1,942 matches
-
sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în cartea coordonată de I. Radu (1994), care a jucat un rol decisiv în afirmarea psihologiei sociale de la noi. în acest sens, P. Iluț (2001, p. 41) considera că orientarea valorică are un rol fundamental în formarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mediate de persoane relevante, individul poate exercita un oarecare control asupra lor, putînd să renunțe la unele în vederea menținerii stimei de sine (Iluț, 2001, p. 47). Acesta este stadiul în care adolescentul trece treptat de la gîndirea concretă la cea abstractă, nuanțată de întrebări referitoare la sensul unor practici, norme și valori sociale. Pe o asemenea cale, subiectul urmărește identificarea unor argumente raționale pentru unele credințe și comportamente, acestea contribuind la construirea unui sistem de valori care să-i ghideze personalitatea. în cadrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de afiliere" (affiliation), "deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe poziții divergente legate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și avea conexiuni în cadrul forțelor armate române, și așa am avut șansa de a putea face șapte interviuri cu generali și generale 4. Dacă misoginismul în armata română la baza ierarhiei era vizibil clar, cum urcai în ierarhie discursul se nuanța și acesta era îmbrăcat și mascat cât mai frumos. Variabila gen nu avea semnificație foarte mare, doamnele generale fiind și ele la rândul lor misogine, chiar dacă au admis la închiderea reportofonului că au muncit de trei ori mai mult decât
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Majoritatea autorilor români relatează secvențe de viață cotidiană din perioada comunistă (mai cu seamă din anii '70-'80, cu câteva trimiteri înspre anii '60), care coincide cu etapa copilăriei, a școlarității sau a tinereții lor. Lectura acestor texte completează și nuanțează în mod fericit o cercetare pe care am realizat-o anterior pe această temă6. Parcurgerea textelor din acest volum devine și mai interesantă în momentul în care avem posibilitatea să aruncăm fie și o privire fugară spre felul în care
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a relației cunoaștere-conștiință, Jacques Jean Askenasy Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Zece eseuri, Mihai Pricop 1 Acest proiect editorial a fost inițiat și nuanțat în perioada stagiului de cercetare, derulat în 2012, la Université Lyon 2, Institut des Sciences de l'Homme, Centre Max Weber, Franța, ca urmare a documentării efectuate și a dezbaterilor de idei din cadrul Seminarului Interdisciplinar de Cercetare asupra Genului, coordonat
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care o defavorizează (de tipul "fii frumoasă și taci" ș.a.), dobândind conștiința sinelui ca și conștiință a libertății (ca afirmare de sine, ca afirmare a sinelui autentic). De aici și nevoia pe care am resimțit-o de a defini și nuanța ideea egalității de gen în termeni de libertate egală. Toate aceste argumente se regăsesc dezvoltate în cuprinsul acestei povestiri și în textele pe care le-am publicat anterior și pe care intenționez să le continui într-o carte cu titlul
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
regelui Carol I, a avut o reală semnificație politică, și anume aceea că contele Andrássy a dorit să ne asigure asupra faptului că trebuia să fim convinși de loialitatea vecinilor unguri"116. După cum putem vedea, principalul ziar al guvernului liberal nuanța foarte clar: era vorba despre vecinii unguri din cadrul dublei monarhii. Între timp, în planul relațiilor internaționale, diplomația secretă vieneză își continua activitatea subterană și, asemeni unui păianjen, își țesea mai departe pânza în care, mai devreme sau mai târziu, țara
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
referință în conceptualizarea modei ca tip de comportament irațional și spontan. În general, obișnuim să asociem adjectivul "colectiv" numeroaselor activități și comportamente umane realizate de un ansamblu numeros de indivizi. Însă în abordările sociologice, asocierea acestui adjectiv conceptului de "comportament" nuanțează sensul, subliniindu-se cu precădere caracterul spontan și divergent al comportamentului colectiv în raport cu cel instituțional sau cu cel general acceptat. Conceptul sociologic de "comportament colectiv" corespunde unei varietăți de fenomene sociale cum ar fi: probleme în cadrul sistemului social (proteste, violențe
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
