2,009 matches
-
vite și țarini, pe care ea acum le stăpânea. Și nu ar fi îndrăznit nimeni să-i spună vreo vorbă rea, fiindcă ea se temea de Dumnezeu foarte. (8: 7,8). Evenimentele s-au petrecut în timpul lui Nabucodonosor. Holofern, generalul oștirii sale, a cucerit mai multe cetăți și ținuturi. S-a apropiat de Ierusalim, a tăiat alimentarea cu apă a cetății Bethulia. După 34 de zile de asediu, bătrânii au așteptat încă cinci zile înainte de a capitula. Iudith s-a rugat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de căpetenii care, prin bărbăția și virtuțile lor au adus la îndeplinire porunca nestrămutată a poporului românesc. Printre aceștia, cronicile vremii, au înscris, întru glorioasă și neperitoare pomenire, numele domniei tale care simbolizează închinarea unei vieți pentru binele și propășirea oștirei, prin îndeplinirea până la capăt a datoriei. În campania anului 1913, trupele de sub comanda dumitale au ajuns până la poalele Balcanilor, iar în marele războiu, Armata a IV-a, în capul căreia te găseai în momentul intrării noastre în acțiune, a fost
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
și memorabila izbândă de la Mărășești, încheind mai apoi, epopeea neamului prin victoria de la Tisa. Pentru marile însușiri ostășești și faptele mărețe cu cari ai împodobit izbânda noastră națională, te înalț la RANGUL DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata personală însemnele acestei înalte demnități. “ București, 14 iunie 1930 Carol Cartea de mareșal evidențiază vocația militară a lui Constantin Prezan care și-a închinat viața pentru binele și propășirea oștirii române. Bastonul de mareșal, de formă tubulară are
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
DE MAREȘAL Drept care îți înmânez acum spre cinstirea oștirei și răsplata personală însemnele acestei înalte demnități. “ București, 14 iunie 1930 Carol Cartea de mareșal evidențiază vocația militară a lui Constantin Prezan care și-a închinat viața pentru binele și propășirea oștirii române. Bastonul de mareșal, de formă tubulară are 35 cm. lungime, este acoperit de catifea vișinie pe care sunt brodate acvile și capete de bour cu fir auriu tip canetil, cu terminații tronconice din aur. Pe capacul superior apăreau stema
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
să se desfășoare în condiții excelente... Totul este perfect organizat și-mi fac o bună impresie generală asupra a tot ceea ce văd. Revista de front și defilarea finală sunt perfecte”. De asemenea, s-au desfășurat activități de ridicare morală a oștirii și a populației civile, prin intermediul presei. Astfel, din inițiativa lui Constantin Prezan, începând din 2 februarie 1917, a apărut la Iași, cotidianul ,,România”, un adevărat „organ al apărării naționale”. Grupând în jurul său scriitori și publiciști valoroși din diferite provincii românești
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Cartier General. În același timp cu aceste dispoziții, șeful Marelui Cartier General, Constantin Prezan, a dat o proclamație către locuitorii Transilvaniei prin care îi asigura de respectarea drepturilor și libertăților, indiferent de naționalitate: ,, Pășind cu dragoste frățească pe pământul Transilvaniei, oștirea română vine, numele unor sfinte drepturi naționale și omenești, pentru a garanta libertatea deplină a tuturor. Însuflețiți de aceste gânduri, asigurăm pe toți locuitorii pământului românesc, până la Tisa și Dunăre, fără deosebire de neam și lege, vom păzi cu credință
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
singur stăpânitor, în persoana unui domnitor care, la români, era și voievod, altfel spus era stăpân asupra pământului supușilor, dar și comandant militar. Din această cauză, domnii români, chiar dacă nu aveau nici un fel de pregătire militară, au mers în fruntea oștirilor, la război. Această participare, în calitate de comandant suprem, amintește, nu atât de originea slavă a calității de voievod, cât de instituția romană a consulatului. Oricât de seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ales pe valea Bârladului, cunoscut localnicilor, era plin de surprize și primejdii, trecând printr-o zonă flancată de dealuri acoperite de păduri, de văi înguste invadate de vegetație tipică, la care se adaugă solul moale și mlăștinos, impropriu deplasării unei oștiri uriașe, de 120.000 de oameni. S-a găsit o soluție care să împace cele două poziții, în sensul că, după ce s-a urmat drumul Siretului, s-a trecut peste apă, pe podul de la