2,627 matches
-
București, pp. 90-93). 55 Gib I. Mihăescu, Nuvele, ediție îngrijită de Al. Andriescu, repere istorico-literare de Aurora Slobodeanu, Editura Minerva, 1979, p. 202. 56 Idem, p. 213. 57 Idem, p. 87. 58 Idem, p. 120. 59 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Minerva, București, 1974, p. 133. 60 Ibidem. 61 Ibidem. 62 Mircea Eliade, Întoarcerea din Rai, Editura Garamond Internațional, București, 1995, p. 76. 63 Ibidem. 64 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 261. 65 Tudor Arghezi, Dodi și Podi, în revista
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cele trei pasiuni atunci când dezvoltă tema "reveriei gastronomice" din textul caragialian, într-un subcapitol din Prefața: I. L. Caragiale și spiritul românesc la volumele I. L. Caragiale, Opere, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. XVI-XXIX. 88 Ibidem. 89 I. L. Caragiale, Momente, Schițe, Notițe critice, Editura Minerva, București, 1983, p. 418. 90 Ibidem. 91 Este de remarcat slăbiciunea declarată a autorului, ipostaziat sau nu în naratorul Nenea Iancu, pentru meniurile sofisticate, așa cum reiese și dintr-o confesiune mai puțin citată dintr-un subcapitol din
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
critice, Editura Minerva, București, 1983, p. 418. 90 Ibidem. 91 Este de remarcat slăbiciunea declarată a autorului, ipostaziat sau nu în naratorul Nenea Iancu, pentru meniurile sofisticate, așa cum reiese și dintr-o confesiune mai puțin citată dintr-un subcapitol din Notițe risipite, în care reiterează ideea șantajului prin exploatarea acestei pasiuni: "Dar infamul mă știa că sunt o bestie lacomă de lucruri delicate, mi-a arătat, cu rafinerie infernală, o strălucitoare perspectivă stridii, icre moi, un mușchiu de căprioară împănat, un
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de engleză era bolnav, dar, după informațiile lor, personalul de la Amabank vorbea germana. Se pare că nu toți, spuse Darcey verificând din nou instrucțiunile și notându-le în carnet. Oricum, acum e în regulă. Danke und auf Wiedersehen. Îi înmână notițele lui Mike, care o privea uluit. —Vorbești foarte bine! exclamă el. Ea clătină din cap. Nu chiar. Ție poate îți sună bine, dar accentul meu nici nu se compară cu acela al unui vorbitor nativ. —Cu toate astea, ești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Malaga la o cunoștință de-a lui Max. —Nu e nevoie să spui nimic, o anunță când intrară pe poarta clădirii vechi de două secole unde își afla sediul întreprinderea pe care intenționa s-o cumpere. Doar să-ți iei notițe și să dai din cap de câte ori crezi că ar fi potrivit. Treaba cu luatul notițelor și cu datul din cap merse strună. În aceeași seară, mai târziu, cum stătea întinsă în pat și se întreba dacă putea să comande room-service
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
anunță când intrară pe poarta clădirii vechi de două secole unde își afla sediul întreprinderea pe care intenționa s-o cumpere. Doar să-ți iei notițe și să dai din cap de câte ori crezi că ar fi potrivit. Treaba cu luatul notițelor și cu datul din cap merse strună. În aceeași seară, mai târziu, cum stătea întinsă în pat și se întreba dacă putea să comande room-service sau dacă Max se aștepta să apară în sala de mese, se auzi un ciocănit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lui Minette nu era o carte de bucate obișnuită, pentru că femeia improviza, mai mult sau mai puțin, pe parcurs, însă avea un dosar plin de tăieturi din ziare și reviste pe care le folosise ca să-și creeze propriile invenții, precum și notițe pentru mâncărurile pe care le născocise pe de-a-ntregul. Planul lui Darcey era să aleagă o rețetă pe care să o poată urmări cu ușurință și care să se cam gătească singură, arătând, în același timp, fantastic. Era mult prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mele. După aceea, a devenit profesoară la Arndt Grammar School, În Berlin-Dahlem. Am scos un stilou și m-am pregătit să fac Însemnări pe spatele invitației de nuntă de la Dagmarr, dar el Îmi zise: Nu, vă rog să nu luați notițe, doar ascultați. Herr Schemm vă va da un dosar complet cu informații la finalul acestei Întrevederi. De fapt, era o profesoară bună, deși trebuie să fiu sincer și să vă spun că mi-aș fi dorit să facă altceva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fusese mereu așa, iar Înainte de martie 1933 fusese un pic cam „roșu“. Știa că eu știu și Îl