2,642 matches
-
natură existențială dată de raportul defectuos dintre aparență și esență. Deși împlinise patruzeci și șase de ani și era om cu multă chibzuință, Hubăr nu părea deloc a om care poate să-i fie tată lui Națl. Aceasta este prima notație pe care ne-o oferă romanul despre cel care se va dovedi, într-adevăr, a fi un tată și un soț cel puțin dificil, dacă nu chiar unul deplorabil. Lasă că era om bălan, cam slab și cu obrajii roșii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ca acum cu dânsul de vorbă, nu intrase nimeni ca el în sufletul ei, și se simțea ademenită de întregul lui fel de a fi. E neîndoielnic că Burdea are reale abilități de introspecție și sondarea psihologiei celuilalt. De fapt notația auctorială ne anunțase aceasta de la prima ieșire în cadru a personajului: D-l Burdea, un om scurt și lat în spate, aproape cocoșat, rău îmbrăcat, cu părul lung și lățos, cam spân și cu nasul turtit, nu se mișcă din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
toate acestea: A visat!? Nu! N-a putut să viseze, fiindcă nu dormise. Așa știa el, și ar fi fost în stare să jure că nici o singură clipă n-a ațipit de când a intrat în casa aceasta. Ceea ce aflăm prin intermediul notației auctoriale este faptul că Tașcă se îndoiește de două lucruri: somnul său și conștientizarea lui. Indiciile nesiguranței subiectului sunt oferite prin utilizarea imperfectului. Momentul maximei tensiuni, al deconcertării personajului, dar și a cititorului e acela în care eroul se confruntă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
și despre remarcabilele sale înclinații muzicale. Nuvelele fantastice În vreme de război, Calul Dracului − pentru a aminti doar două dintre cele mai importante ca referință în acest caz − fac dovada muzicalității sale prin felul în care este evocată natura. Delicate notații ale cadrului nocturn sau ale unui peisaj scuturat de viscol, descrieri laborioase de senzații organice sau percepții vizuale se cristalizează în pagini memorabile în care natura devine ecoul insidios al unor stări sufletești alienate. În afara de faptul că aflăm din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
însă amplificat, în cazul lui Slavici, de absența unei consistente arhive de manuscrise care să susțină observațiile criticului. Doar o multitudine de remarci convergente ne va putea ajuta să construim o teorie viabilă și validă. Vom începe așadar cu câteva notații din sfera onomasticii literare care credem că susțin ideea existenței la Slavici a unei "tehnici a producerii sensului". "Maria scria Ioana Pârvulescu într-un studiu 166 din 1999 dedicat onomasticii feminine este poate numele cel mai frecvent în proza românescă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Petrescu, cu numele de împrumut doamna T. Cel mai des apare în lumea lui Sadoveanu, cel mai rar în cea a lui Caragiale, unde abia întâlnim o Maria Popescu (mama lui Ionel din Vizită) și vreo două Mári". Această ultimă notație nu e în totalitate corectă. Scriitorul din literatura căruia lipsește acest nume este Slavici. Faptul e la prima vedere de neînțeles atâta timp cât lumea oglindită − cea a universului rural − e plină la propriu de femei care se numesc Maria. O singură
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a vizat prin onomastică un destin eroilor săi. Cât de veche e preocuparea și dacă aceasta se va materializa și în construcția celorlalte personajelor rămâne de văzut. În lucrarea sa din 1970, Ioan Slavici. Opera literară, Dimitrie Vatamaniuc face o notație care ar trece ușor neobservată în condițiile în care ea ar viza din toată creația doar poveștile. "Slavici − scrie criticul − respectă tipologia din creația populară, dar aduce schimbări în onomastică și eroii săi se numesc Florea, Costan, Petre − ultimul în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Nu te temi tu să mi-o spui așa în față și să mă osândești așa, fără judecată, mai aspru decât orice judecător? Bărbații primesc, în bloc, vorbele "stăpânindu-și mânia". Până la crimă nu e decât un pas. Ne amintim notația auctorială în cazul lui Iorgovan: Simțea în el că dacă Simina i-ar aduce cu un singur semn măcar aminte de cele petrecute, el ori s-ar târî ca atunci noaptea la picioarele ei, ori ar trebui să închidă ochii
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