Ionășeni, după care, pe lângă Tecuci, s-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Kemal Pașa Zade spune parcă pentru a scuza înfrângerea dezastruoasă a turcilor la Vaslui că vremea „a dat cel dintâi semnal al înfrângerii” , lucru de care trebuia să-și fi dat seama, în primul rând, comandantul sau statul major al oștirii otomane. Dacă, așa cum se susține, turcii s-au lă sat atrași în cursa întinsă de Ștefan cel Mare, abătându-se din drumul principal și sigur, urmă rind unitățile de hărțuire trimise în acest scop, în acest caz înfrângerea lor, distrugerea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rind unitățile de hărțuire trimise în acest scop, în acest caz înfrângerea lor, distrugerea oastei și alungarea ei peste Dunăre, este pe deplin meritată și cu atât mai mari sunt meritele lui Ștefan și comandanților lui, cât și a întregii oștiri românești. Ne-am obișnuit, și nu numai în cazul bătăliei de la Vaslui, să operăm, când este vorba de confruntări militare românootomane, cu numere care sunt formate din șase cifre. Practica nu-i românească, vine de la cronicarii medievali apuseni care căutau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care și unii sultani, Murad I, Baiazid Ilderim, Mahomed al II-lea, ca să numim numai pe cei care se încadrează perioadei de care vorbim. Să reținem că Imperiul otoman lupta, în același timp, pe mai multe fronturi, ceea ce implică o oștire numeroasă, dar sub nici o formă nu este de acceptat că pentru frontul european, în speță pentru supunerea Moldovei și a lui Ștefan, să fi folosit 120.000 de oameni, la care se adaugă și oastea Țării Românești. Chiar Ștefan cel
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și la acțiuni prădalnice, deoarece nu primeau leafă, trăiau din jaf și capturi de război. Pe vremea lui Ștefan cel Mare trebuie să fi fost aproximativ 40.000 mii și operau numai în Europa, deci aceste trupe au format grosul oștirii otomane în lupta de la Vaslui. Evident, n-a putut lipsi un corp de artilerie, care atunci nu avea rol de a sparge frontul, deoarece nu se cunoștea folosirea mitraliilor, ghiulelele fiind din piatră sau din fontă, făceau mai mult zgomot
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele victorii importante, așa cum se spune în Letopisețul anonim: „a instituit mulți viteji atunci (8 iulie 1481) și a dăruit multe daruri scumpe și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
glas acelei guri, / Ca dup-a ei cântare/ Să se ia munții cu păduri/ Și insulele-n mare?, ipostaza Împăratului: „Ți-aș da pământul În bucăți/ Să-l faci Împărăție", a geniului militar/ a cezarului: „Iți dau catarg lângă catarg,/ Oștiri spre a străbate/ Pămăntu-n lung și marea-n larg...” Demiurgul păstrează pentru final argumentul zdrobitor, dovedindu-i Încă o dată Luceafărului superioritatea și În iubire, față de muritoarea Cătălina: „Și pentru cine vrei să mori?/ Întoarce-te, te-ndreaptă/ Spre-acel pământ rătăcitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
caracterul parabolic al faptelor și intâmplărilor, polisimbolistica imaginilor, tehnica ambiguității, și „traducerea trecutului În limbaj contemporan” după cum spune M.Sorescu. Acțiunea piesei se petrece În anul 1462, când Mahomed al IIlea, Cuceritorul, (cuceritorul) Constantinopolului la 1453, aflat În fruntea unei oștiri de două sute cinzeci de mii spahii, vine În Țara Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul și viteazul Vlad Țepes și pentru a-l instala pe tron, În locul lui, pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. În actul I este evocată atmosfera
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Românească ca să-l pedepsească pe nesupusul și viteazul Vlad Țepes și pentru a-l instala pe tron, În locul lui, pe fratele acestuia, Radu cel Frumos. În actul I este evocată atmosfera dominantă de la curtea sultanului. In timp ce marea sa oștire mărșăluia spre Dunăre, Mahomed, singur În cortul sau, este preocupat să reformeze Imperiul și să dea curții sale o culoare renascentistă, așa că ziua scrie textele legilor, iar noaptea, „dându-i ghes inspirația”, scrie ode și gazeluri. Însă, Într-un imperiu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cum, deși tatăl lor era pe patul de suferință, imediat după ieșirea din închisoare, când de mult nu i se publicase nimic, instantaneu, cei de la „Glasul Patriei” i-au solicitat o colaborare. Să scrie, să-i fie publicată în gazeta oștirii purtătoare de petlițe verzi o poezie dedicată Păcii, că tocmai subiectul era la modă și făcea impresie bună în străinătate. Mai ales că, atunci, la Moscova se desfășura Congresul Mondial al Păcii... Poetul s-a codit, dar până la urmă poezia