Îngrijora permanent gândul că și alții ar putea să-și aducă aminte de asta. Nu-l condamnam nicidecum pentru afiș și pentru notiță. Toată lumea În Germania fusese altceva Înainte de martie 1933. Și am eu o vorbă: cine nu e național-socialist dacă are o armă Îndreptată spre cap? M-am așezat la o masă liberă și am cercetat cu privirea restul clientelei. La câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cineva nou, dar nu se știe din ce motive a decis să nu o facă și, până la urmă, domnișoara Morley s-a dovedit a fi foarte devotată. Poate un pic prea devotată, după cum comentau gurile rele. În timp ce domnișoara Morley citea notițele, Jack și-a început discursul - Colleen trebuia să fie sexy, să aibă atitudine și să se adreseze femeilor irlandeze cu vârste cuprinse între optsprezece și treizeci de ani. Ar trebui să nu aibă prejudecăți, să fie deschisă către sexualitate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dramatic: — Nu există o modalitate ușoară de a spune asta. A făcut o pauză, figura lui frumoasă fiind schimonosită de disconfort. Lisa a spus rece: — Te ascult. Nu găsim advertiseri, spuse el, grav. Nu mușcă nimeni. Nu avem decât - verifică notițele de pe biroul său - douăsprezece procente din cât trebuia să avem. Lisa tresări surprinsă. Asta nu se mai întâmplase până acum. Deși pe vremea când era editor la Femme negocierile aveau mereu loc în avans, creatorii de modă și companiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
am stat ieri toată ziua ca pe ghimpi. O să mă învăț vreodată minte...? — Dacă te va suna, o va face marți sau miercuri, spuse Joy, sigură pe ea. —De unde știi? —Face parte din manualul de reguli al băieților. Ted, ia notițe. Dacă cunoști o tipă sâmbătă seara, nu o suni niciodată înainte de marți, pentru că vei părea prea dornic. Dacă telefonul nu apare marți sau miercuri, nu mai apare deloc. Dar joi nu se poate? întrebă Ashling alarmată. —Prea aproape de sfârșitul săptămânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nimic care s-o despartă de biroul polițiștilor de la Omucideri, o cameră imensă, cu șiruri de birouri și planșe din plută, agățate pe pereți, de care erau prinse rapoarte despre infracțiuni, afișe cu infractori dați în urmărire generală și diverse notițe. Pe cel mai uzat dintre cele două birouri de la Arestări era o plăcuță pe care scria SERGENT L.C. BLANCHARD. Biroul de vizavi trebuie să fi fost al meu și m-am trântit pe scaun, imaginându-mi cum ar arăta, alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
asta doi băieți de la Secția Centrală, care să lucreze sub supravegherea Moravurilor. Domnule locotenent Pringle, ne vedem la 9.15. Tierney făcu o pauză și se întinse. M-am uitat în jur și am observat că majoritatea polițiștilor își luau notițe. Tocmai îmi blestemam zilele că nu mi-am adus o agendă, când căpitanul lovi pupitrul cu ambele mâini. — Iată o arestare care, fără îndoială, l-ar face fericit pe bătrânul căpitan Jack. Mă refer la spargerile din casele de pe Bunker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Poate-i vorba despre Maynard sau poate că nu, dar ori pentru ei, ori pentru spargeri, tot i-am putea aranja un sejur frumușel la Q. Fritzie, Bill, voi la ce mai lucrați? Bill Koenig se aplecă peste carnețelul de notițe. Fritz Vogel își drese glasul și răspunse: — Ne-am ocupat de hotelurile din centru. Am arestat câțiva hoți de chei și am dat iama în niște hoți de buzunare. Tierney trase un pumn în pupitru. — Fritzie, hoții de chei nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
1938, verde închis, număr de înmatriculare B, de la băiat, V, de la Victor, 1-4-3-2. Repet, B, de la băiat... Am notat tot și după ce am pus receptorul în furcă, am alergat la mașină. Lee cerceta o hartă a L.A.-ului și își notițe. I-am spus: — L-am prins. Lee strânse harta. — Probabil pândește pe lângă școli. În jurul caselor jefuite din Highland Park sunt școli generale, iar pe aici, prin preajmă, există vreo șase. Am vorbit prin stație cu secțiile Hollywood și Wilshire și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
obiecte acoperite cu cearșafuri. Am luat loc pe banchetă, cu fața spre masa de autopsie, tremurând la gândul că voi vedea din nou zâmbetul fetei moarte. Peste câteva secunde ușile duble se deschiseră. Alături de o călugăriță cu un carnețel de notițe, apăru un bărbat înalt și vârstnic, care fuma un trabuc. Russ Millard, Harry Sears și Lee îi urmară. Millard clătină din cap. — Tu și Blanchard vă băgați peste tot, ca musca-n curul calului. Doctore, putem fuma și noi? Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
