chiar și capacul vasului de lut etanșeizat cu mămăligă, așa cum eu am văzut că făcea pe vremuri bunicul meu când fabrica țuică la „cazan”, produse cu o puternică încărcătură nostalgică, cam ceea ce francezii denumesc produit du terroir. Când începe distribuția efectivă a sarmalelor, jandarmul care are în grijă acest sector al rândului îi spune preotului coordonator „să fiți atent, Părinte, să nu iasă cu scandal sau dezordine. Avem încredere în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
adâncește și la nivelul percepției mentale individuale. Iată de ce, mai ales la indivizii care au trăit o mare parte a vieții lor în regimul Ceaușescu, asistăm la o contestare puternică a societății în ansamblul ei și la o revalorizare puternică, nostalgică chiar, a diferitelor forme ale „communitas-ului” egalitaro-comunist de altădată. Iar pelerinajul, călătoria în grup, le prilejuiește acestor persoane momente de socializare puternică, relațiile dintre ei nu sunt impuse de cineva, ci sunt uniți de ideea transcendentă de miracol, rugăciune, iertare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o pondere tot mai mare. Se avea în vedere încercarea disperată de a obține sprijin popular pentru partid și pentru "construirea socialismului", succesul lăsându-se însă așteptat. Astfel, putem înțelege de ce, după 1989, naționalismul, atât "de sus" (recuperat de ceaușiști nostalgici), cât și "de jos" (adoptat de grupuri sociale care căutau să își definească identitatea în baza tradițiilor naționale, prezumtiv opuse comunismului pe care ultimul prim-ministru necomunist, Nicolae Rădescu, l-a numit "străin de neam și țară") a cunoscut o
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cinci ani (Petcu: 1994). Cu alte cuvinte, între RSR și Uniunea Sovietică a existat un tratat politic de bază și în intervalul 1968-1970. Amenințarea sovietică nu a fost nici pe departe atât de puternică pe cât o prezintă astăzi unii memorialiști nostalgici, și nici atitudinea PCR atât de curajoasă. De fapt, în ciuda a ceea ce se crede de obicei, politica internațională a RSR a fost mai degrabă irațională, punctată de gesturi tipic romantice, decât cerebrală și calculată metodic. RSR a fost singurul stat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
gazetă și se arată cu ostentație de prost gust pe sticla televizorului, noi avem și președinte și rege. Îl vezi peste tot: alături de Președinte, la recepții, la lansări de carte, la Moscova lângă Putin, la NATO, dă autografe, primește admiratori nostalgici și curioși, vorbește în numele României și, în general, face prea multe ca să nu deranjeze. Nedumerirea vine din încercarea de a ghici forma de guvernământ la care se încadrează România, la republici sau monarhii. România se încadrează și la una, și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
celor care votaseră cu adversarii o „corecție”, o sfântă de bătaie, ca s-o pomenească și să se sature de vot. Așa că, dacă în ziua votului, s-a exclus bătaia, se poate zice că nu am aplicat fără discernământ formula nostalgică „să fim ce-am fost”. Păi, dacă ești furat peste tot, la cântar, la rest, la bancă, la schimbul valutar, la doctor, judecător, dacă ești înșelat, mințit, n-ai decât să-ți administrezi un „Actimel”, că, dacă nu-ți face
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
obiective și de perspectivă, pescuitul în apele tulburate intenționat de cei interesați, hoția și corupția au dus lumea la disperare. Când o parte a societății a zis că nu ne îndreptăm spre o direcție bună, a fost taxată drept înapoiată, nostalgică, incapabilă să perceapă superioritatea democrației capitaliste, a economiei de piață etc. Pe de altă parte, reacționarismul românesc, manifestat cu harțag de foști U.T.C.-iști și P.C.R.-iști, metamorfozați ad-hoc în ideologi ai capitalului, pitiți în funcții și posturi, arătau
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
simțea deloc în largul său în privința procesului de eliberare din Europa Centrală și din Balcani; dispoziția și sfaturile sale îl plasează permanent cu un pas în urma evenimentelor. După o întîlnire (în septembrie 1989) cu E. Ședvarnadze, Bush, ca un bun "nostalgic al Războiului Rece", i-a spus lui B. Snowcroft: "Ar fi oare bine ca Imperiul Sovietic să se destrame? Dar așa ceva nu este cu adevărat realizabil, nu-i așa?" Deși fără să urmărească aceasta, opoziția instructivă a lui Bush față de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
estetice a sarcasmului sau a ironicului, motivul secund pare corespondentul sonor al unor prevestiri nefaste în șirul evenimentelor narative. Astfel, vizualizăm imaginea metamorfozată a Ondinei într-o ipostază pământeană, în care vioiciunea afișată nu reușește să camufleze o evidentă nuanță nostalgică. Este glasul „dorinței” ce nu își poate depăși circumstanțele existențiale, este aspirația spre care tindem fără a ne afla fericirea. Cadrul tonal ambiguu cu sonorități stranii difuzate de armonia acordului mărit, atacul non-legato al planului inferior, repetiția ostentativă a sunetului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
României în persoana unui lider recent apărut pe scena politică. S-avem și noi o Constituție au spus apoi fără urmă de ironie mai multe voci la care nu ne-am fi așteptat și iată că avem, în sfârșit, Constituția nostalgică, făcută cu înlocuitori, pe care o merităm. O Constituție prin care se consfințește faptul că am ajuns de la Republica Prezidențială a tovarășului Ceaușescu la Republica Prezidențială a tovarășului Iliescu. Nu m-am mirat că după această victorie - pentru care ni
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
aceasta se poate întâmpla, pentru că toți aceia care le scriu sânt niște mireni păcătoși, niște afemeiați, niște ereteci cu coarne!“ Remarcabilă aici, ca de altfel în mai toate comediile timpului, e senzația de „copie de pe natură“, de fidelitate cvasi-documentară; invocarea nostalgică a panachidei și lectura romanelor franțuzești constituie unul din sincronismele epocii, din care nenumărate perechi conjugale își extrăgeau disensiunile lor. „În adevăr, începutul civilizației - scrie V. Alecsandri - îl datorim sexului frumos (termin foarte potrivit pentru damele societății de la 1828, care
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mai sus și prin urmare nu înțăleg ce să mai ceri di la mine, căci eu toati dările le am plătite, după cvitanțiele ce păstrez.“ La primirea unei noi circulare (dispozitivul birocratic nu înțelegea să capituleze), replica bătrânului capătă inflexiuni nostalgice: „Pe când m-au dat tatăl meu la școală în Botoșăni, la psaltul Iordache, Dumnezău să-l ierte și să-i fie țărâna ușoară, nu să slujă Moldova cu litere străine. De aceea nici cunosc asămine schimonosituri de slove. Prin urmare
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]