9,387 matches
-
și devine membru al Cercului Literar. Prima consemnare a participării lui la cenaclul Cercului Literar este din februarie 1945. „La cenaclul din 25 februarie 1945 s-a citit nota despre Pavel Dan de C. Regman, versurile lui Tudor Bogdan și nuvela Persida de Deliu Petroiu. Au luat parte domnii Lucian Blaga, Tudor Bogdan, Ovidiu Cotruș, Ovidiu Drimba, Henri Jacquier, I. Negoițescu, Ion Nistor, Deliu Petroiu, Ion Pogan, C. Regman, Ion D. Sârbu, Radu Stanca, Robert de Suse; domnișoarele Dorli Blaga, Elisabeta
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
de Suse; domnișoarele Dorli Blaga, Elisabeta Dobre, Ica Popescu, Eta Popovici.” 7 Luna următoare citește în cenaclu și primele poezii. „La cenaclul din 18 martie 1945 s-au citit versurile d-lui Ovidiu Cotruș, Virgil Nistor și Ștefan Aug. Doinaș; nuvela d-lui Deliu Petroiu, precum și traducerile din Rimbaud și Samain ale d-lui B. Marian.”8 Revenirea la Cluj nu a însemnat și revenirea la ani benefici. Vremurile erau tulburi, incerte. Schimbarea de regim l-a surprins pe Ovidiu Cotruș
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Gabriel Dimisianu Am recitit cu mult interes, cu participare intensă, „proza scurtă“ a Gabrielei Adameșteanu, texte reunite într-o ediție nouă, a IV-a, cuprinzând, după cât îmi dau seama, tot ce a scris prozatoarea în domeniul nuvelei și povestirii. Mă refer la volumulVară-primăvară, publicat de Polirom în 2012. Am recitit deci cu mult interes aceste narațiuni care, literar, m-au cucerit prin firesc, prin construcția fără cusur, prin personajele al căror discurs, chiar și atunci când este sumar
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
în rol principal, cea mai bună regie, cel mai bun spectacol. Iată marii câștigători ai Galei premiilor UNITER: Premiul pentru debut: Lucia Mărneanu și Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducție GroundFloor Group și ColectivA, Cluj-Napoca Premiul pentru Teatrul Radiofonic: Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ștergarul cu cocoș și Beregata de oțel, dramatizarea radiofonică și regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune (a)Premiul pentru întreaga activitate: Anca Pâslaru: ”Vreau să vă spun că inima mi se zbate să
Gala premiilor UNITER de la Târgu Mureș. Cine sunt marii câștigători by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34189_a_35514]
-
imemorial. Ce-i lipsește lui Faulkner e, poate, puțin Hemingway. Teoretizează prea mult și cam cețos, neavenit în porții atât de mari. Și nu știu nici la vârsta asta, după destule lecturi, dacă pagini încâlcite cum ar fi genealogia din nuvela Ursul, te pot mulțumi estetic prin chiar densitatea lor, așa cum mi se întâmplă, sau ar fi nevoie, ceea ce nu-s în stare, să reconstitui traseul personajelor expus la modul ăsta încâlcit de narator. N-a mai scris, spune criticul, decât
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
în sirop gros de zahăr ars și horror-ul gotic menit să smulgă unui public terifiat un țipăt onest de precupeață pișcată de fund. Cum și titlul o invocă, Domnișoara Christina (1936) este o ecranizare după romanul omonim (după alții nuvela) al lui Mircea Eliade. Romanul a mai fost ecranizat de către Viorel Sergovici în 1992 cu Adrian Pintea în rolul lui Egor, Irina Petrescu în rolul doamnei Moscu, Mariana Buruiană în rolul Domnișoarei Christina, Medeea Marinescu în rolul Siminei și Dragoș
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
eliadită a cinematografului românesc. Dacă Viorel Sergovici a dat tonul, Constatin Dicu realizează o ecranizare intitulată misterios Mesagerul (1995) după povestirea Dayan. Dan Pița reușea chiar un fel de film parabolico-simbolistoermetico- politic cu Eu sunt Adam! în 1996, ecranizare după nuvela, Pe strada Mântuleasa, și tot Viorel Sergovici, în același an, ecraniza un alt roman (după alții nuvelă), Șarpele. Eliade a fascinat și câțiva regizori străini, în 1988 apărea La nuit Bengali al lui Nicolas Kloz, după romanul Maitreyi (1933) cu
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Mesagerul (1995) după povestirea Dayan. Dan Pița reușea chiar un fel de film parabolico-simbolistoermetico- politic cu Eu sunt Adam! în 1996, ecranizare după nuvela, Pe strada Mântuleasa, și tot Viorel Sergovici, în același an, ecraniza un alt roman (după alții nuvelă), Șarpele. Eliade a fascinat și câțiva regizori străini, în 1988 apărea La nuit Bengali al lui Nicolas Kloz, după romanul Maitreyi (1933) cu Hugh Grant în rolul lui Allan și un scenariu semnat de Jean Claude Carrière, același scenarist al
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
după romanul Maitreyi (1933) cu Hugh Grant în rolul lui Allan și un scenariu semnat de Jean Claude Carrière, același scenarist al filmelor lui Luis Buñuel și Louis Malle și în 2007, filmul Francis Ford Copolla, Tinerețe fără tinerețe, după nuvela omonimă cu Tim Roth, în rolul lui Dominic Matei, un film ușor nebulos, semn al insuficientei decantări a misteriilor eliadești. Și iată că după o lungă perioadă de acalmie, Alexandru Maftei își asumă un proiect dificil, ecranizarea romanului Domnișoara Christina