seară în toată presa. Millard izbucni: — La naiba! Era singura înjurătură pe care o folosea. Continuă, clocotind de furie: — Or să se năpustească ca vulturii asupra ei. Tatăl a fost interogat? Tierney clătină din cap, apoi se uită pe niște notițe: — Cleo Short, South Kingsley, 1020 bis, districtul Wilshire. L-am pus pe unul dintre băieți să-l sune și să-i zică să rămână acasă, fiindcă o să trimitem niște polițiști să stea de vorbă cu el. Russ, crezi că ciudații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
înaintea noastră. Asistentele sociale și polițiștii de la tribunal ne făcură loc să intrăm. Millard deschise o ușă pe care scria SALA DE INTEROGATORII. I-am scos cătușele Lornei. Sears intră în cameră, trase scaunele și aranjă scrumierele și carnețelele de notițe de pe masă. Millard ordonă: — Johnny, du-te înapoi la secția University și răspunde la telefoane. Grăsanu’ începu să protesteze, apoi se uită la taică-său. Fritzie îi făcu semn cu capul să execute ordinul și Johnny ieși, afișând o mină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Night Owl. Dalia intră și ea, iar Johnnie începe să cânte „Da, domnule, asta-i puicuța mea, nu, domnule, nu, poate, da, domnule, sigur, acum ea-i puicuța mea“. Dulange își stinse țigara și se întinse după pachet. Russ lua notițe. Mi-am făcut în minte un calcul cu locurile și timpul de deplasare și mi-am amintit barul Night Owl de pe vremea când lucram pe mașina de patrulare. Era la intersecția dintre 6th și Hill, la două cvartale de hotelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Haideți s-o rezolvăm rapid. Zgândărirea vechilor răni este împotriva religiei mele. M-am așezat. Umplutura canapelei și vârful unui arc ieșiră brusc la câțiva centimetri de piciorul meu. Russ luă loc pe un fotoliu și își scoase carnețelul de notițe. Sally se cocoță pe maldărul de valize cu spatele, la perete și ochii la ușă, ca o specialistă a evadărilor unsă cu toate alifiile. Începu cu cea mai des auzită replică introductivă la cazul Short: — Nu știu cine a omorât-o. — Mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
toată povestea la ziare. Johnny își reluă smiorcăiala. Un locotenent în uniformă se apropie și se stropși: Ce mama naibii se întâmplă aici? Blițul unui aparat de fotografiat îmi arse ochii. Era Bevo Means, cu carnețelul pregătit, gata să ia notițe. — Sunt polițistul Dwight Bleichert, am răspuns, iar acesta e polițistul John Charles Vogel. I-am întins locotenentului declarația și i-am făcut cu ochiul. — Arestați-l! La prânz, am mâncat pe îndelete o friptură imensă după care m-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de bani - din conturile mele bancare, lichidate în întregime. Locotenentul Getchell înghițise gogoașa cu fostul coleg de liceu grav bolnav, care locuia la Boston, și mi-a semnat cererea de permisie pentru o săptămână. Pe genunchi aveam un teanc de notițe de la poliția din Boston, care investigase trecutul Daliei - le copiasem cu grijă din dosarul de la El Nido. Îmi stabilisem deja itinerarul de interogatorii cu ajutorul unui ghid al străzilor din Boston, pe care-l cumpărasem de la aeroportul din L.A.. După aterizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dați seama, desigur, că motivul pentru care mi-am întipărit în memorie atât de bine aceste date este publicitatea legată de moartea domnișoarei Short. Așadar, vă rog să aveți încredere în memoria mea. Mi-am scos stiloul și carnețelul de notițe. — Dă-i drumul, Willis. — În anul 1947, pe lângă activitatea mea de bază, aveam și o mică afacere lucrativă: comercializarea unor produse farmaceutice. Le vindeam în special prin baruri și mai ales soldaților care descoperiseră plăcerea drogurilor peste hotare, în timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mare, povestea nu mai ajunge În ziare. Criminalul nu mai poate citi despre realizările sale. Nu știe cum este perceput. Insch Încuviință. — Bine gândit. Pune pe cineva să Îl aducă pe cel care a găsit cadavrul... spuse el consultându-și notițele. Domnul Duncan Nicholson. Adu-l aici și fă-i un interogatoriu ca lumea, nu chestia aia incompetentă de care a avut parte azi-noapte. Dacă are vreun schelete ascuns prin closet, vreau să știu. — O să trimit patrula... fu tot ce Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]