RODICA, Abecedarul pas cu pas / Rodica Vasiliu, Maria Dornescu, - Ed, a 2-a, rev, - Iași, Optima, 2004. [116] VASILIU, RODICA; DORNESCU, MARIA, Caiet de scriere: pentru perioada alfabetară, Iași, Editura Optima, 2004, 72 p [117] VLADIMIR, RADU, coord., Corect, eficient, nuanțat: limba româna in diferite situații de comunicare:36 de teste, Galați, Editura Școala Gălățeană, 2004, 48 p. [118] VRĂBIESCU, SILVIA; SAFTA, ALINA; SAMOILĂ, ELENA; Limba și literatura română: caietul elevului pentru clasele V-VIII, Târgoviște, Editura Transversal, 2004, 126 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
profundă, aparența virtuală În careimaginea Își păstrează exact acceeași formă, dar nu mai există referință, imaginea fiind realitatea Însăși. Este de observat În mod evident că buna aparență este cazul ideal al reprezentării adevărului fotografic, dar această categorie poate fi nuanțată. De exemplu, o imagine realist - exhaustivă ar putea fi considerată atât de specialiști cât și de laicii domeniului fotografic, o bună aparență prin faptul că nu manipulează, nu alterează, ci redă fidel realitatea. Aceasta ar fi și opinia automatistă alui
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
dea vieții lor. În varianta aceasta răul este inserat deseori pe o perspectivă metafizică tare; adică într-o periculoasă vecinătate a binelui. Travaliul discontinuu la ceva (o carte, spre exemplu) permite ca acesta să capete o tușă personală; ideile sunt nuanțate de contextul creat de existența cotidiană. Să ne întrebăm parfumul căror iubiri, ori acreala căror uri, stau în spatele unor rânduri ce frapează. * Să depui mărturie pentru propria existență! La asta se reduce rostul unui jurnal. Doar că aici contează mai
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din 1982, Jago arată că toate aceste lucrări duc la rezultate contradictorii. El afirmă că nu există caracteristici universale care să asigure reușita liderului. Totul depinde de situații și de context. Într-o sinteză mai recentă, Lévy-Leboyer (2001) este mai nuanțat, indicând că liderii care reușesc sunt mai energici, dau dovadă de inteligență și de competență socială (aptitudini de a comunica, de a asculta, de a dezvolta relații). 1.2. Comportamentele liderului Cercetătorii, sensibili la criticile aduse unei orientări centrate pe
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
nu era nimic stânjenitor ca, după o mie de ani de civilizație bizantină, cineva să își propună să imite pentru a nu se știe câta oară o manieră de discurs a Antichității păgâne. Era chiar un prilej de laudă. Atitudinea nuanțată în ceea ce privește tradiția, ori mai bine spus tradițiile, este sugestiv exemplificată de acei autori care pun preț pe folosul dobândit din cunoașterea valorilor antichității eline însă reacționează vehement atunci când o afirmație sau o idee venind din cultura păgână este pusă mai
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
însemna și eșecul autenticității experierii celuilalt, nu descrie un progres, ci are suișuri dar și coborâșuri. Poți ajunge să „pierzi” înțelesurile dobândite atunci când te îndepărtezi de experiența comuniunii întru care ai dobândit un anume rezultat în cunoaștere. Un aspect ce nuanțează sensibil modalitatea perso¬nală de manifestare a umanului este perspectiva creștină a ceea ce s-ar numi „natură căzută”. Omul nu se găsește în situația sa originară, deoarece păcatul adamic înseamnă o modificare și alterare profundă a naturii umane. Întrucât Adam
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
cantitativă negativă față de asemănarea analogică, și astfel să se înfățișeze ca mărime inteligibilă analogic. Bizantinii au acordat de asemenea un rol important analogiei în actul de cunoaștere, însă au făcut o altă lectură a lui Aristotel, și aceasta a fost nuanțată prin Dionisie, care întrun pasaj din Despre Numirile Dumnezeiești își prezintă accepțiunea sa asupra uzanței acestui procedeu: „Pe lângă acestea trebuie cercetat cum cunoaștem noi pe Dumnezeu, care nu este nici inteligibil, nici sensibil, nici în general ceva din cele ce
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
dă contemplarea vieții înseși, iar apoi pentru că 61 felurimea operelor ne conduce în aceeași structură intimă de autor, din care au ieșit romanele de primul ordin.” 1 În 1967 („Tomis”, iunie, 1967Ă Vladimir Streinu revine asupra ideii de varietate romanescă, nuanțând-o: „...de la formula realistă la formula psihologică, de la aceasta la romanul filosofic, de aici la romanul socialțărănesc, apoi la romanul politic-urban și în cele din urmă la cel polițist: atâta variație, vioiciune și în definitiv libertate a spiritului creator față de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă filiație: „Maiorescianismul său constă nu numai în atitudinea autonomiei estetice, ci și în modernitatea dominatoare pe care o afișa.” 2 Și mai departe: „Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată, lustruită ca o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