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fel cum îi cred și pe adepții corectitudinii politice, la o adică, constat că totul în dezbaterea asta a început frumos și aparent rațional și s-a sfârșit într-o nebunie generală. Marea problema când te pui în fruntea unei oștiri este riscul de a te duce ea unde vrea și nu de a o duce tu pe ea unde unde vrei. Ba mai mult poți avea surpriza ca uitându-te la fiecare din oșteni, în parte, să te îngrozești cu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care m-a surprins la Tighina. Prin prisma evoluției ulterioare, și Igor Smirnov e alt președinte cu care am avut dialog jurnalistic (ar fi al 9 lea). Și, nu mai cred că Transnistria va reveni vreodată la România la câtă oștire rusă și tancuri ,,apără” azi, Republica separatistă, care ar rezista probabil, o zi, cu toate baricadele ei, fără armata a 14-a, din marea Rusie! În 1990 n-am fost peste graniță, n-am avut timp. Dar în partea a
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ajute”. Ienicerii au lovit liniile fortificate, lăsând în urmă movile de cadavre între secui și moldoveni. Șanțurile erau pline de muribunzi. Era momentul cel mai periculos pentru oastea lui Ștefan. Acesta a poruncit atacul general. Crezând că la stanga e grosul oștirii dușmane, turcii trec podul peste apă Bârladului. Nu știau că, în acel moment au nimerit într-o capcană uriașă. Așa s-a trezit floarea ienicerilor în păpuriș. Gheață s-a spart sub greutatea căilor și păgânii s-au înfundat în
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
personală a năvălit în toiul bătăliei, tăind cu paloșul în turcime. Cea mai cruntă bătălie s-a încins la Podul-Înalt, de peste râul Bârlad. Leșuri de cai, luptători creștini și păgâni mușcaseră mocirla. Se înroșiseră sloiurile râului de atâta sânge vărsat. Oștirea turcească a fost dezmembrata. Lui Soliman-Pașa nui venea să creadă că, în acea zi oarbă, falnica să armata se află în deazastru. “A fost un teribil măcel și puțin a lipsit ca să nu fie cu toții tăiați în bucăți; Soliman-Pașa cu
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
rudele sau amantele, falsifică deconturile și calcă bătrâni cu mașina de serviciu. Geoană a ridicat vocea și-a strigat: mai puțini parlamentari! Și să-i înghesuim într-o singură Cameră! Dar, când să adune aplauzele, vine ecoul din rândul propriei oștiri: „n-am auzit imbecilitate mai mare“. Nu era vreun marginal, vreun primar de comună, obosit, căzut din căruță: era părintele Constituției, profesorul Antonie Iorgovan, la tribuna Senatului. Nici măcar nu s-a obosit să explice de ce e așa o imbecilitate. Tocmai
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
periculos de dulce spre ceafa grăsuță, numa’ bună... Mi-e dor, atât de dor de muma voluptuoasă (în fond, o soacră cam împuțită dpdv al neveste-mii!Ă și setoasă de masacre a lui Ștefan cel Mare: „Du-te la oștire! Pentru țară mori!“. Interesant ar fi fost s-o smotocesc puțin în poarta castelului, după ora 12 noaptea fix, pe o stâncă neagră, așa, de-a futu-i... însă patriotic, galeș, cu zimțul istoriei în limfă... *** Teme pentru acasă: 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
intrat în proprietatea familiei Costache Boldur Lătescu î fiind stăpânită inițial de vornicul Ilie Costache apoi de spătarul Mihail Costache Boldur Lătescu (zis și Mihalache) și ulterior de Gheorghe (zis Iordache) Costache Boldur Lătescu, fost vistiernic, logofăt și hatman în oștirea moldovenească până în anul 1857 când a decedat lăsândo moștenire prin testament fiului său, Ion. în anul 1891 moșia a fost vândută de către Ion Lățescu (în unele documente Iancu Lățescu) fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac. Familia Costache Boldur Lătescu a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
curs a variat după timp și țările de origine. Ghecon diacon. Ghilire - înălbirea pânzei de tort prin muierea în apă și expunerea repetată la soare. Hatman - unul dintre boierii cei dintâi din Sfatul Moldovei, însărcinat de domn cu comanda întregii oștiri pe timp de pace și război; mare spătar. Titlu purtat în trecut de marii generali și comandanți ai oștilor poloneze și căzăcești. Hram - patronul unei biserici și sărbătorirea acestuia. Hrisov - act solemn emis de cancelaria domnească și întărit cu pecetea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]