10,880 matches
-
În acea zi toridă, dăduse primele semne de nesupunere la Învârtirea cheii În contact. Discursul liderului pe patru roți, reluat apoi neîncetat de televizorul din sala de consiliu, Îi dovedea incontestabilul talent oratoric. Desigur că noi nu puteam Înțelege toate nuanțele alocuțiunii sale - deși o femeie legată fedeleș traducea, În limba italiană, Într-un colț al ecranului -, Însă auzeam cum frazele abil ticluite Împingeau auditoriul Încet spre punctul de fierbere. Liderul făcea pauze de efect, oferind publicului acel bâzâit liniștitor al
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Pe alunița nicicând dezvăluită public a lui Bambi Woods! Nu știu cum putea echipa de dezbateri a liceului să se concentreze asupra argumentelor după un asemenea dans! Ce trucuri și ce ascunzișuri! Ce alfabet al formelor fără cusur! Un păienjeniș complicat al nuanțelor și al provocărilor se isca sub ochii mei, punctat de mici gemete diafane și de răsuciri subtile. Era ca și cum o arteziană de rotunjimi grațioase ar fi izvorât Înainte-mi, asistam, vă jur, la un adevărat cadril al formelor, de la Emanuelle
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
loțiuni, poțiuni, creioane dermatografice, vopseluri, alifii, balsamuri, smocuri de vată, bețișoare cu smocuri de vată, tampoane, căpăcele, pensule delicate cu bob trandafiriu În vârf, sau ciclamen, roz, lila, mov, grena, cărămiziu, roșu, fuchsia, purpuriu, somon, indigo, violet, și, În aceleași nuanțe, felurite șervețele, panglici, bandaje, sticluțe, barete, bretele, jartiere, dantele, suluri, benzi, fâșii, batistuțe și micul arsenal de tortură la purtătoare: pile, forfecuțe, pensete, ceară de epilat. Ele, nicăieri. Să se fi Întors la locul lor, ca niște duhuri ieșite din
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nu stea la dispoziția nimănui. Vestea primirii Nobelului a surprins-o în timp ce se întorcea de la cumpărături: jurnaliștii s-au repezit asupra ei precum ulii, gata să înșface măcar o bucățică din această femeie măruntă, îmbrăcată în haine largi, colorate, în nuanțe de albastru. În cele două împrejurări când am avut prilejul s-o întâlnesc - o dată la New York, o dată la Cambridge - era îmbrăcată în aceleași tonuri: jachete albastre - de la deschis la închis - și bluze albe. Ca într-un bun roman cu suspense
Doris Lessing, pe treptele casei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9155_a_10480]
-
acest volum abia ieșit la lumină? În prefață, Ruxandra Cesereanu îl numește, cu o frumoasă formulă, "carte încuibată", rezultată din preschimbarea aproape alchimică a unui volum tipărit, așadar - prin forța lucrurilor - definitiv și imutabil. Mi se pare că aici stă nuanța esențială, mai degrabă decât într-un creuzet sau într-un atanor. Foarte tânăr și foarte spornic în scris, Andrei Codrescu trăia, la acea dată, euforia ideii de publicare. Se pregătea pentru debut pe toate fronturile disponibile, își arăta entuziast caietele
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
I. Negoițescu, Edgar Papu, C. Noica, Ioana Em. Petrescu, Elena Tacciu și alții au dovedit cu prisosință că nici măcar în această situație excepțională nu există un blocaj. Cîte lucruri imprevizibile, de la asociațiile cele mai temerare pînă la fine disocieri de nuanță, n-au apărut asupra lui I. L. Caragiale și chiar asupra "primitivului" Creangă? Arghezi se află într-o poziție intermediară. Beneficiind de cîteva substanțiale eseuri, în frunte cu cele semnate de Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Alexandru George și Nicolae Balotă, autorul
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
al corpurilor interpreților de calitate. Dezastrul pentru noi toți constă în conținut. Dincolo de ușoare tente de umor, dominantă este nota de plictis a celor doi interpreți, specifică ființelor complet goale pe dinăuntru, plictis care nu se poate umple cu câteva nuanțe senzuale pe care le implică relația lor, ci numai cu multă, abundentă violență. Isterizat de golul din ei și de cel din jur, el își caută o compensație în mișcări agitate, repetitive, iar ea, tot timpul mai dură în manifestări
Danse. Entre. Deux by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9192_a_10517]
-
pare, de a se reface de fiecare dată când casa sa e declarată în stare de faliment" (p. 6, în volumul I). Se află aici miezul unei întregi autoevaluări, fie în sensul supraestimării misiunii și a mesajului, cu o apăsată nuanță de apărare în fața acuzei de megalomanie, ca dovada unei false înțelegeri a vocației, fie în sensul dorinței de public și al continuei regenerări a scriitorului în ciuda falselor previziuni de epuizare. Sunt principalele linii directoare ale unei mărturisiri explicative și justificative