plecă mai departe"), în O viață pierdută (ultima frază: ,,Și mâna moș Marian, fără ca să mai privească înapoi"). În Pădureanca credem că miza e aceeași, tehnica e diferită: mesajul care închide perspectiva futuristă e unul mai încifrat. Cheia o reprezintă notația legată de caracteristicele glasului eroinei al cărei drum ulterior e, astfel, ușor de anticipat. Maestrul tehnicii "glasurilor" rămâne, totuși, Marin Preda. La Slavici, ea e un exercițiu pe care talentul scriitorului l-a ales perfect pentru a pune punct firului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ne aparține nouă. A devenit mai mult decît un om, a devenit un fel de simbol în care numeroși francezi 1-au recunoscut pe acela pe care și-1 doreau pentru Franța..." Un număr special din "Paris-Match", extrem de bogat în notații sugestive, o biografie redactată în grabă au fost suficiente pentru ca în cîteva săptămîni personajul Pinay să iasă din banalitatea jocului politic 20. Încă o dată, vechiul mit al Salvatorului a reapărut în istoria noastră, mit în acest caz trecător, dar pentru
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
l’eellénisme à l‘Islam”. în 1981, va publica împreună cu prietenii săi italieni, volumul “Religione e potere”, iar în 1984 Éros ei magie à la renaissance. 1484, la Paris. Aflat în Franța, contactul cu intelectualitatea română din Paris este inevitabilă. Notații despre prezența sa în cercurile frecventate de români le citim și în volumul de memorii Nori peste balcoane (Ed. eumanitas, 1999), unde Sanda Stolojan notează secvențe interesante și despre Ioan Petru Culianu. în martie 1986, pleacă la Chicago. Va fi
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
bun prilej de a sublinia câteva subtilități privind „romanele <obsedantului deceniu>, ca și alte romane, parabolice sau cu cheie, din literatura noastră de dinainte de 1989, trebuie să ne împăFăm cu gândul că multe dintre ele nu mai rezistă...”, dar și notații subtile privind evoluția poeziei românești: epoca „eminescianizării”, esența lirismului nichitian etc. Pe aceeași linie melodică se-ntrețes notațiile memorialistice în volumul %ărbat adormit în fotoliu, printre care, reținem: savuroase instantanee cu Nichita Stănescu sau la un meci de fotbal arbitrat
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
cheie, din literatura noastră de dinainte de 1989, trebuie să ne împăFăm cu gândul că multe dintre ele nu mai rezistă...”, dar și notații subtile privind evoluția poeziei românești: epoca „eminescianizării”, esența lirismului nichitian etc. Pe aceeași linie melodică se-ntrețes notațiile memorialistice în volumul %ărbat adormit în fotoliu, printre care, reținem: savuroase instantanee cu Nichita Stănescu sau la un meci de fotbal arbitrat de Ana Blandiana; câteva exerciții de seducție, în în audiență la Geo Dumitrescu sau Cum se cucerește o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
în căutarea timpului pierdut... Așa să fie oare? Posibil. Oricum, dincolo de romanțioasa presupoziție, posteritatea nu va ști niciodată mai mult despre perioada aceasta de trei săptămâni din viața criticului. Însemnările precizează cu strictețe itinerariul, fără nici o impresie personală, nimic. Doar notația seacă, de telegraf: "Plecat în Italia în dimineața zilei de 11 aprilie (marți) și întors la miezul nopții, marți, 2 mai *933. Trei săptămâni de călătorie. Itinerar. Plecat marți, 11, ora 7. Veneția, miercuri, 12, ora 3. Padova, joi, 13
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
știe cât era de atent cu propriile texte!) și nici "nu le-a comentat vreodată în acel fel care să ne permită să bănuim atitudinea sa față de ele, dincolo de ceea ce se poate deduce din această tăcere"13. Iar despre natura notațiilor cu pricina, editorul și comentatorul operei lovinesciene crede că ele ar ilustra doar "o oarecare aviditate a tânărului ce dorește a se informa", exprimată într-un "stil degajat, dezinvolt, al unui om de cultură livrescă, prevenit din lecturi asupra marilor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din moment ce ține să precizeze într-un loc, excedat de atâta frumusețe: "Știu că e de rigoare să admiri toate acestea, să treci în extaz pe dinaintea unor frescuri șterse". De aceea, secvențele "revizuite" sunt scoase cu precădere din alt gen de notații, de factură narativă, "realistă", inserate preponderent în memorialul "italian" (vezi mai cu seamă "paginile florentine"). După excursia prin natură și instructivul itinerariu artistic, călătorul simte nevoia să se relaxeze într-un mod cât mai confortabil, ca un burghez ce știe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
largă și spațioasă, o stradă curată și plină de aer sau un otel cu tot confortul de care ai nevoie"36. Relatarea voiajului în Italia conține într-o măsură mult mai mare observații luate "pe viu", și abia din aceste notații se conturează, deocamdată prin ceață, liniile binecunoscutului autoportret psihologic din Memoriile de peste trei decenii. Contactul cu oamenii pare mai interesant chiar decât dialogul cu operele de artă, dar numai câtă vreme vizitatorul rămâne în expectativă și își păstrează dreptul de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de observații laborioase ale petelor din Soare (din nou cu câteva luni, înainte de Galilei). S-a ocupat și de probleme de astronomie nautică. În matematică a dezvoltat teoriile lui Viete, ocupându-se de ecuațiile algebrice. A inaugurat un sistem de notație mai simplu decât al predecesorilor lui. Toate acestea au rămas mult timp îngropate într-o arhivă. Harriot n-a publicat nimic altceva după raportul său de călătorie în Virginia. Aflat pe patul de moarte (răpus de un cancer la nas