se dă și modelul acestei implacabile atitudini justițiare: „excesivul pamflet, camuflat în eseu, „Tremuricii 4”. Iată acum și cea de-a doua axă: „în aplicațiile datorate fiecărui scriitor în parte, fiecărui univers artistic de unică tonalitate, înțelegerea critică (...Ă se nuanțează nemăsurat, într-o infinitate de percepții locale și cu o capacitate de a vibra la „timbrul unic” și de a-l circumscrie, în comentariu strâns analitic, de-a dreptul exemplar.”5 Întro mereu reînnoită tentativă exegetică, Vladimir Streinu a tins
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în care acest lucru este necesar. Competența cheie nr. 8 - Să integreze tehnologiile informației și comunicării în scopul pregătirii și conducerii activităților de predareînvățare, a gestiunii predării și a dezvoltării profesionale Componente: Să dea dovadă de un spirit critic și nuanțat în legătură cu avantajele și limitele tehnologiilor, ca un punct de sprijin pentru învățământ și învățare, ca și mizelor pentru societate. Să evalueze potențialul didactic al tehnologiilor în relație cu dezvoltarea competențelor vizate în planul de studii. Să aleagă și să utilizeze
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
utilizeze în activități de învățare, să le evalueze utilizarea și să judece în manieră critică datele culese. Nivel de stăpânire atins În termenii formării profesionale ințiale, studentul sau studenta trebuie să fie în măsură: să manifeste un spirit critic și nuanțat în legătură cu avantajele și limitele tehnologiilor informației și comunicării, ca un punct de sprijin pentru învățământ și predare; să aibă o vedere de ansamblu a posibilităților pe care tehnologiile informației și comunicării le oferă pe planurile pedagogic și didactic, în special
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
o rază de cuprindere dintre cele mai ample. În precizarea direcției ideologice a "Daciei literare", este de reținut o notă a lui M. Kogălniceanu despre cărțile apărute în traducerea lui Gr. Pleșioanu și M. Stoianovici ("Columbul" și "Harito"). M. Kogălniceanu nuanțează enunțul categoric din Introducție, în sensul că revista era împotriva traducerilor proaste, nu împotriva traducerilor în general: "Cum traducătorii acestor cărți nu pot găsi ceva mai bun de tradus? Pentru ce nu iau din franțuzește "Esprit des lois", par Montesquieu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Alecasndri, I. Ghica, G. Barițiu, A. Mureșanu și pe alți „campioni neobosiți ai inteligenței românești”,îi însuflețește o concepție iluministă, potrivit căreia școala poate fi transformată într-o puternică armă de afirmare națională.Cu știința de a-și plasticiza și nuanța observațiile, Kogălniceanu împarte laudele și criticile după măsura faptelor, văzând și în acest fel de activitate, un act de mare răspundere, cu urmări hotărâtoare pentru progresul culturii poporului său. Nu stăruim asupra celorlalte texte apărute în rubricile „Alegere din alte
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
istoricului Jean Ancel, Alex Mihai Stoenescu - “Armata, mareșalul și evreii”, “România și Transnistria: problema Holocaustului”, realizată de către Viorel Achim și Constantin Iordachi. Cele mai multe dintre ele au adus în atenția publicului elemente noi, șocante, de natură a schimba, sau măcar a nuanța, percepția acestuia asupra rolului avut de România în timpul celui de-al doilea război mondial. - 36 Cercetarea noastră are drept obiectiv relatarea, cât mai apropiată de realitate, a împrejurărilor care au dus la apariția întrebărilor de mai sus, identificarea, pe cât
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
istoricului Jean Ancel, Alex Mihai Stoenescu - “Armata, mareșalul și evreii”, “România și Transnistria: problema Holocaustului”, realizată de către Viorel Achim și Constantin Iordachi. Cele mai multe dintre ele au adus în atenția publicului elemente noi, șocante, de natură a schimba, sau măcar a nuanța, percepția acestuia asupra rolului avut de România în timpul celui de-al doilea război mondial. Cercetarea noastră are drept obiectiv relatarea, cât mai apropiată de realitate, a împrejurărilor care au dus la apariția întrebărilor de mai sus, identificarea, pe cât posibil
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]