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
acestui gen de roman ține de construirea treptată a tensiunii, a unei atmosfere care acompaniază surescitarea eroticomacabră, a acelor sinapse emoționale care instalează anxietatea ca stare generală. Putem lua ca exemplu adaptarea BBC din 2009, o adaptare fără pretenții, a nuvelei lui Henry James, The Turn of the Screw, tradus remarcabil de inteligent pe site-ul cinemagia pentru ecranizarea din 1999 ca Turnul scorpiei!!! În absența unei anume acțiuni, neștiind ce să facă cu mâinile, Egor (Tudor Istodor) își mai toarnă
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
Ierunca se dovedește un cititor și un colaborator activ al publicației de care se îngrijește Mircea Popescu, asemeni lui Mircea Eliade, care îi detaliază reușitele ori neîmplinirile Revistei, îi dă sfaturi pentru viitor și, mai presus de toate, colaborează cu nuvele sau fragmente de Jurnal aproape număr de număr. Și lista mai continuă cu profesoara Alexandrina Mititelu, cu Teodor Onciulescu, Horia Stamatu, George Uscătescu ș.a. Pe scurt - scrisorile pe care le vom include în tomul al II-lea al cărții pe
Mircea Popescu și corespondenții săi by Mihaela Albu () [Corola-journal/Journalistic/3164_a_4489]
-
XXXVIII + 478 p. (1) și 450 p. (2). [Folclor din Oltenia și Muntenia. Texte alese din colecții inedite. București, 1967-1989. Volumul XI-XII]. 5. Ioan Șerb (1932-2006), poet și folclorist. Redactor la Editura pentru Literatură între anii 1959-1969. 6. Vasile Voiculescu - Nuvele. Volumul 1-2. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Ion Voiculescu. Prefață de Mircea Tomuș. București, Editura Minerva, 1972, XLI + 318 p. (1) și 360 p. (2). [Biblioteca pentru toți. Serie nouă, nr. 703-704]. 7. G.G. Ursu - Salcâm uituc. Versuri (1925-1972
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Iulian Bol Poet al sentimentului metafizic (Șamanul Albastru, Ochiul alb al reginei , Iisus cu o mie de brațe, Portret de femeie și Dansul cu moartea), Varujan Vosganian este și un prozator de mare succes, cu volumul de nuvele Statuia Comandorului și, mai ales, cu romanul Cartea șoaptelor (2009), recompensat cu premii importante: Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române pe anul 2009, Premiul „Cartea anului 2009”, acordat de revista România literară etc. Poezia lui Varujan Vosganian se înscrie în sfera
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
Decameronului, pentru care Boccaccio, editor expert în privința formelor de prezentare a cărților și a feluritelor tipuri de caractere, a ales, ca dimensiune, paginare și imagine grafică a foilor, un format adecvat mai degrabă unui tratat universitar decît unei culegeri de nuvele, opțiune ce sugerează o abordare a operei nu prea ușor de pus de acord cu ideea comună care vrea ca ea să fie de pur amuzament; în plus, îi dezvăluie singulara, complexa natură dublă, pe care de altfel autorul a
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
care Dante și-a imaginat-o în mîinile lui Paolo și ale Francescăi, citind de plăcere o carte, așadar, o operă literară capabilă să țină treaz interesul și să desfete. În substanța ei, adică în paginile autografe, în preambulul fiecărei nuvele și în acestea din urmă se împletesc în succesiunea lor cele două componente ale operei: argumentativă (ce scoate la lumină vicii și virtuți, indicîndu-i așadar cititorului valori ale vieții și contrariul lor, cu scopul de a întocmi un tratat, fie
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
și nesistematic, de filosofie morală) și recreativă, componentă încredințată oportun povestirilor celor zece tineri. Elemente evidențiate anume de Boccaccio prin litere colorate, de forme și dimensiuni distincte, pentru a marca ramificarea discursului cuprins în spațiul ce precedă adevăratul început al nuvelei și cum se ierarhizează ele, dând relief în mod expres preambulului, contrar tradiției împămîntenite în receptarea modernă a textului, în timp ce povestirile relatate par concepute drept exemplificarea finală a tot ceea ce personajele-narante au susținut cu argumente în prealabil. Analiza punctuală a
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
critică prin privilegierea lecturii adaptate gustului modern, ne permite să constatăm că ele tind să sugereze chei de lectură ale povestirii sau focalizări total diferite de cele folosite de obicei de cititori. Exemplar în acest sens este lungul preambul al nuvelei avînd-o ca protagonistă pe Alatiel (Decameron II, 7), care arată - poate cum nu se poate mai eclatant - că, ținînd seama de el, este posibilă, pe de o parte, introducerea de puncte de vedere și de perspective de lectură de-a