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Analiza nucleului central și a elementelor care îl constituie poate deci revela tipul de implicare a subiectului în realitate. În sensul acesta reprezentarea este, prin ea însăși, un semn, un indicator care atestă relația subiectului cu mediul, natura sa și notațiile afective, cognitive și ideologice." Abric, 1987, p. 69 NC sau sistemul structurant este "elementul fundamental al reprezentării, căci el este cel care determină în același timp semnificația și organizarea acesteia" (Abric, 1994, p. 21). Legat fiind de norme, valori, așteptări
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
concurență, creatoare de locuri de muncă). Răspunsurile care trebuie date sînt notate pe scări gradate în șase puncte (de la 1, "foarte probabil nu", la 6, "foarte probabil da"). Patru elemente sînt evaluate ca făcînd parte din NC și primesc o notație semnificativ mai ridicată: profit, inserare în economie, patron și creatoare de locuri de muncă. Ceilalți itemi, mai puțin notați, sînt considerați "periferici". Faza terminală de verificare a elementelor NC este realizată prin metoda punerii în discuție a unei cogniții. Același
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau transmiterea diverselor elemente nonverbale (avatarilor li se pot "atașa" diverse atitudini corporale ș.a.). SL reprezintă, de asemenea, un mediu emergent de afaceri global. Anual, sunt tranzacționați peste 200 de miliarde de dolari electronici. (Dolarii virtuali se numesc "lindeni", iar notația lor este "L$". Paritatea de la începutul anului 2008 era de 1L$ ≈ 0,009$ reali, adică în jur de 270:1.) Aceștia provin din cotizații ale participanților, efectuate prin transferuri bancare reale, fără de care implicarea este limitată sub forma de simplă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
regăsea alături de nume precum Jean A. Vaillant, Saint-Marc Girardin, Elias Regnault, Jean Henri Abdolonyme Ubicini, Edgar Quinet, Ion Heliade Rădulescu, Alexandru Odobescu, Petre Aurelian sau George Bengescu. Dar textul militarului francez a fost binecunoscut și istoriografiei române. Cele mai consistente notații asupra lui găsim la Nicolae Iorga în conferința susținută la Galați pe 9 noiembrie 1908, editată ulterior într-o broșură la tipografia Neamului Românesc, sub titlul Un martur străin al păcatelor noastre. Călătorul frances G. Le Cler din 1860. Aici
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau Lucia Taftă, cu toții vorbind despre activitatea intendentului francez în cadrul misiunii militare Lamy. Autorii citați au căutat să coroboreze remarcile critice din rapoartele ce le trimitea la Paris cu afirmațiile tranșante din volumul pe care l-a publicat în 186619. Notațiile lui Le Cler au mai fost folosite în istoriografia autohtonă din perspectivă imagologică, de cercetare a mentalităților. Amintim aici, printre alții, pe Adrian Majuru, care în studiul "Bucharest: Between European Modernity and the Ottoman East" valorifica contrastul dintre civilizația orientală
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întâmplări nemaiauzite. Francezul nostru nu părea să fie astfel (deși cum știm destul de puține despre el, poate că ne înșelăm), se dovedea mai degrabă un fin observator, un bun documentarist, un atent interlocutor, de aceea textul lui aduce cu sine notații românești, anecdotice, unele excepționale, dar și statistici ori detalii livrești. Astfel că el poate fi util atât pentru cercetarea mentalităților, a stereotipurilor, a imaginilor, cât și pentru istoria politică a perioadei. Laurențiu VLAD Abrevieri Axis Axis, dictionnaire encyclopédique, 6 vol
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
L'Illustration, 11, 563, 10 décembre 1853, pp. 380-382 (text publicat în Laurențiu VLAD, Ecouri românești în presa franceză: L'Illustration, 1843-1944, ediția a doua revăzutră și adăugită, Editura Universității din București, București, 2005, pp. 90-96 / pp. 91-92, vezi și notațiile de la p. 47; de asemenea, Adrian Silvan IONESCU, Moda românească, 1790-1850. Între Paris și Stambul, Editura Maiko, București, 2001, pp. 49, 113-117); Ulyse de MARSILLAC, Bucureștiul în veacul al XIX-lea, prefață, note și antologie de ilustrații de Adrian Silvan
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]