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
să atace o problemă importantă, el pornește să rezume câteva variante în formă cât mai redusă, ca să le poată apoi critica într-o formulă sintetică, care apare, prin comparație, de o evidență fără replică. Or, simplificarea problemelor este făcută fără nuanțe și conduce astfel la un rezultat strâmb și superficial. Deși prelegerile de filozofie a religiei de care pomeneam mi se par a fi unul din cele mai consistente cursuri, nu scapă nici ele de viciul unor efecte prea ușor obținute
Portret cu ocazia unei corecturi by Marin Tarangul () [Corola-journal/Journalistic/9213_a_10538]
-
e nici o exagerare în această apreciere, deși, recunosc, am amânat destul de mult până să confirm prin proprie lectură o astfel de judecată. Aprope toți criticii, încercând să definească specificul prozei lui Radu Aldulescu, au folosit sintagma de "realism dur", cu nuanțe naturaliste sau expresioniste. Ioana Pârvulescu punea accentul, într-o cronică din 1994, pe viziunea sumbră dezvăluind "viața ca un dulce coșmar". Tania Radu, în 1995, releva "romantismul dezabuzării". Dan C. Mihăilescu, în 1998, desemna nota caracteristică prin sintagma: "proza de
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
ce avea pe suflet, adică: TÎMPIȚILOR, MI-AȚI DISTRUS VIAȚA! Un gest desigur pueril. Or, tocmai despre asta nu se spunea nimic În demisia sa, ceea ce-i procura un sentiment de amară frustrare. Stilul ei cursiv, reținut, politicos, fără nici o nuanță de patetism Îi făcuse mai Întîi o bună impresie despre sine. Dacă ar fi fost șeful vreunui departament al CIA și ar fi primit o astfel de demisie de la unul din subordonații săi, ar fi apreciat În mod deosebit onestitatea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care își luau zborul în cîrduri de pe diguri urmărind peștișorii minusculi care înotau la suprafața apei, și la valurile înspumate care se loveau de mal aducînd cu ele tot felul de alge și ierburi de mare de culoare verde, o nuanță aidoma cu cea pe care o avea cămașa sa preferată din acea perioadă. Dacă ai fi deschis ochii doar puțin mai devreme, ți-ai fi dat seama că plumburiul mării anunța schimbarea care avea să se petreacă, care dintr-un
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
camera friguroasă și Întunecată. Fac tacticos focul și Îl aprind. Se Întețește rapid. Stau jos hipnotizat de flăcările clipocitoare care dau singura lumină din cameră, pe lîngă o mică străfulgerare enervantă de pe bufetul de lîngă mine, care Îi conferă o nuanță scîrboasă roșiatică și lipsită de strălucire fotografiei lui Stacey. Pornesc robotul să-mi ascult mesajele. — Bruce, Bunty. Sună-mă te rog. Bip. — Bruce, Bunty. Îmi fac griji pentru tine dragă. Mi-au zis că ești bolnav. Te-am sunat, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Paște. Cohortele de oameni aleargă de dimineață până seara, năvălesc În magazine În căutare de cadouri, de mâncare, cheltuindu-și banii puțini sau mai mulți, cu furie și disperare, de parcă ar fi sfârșitul pământului. Lumina dimineții de aprilie are o nuanță roz uimitoare, așa i se pare lui Antoniu. Astăzi, Înfățișarea lui este mai Îngrijită, hainele sunt și ele mai curate, părul pieptănat, și unghiile tăiate. A ajuns la gura metroului, dar locul lui este ocupat de o cerșetoare bătrână, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
odată, de mult Într-o zi de vară, pe mormântul mamei... Adoarme, cu gândul la pictura cumpărată... ,,Șederea mea În casa de la țară.se apropia de sfârșit. Venise toamna, și dealul cocoșat și ruinele castelului, căpătau pe zi ce trece nuanțe de ocru-sângeriu, și verde-șters, iar vița-de-vie de pe deal, gemea de struguri. Cu proprietarii bătrâni, schimbam diminețile câteva propoziții scurte, de politețe, după care mă retrăgeam În camera mea și loveam cu putere În căpăcelele rotunde ale mașinii de scris, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am o față prelungă și palidă, genul de față de modă veche pe care o au toți cei din familia Lynch-Gibbon, ceva între filosoful Hume și actorul Garrick, am un păr moale, castaniu, care s-a decolorat cu vârsta ajungând la nuanța piperului alb. În familia mea, slavă Domnului, bărbații nu chelesc. Când m-am însurat cu Antonia am făcut un pas decisiv. Atunci aveam treizeci de ani, iar ea treizeci și cinci. Acum, în ciuda frumuseții ei, Antonia pare mai în vârstă decât este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