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
libere a celor care, așa cum subliniază autorul în legătură cu balada Laurettei, vor să o interpreteze «ca milanezii» ori, dimpotrivă, reușesc să parvină la o «pricepere mai adîncă, mult mai înalt și mai apropiată de adevăr»3.(Decameron III concluzia 18). Pentru nuvela tinerei Alatiel au fost vărsate clasicele fluvii de cerneală. Cesare Segre i-a ilustrat «comicitatea structurală», asigurată de aluziile intertextuale și de calambururi, dar nu au lipsit cititori (Giancarlo Mazzacurati, de exemplu) care au perceput firele fine, tragice, subîntinse relatării
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
Seneca din Însemnările Magliabechi, veritabilă arhivă de texte - teoretiza în legătură cu necesitatea de a supune controlului dorința neînfrînată, cupiditas, pentru a fi într-adevăr bogat, fericit și a te bucura de o viață lungă. Perspectiva narativă și ideologică impusă de preambulul nuvelei o contrazice flagrant pe cea indusă de jocul intertextual, fiind confirmată și de opțiunile formale ale scriitorului, inclusiv de șugubățul, zeflemitorul proverb final.4 Nu este vorba atît de ambiguitate, cum a părut uneori, ci, aici, ca în cazul a
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
flagrant pe cea indusă de jocul intertextual, fiind confirmată și de opțiunile formale ale scriitorului, inclusiv de șugubățul, zeflemitorul proverb final.4 Nu este vorba atît de ambiguitate, cum a părut uneori, ci, aici, ca în cazul a numeroase alte nuvele, de asumarea conștientă a unei multitudini de unghiuri, pentru a da viață unor povestiri ce mimează complexitatea vieții omenești, susceptibilă și ea de lecturi plurale și discordante, dovadă a naturii dilematice a Decameronului, a caracterului său constitutiv problematic. În acest
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
întîmplările variate ale vieții ca la situații pasibile de cele mai controversate interpretări. Imitînd complexitatea realității, el a putut să recurgă la perspective inedite (sau doar anticonvenționale) asupra unor povestiri ori scheme narative în circulație pe atunci; este tocmai cazul nuvelei despre Alatiel, asupra căreia se pot apleca cu acribie docții, dar care se pretează și la o lectură ce privilegiază dimensiunea ludică inclusă în rebusul intertextual activat de scriitor cu povestiri puse în circulație de literatura din antichitatea tîrzie și
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
poezie, se disting drept capodopere; cărți de eseuri, erudite și cuminți, fără strălucire specială; în fine, cîteva proze în gust aparent romantic, dar de un romantism detașat și ironic, la fel ca poezia (Floarea din prăpastie și Îmbrățișarea mortului, două nuvele apărute în timpul ultimului război și doar tîrziu reeditate). Nici unul dintre aceste domenii nu egalează însă poezia, moștenirea adevărată pe care scriitorul a lăsat-o literaturii noastre. Decis să contrazică poezia la modă în timpul său, hotărît să compună o poezie abstractă
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
analitici) despre Macbeth. Altfel, se arăta sceptic față de poezia lirică (într-un rând, se răfuiește în fața copiilor cu poezia lui Verlaine) și față de sentimentalism în general. Refuză „egomania” în scris și recomandă evitarea persoanei întâi. Trăiește pentru literatură, iar o nuvelă neizbutită a unui amic îi cauzează nu doar insomnie, dar chiar depresie (cât de jucată și cât de sinceră, nu e greu să bănuim). Cunoaște limba franceză exemplar, deși Parisul îi displace, și se prinde chiar în concursuri din care
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
dintre volumele lui importante sînt redactate în acest interval de prăbușire capitalistă. Ca atare, epicul steinbeckian explorează, neconcesiv, palierele de viețuire a „refuzaților”, a „marginalilor”, a celor care nu au compulsia „centrului”, devenind autentici numai în universul lor așa-zicînd „periferic”. Nuvela lui John Steinbeck The Pearl/Perla (publicată, recent, la Polirom) a fost, fără îndoială, un intermezzo epic în procesul de elaborare a capodoperelor sale, dar, tematic, nu a ieșit din registrul descis mai sus, concentrîndu-se pe destinul necruțător al marginalilor
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]
-
ale Juanei nu-l pot opri din traseul încrîncenat al transformării personale, pe care l-a îmbrățișat fără ezitări. In nuce, el este un personaj de epopee romantică, sortit căderii etice și psihologice. Succesul de public și de critică al nuvelei - semnul unui interes de lectură pe care scriitorul nu l-a anticipat atunci cînd a redactat textul - lasă loc și unor interpretări de mai mare subtilitate. Kino reprezintă umanitatea redusă la esențe, în interiorul căreia se distinge un arhetip schizoid, al
Pauperitate și inocență by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2928_a_4253]