foșnet mătăsos. Se plimba în sus și în jos prin fața șirului de stampe japoneze care împodobeau peretele din față așa încât din spatele lui se strâmbau la mine fețe de bandiți. Capul lui, cu părul tuns scurt, se mișca pe fundalul în nuanțe de bleu palid al stampelor, traversat de tușe negre de cărbune. Aerul cald și uscat ca o adiere era pus în mișcare de un ventilator invizibil. Transpirasem. — Antonia și cu mine am fost foarte fericiți, am zis. Sper că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
cele două femei mă făcuse să simt - poate pentru puțin timp, dar cu o intensitate disperată - concretețea legăturii dintre mine și Antonia, imaterialitatea legăturii dintre mine și Georgie. Și totuși, cât mă exaspera Antonia! Simțeam și exasperarea lui Georgie, fiecare nuanță a acestei trăiri precum și izolarea ei de om atent la detalii. În același timp mă revolta reacția ei, modul ei de a judeca lucrurile - precaut, scrupulos și, în maniera ei personală, plin de demnitate. Trebuia să mă despart de Georgie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu - până nu demult eu însumi n-am realizat acest lucru - sentimentele mele pentru Palmer sunt de o intensitate neobișnuită. N-am fost niciodată ceea ce se consideră în general a fi un homosexual, dar afecțiunea mea pentru Palmer are această nuanță; ciudat este faptul, probabil cunoscut în psihologia medicală, că legătura lui Palmer cu soția mea în loc să diminueze afecțiunea mea pentru el, a sporit-o. Această situație a presupus prin urmare - sau poate ar trebui să spun, totuși - o dublă gelozie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
atins-o. Începea să mi se facă rău din nou. Mi-am continuat drumul pe sub podul Waterloo și, prin ceața care se mișca oblic și parcă dădea să se ridice, am zărit fațada cu coloane grațioase a Palatului Somerset. În nuanțe de cenușiu și cafeniu, părând că se clatină și că se retrage, arăta mai degrabă a decor de teatru. În dreptul lui, conturate clar și incredibil de simplu, ca într-o stampă chinezească, pluteau pe suprafața râului, în lumina incertă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
lăsase, se auzea apa picurând de pe ramurile magnoliei. Antonia intră și văzându-mi fața întrebă: — Ei, Doamne, dar ce s-a întâmplat? — Alexander, iubitul meu frate, se însoară cu Georgie Hands. Nu! exclamă Antonia. Surprins de vehemența acelui „nu”, de nuanța de uimire și refuz categoric, m-am uitat la fața ei: devenise dintr-odată însăși masca brăzdată de riduri a durerii. Vestea o afecta pe Antonia. — Ei, poate că așa e mai bine, am spus. Cred că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Dar șuvițele negre, lucioase îi cădeau mereu în față; din timp în timp îi vedeam profilul când se întorcea să vorbească cu Georgie sau cu Palmer. Gura, cu arcuirea tipic evreiască, cu buzele de un roșu natural ce contrastau cu nuanța gălbuie a pielii, înțepenise într-un zâmbet în timp ce mâna i se mișca neîncetat. Părea foarte obosită. „PASAGERII PENTRU CURSA D187 CU DESTINAȚIA NEW YORK SUNT RUGAȚI SĂ SE PREZINTE PENTRU ÎMBARCARE”, rosti o voce supraomeneasă. „VĂ RUGĂM SĂ PREGĂTIȚI PAȘAPOARTELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care e deja renumită. Dacă un disc este vopsit În toate culorile curcubeului și apoi Învârtit, o singură culoare va fi vizibilă, și anume: griul. În consecință, obiectivul biologului sexual este de a „Încetini viteza psihologică“, pentru a dezvălui toate nuanțele vieții intime. Sexul gri conține toate aspectele dintre A și O; e pur și simplu o chestiune de stabilire a distribuției exacte pentru fiecare individ În parte - ceea ce se poate face foarte eficient prin completarea chestionarului dezvoltat de Froehlich. Interviul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
combate bolile copiilor mici. Dar, desigur, limitele metodelor de pedeapsă pedagogică sunt greu de trasat. În esență, cercetările sexologice sunt implicit „interdisciplinare“. Semnul lor disctinctiv este curcubeul. E pur și simplu o chestiune de diminuare a vitezei psihologice; În curând, nuanțele individuale vor ieși la iveală. Cheia unei vieți sexuale bogate stă În detaliu. Ghidul nostru luă o pauză cu subînțeles. Oricum, În mod regretabil, aceasta spune prea puțin despre mediul În care trăim, care deseori e deprimant de monocromă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
aveam timp să o rearanjez după ce terminam. Mai aveam șase minute. Sau mai bine să Încerc banda elastică pentru aplatizarea sânilor? Dar n-o să mă schimbe așa cum voiam. Ar fi mers o combinație, poate? Maică-mea avea ceva Într-o nuanță de măr verde, de care eram atașat În mod deosebit. Sau portjartiera neagră spre maroniu, ca boabele de cafea? Nu, e aceeași chestie ca și brasiera. Atunci ce? mai aveam trei minute sigure. Da, trebuia să mă mulțumesc cu izmenele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]