2,130 matches
-
cei mai de seamă precursori ai absurdului s-a născut În anul 1921 În satul Mihăileni județul Bălți. A debutat cu eseuri și versuri de influență eminesciană la revista liceului ” Ion Creangă” - Crenguța sub Îndrumarea profesorului Gh. Cârțu. Profesorul, de obârșie bucovinean, a cultivat cu dăruire debutul poetic al elevilor dar În mod deosebit a fost un călduros devotat prieten și frate mai mare În Îndrumarea pașilor tânărului său discipol. Criticul literar Mihai Cimpoi În monumentala sa ”istorie deschisă a literaturii
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
copilăriei se scurgeau liniștit În ambianța tradițională a familiei, a cutumelor răzești În zvonul molcom al clopotelor bisericii din sat. Casa părintească a Însemnat un sanctuar de Învățăminte și aspirații, părinții i-au fost luminători și bătrânii satului martori ai obârșiei și povățuitorii spre zilele ce vor veni. Numai Nistrul era schimbător. Limpezimea și liniștea strălucitoare din zilele liniștite se schimba dintr-odată În vuet de valuri și Învolburări ce mușcau din malul petros sorocean și Înfricoșau prin revărsare casele gătite
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
a documentelor referitoare la aceste personalități este anevoioasă, dar, merită truda autorului. Mă voi strădui, a materialele prezentate să fie bine documentate și accesibile publicului cititor. Prof, Nicolae Mavrodin Alexandru Dimitrie Ghica, principele fondator al Olteniței Chiar dacă nu este de obârșie oltenițeană, acest ilustru domn al Munteniei, între 1834 - 1842, poate fi considerat ”nașul” viitorului oraș, care s-a constituit la 23 aprilie 1853. Căutând în arhive, consultând hrisoavele emise la sfârșitul secolului al - XVIIIlea, am putut constata, că Alexandru Dimitrie
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3142]
-
amintim câteva, care sunt de rererință. În anul 2007, a apărut la editura ”Cartea Studențească” volumul autobiografic, ”Însemnări în verde - gri”, în care își amintește de copilăria sa în Oltenița, în 1940, când avea 8 ani. Despre tatăl său, cu obârșii ardelenești, își aduce aminte cu nostalgie: ”Tatăl meu, venit din zona Sibiului, cu rubedenii întinse între Săliștea, Rășinari și Poplaca, se instalase ca meșter tâmplar într-o zonă cerealieră în care oamenii învârteau mulți bani și unde se construiau casele
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
într-un veac și într-o țară profund secularizate. De altfel, dincolo de această frapantă spontaneitate, o altă particularitate ce se evidențiază atunci când abordăm procesul convertirii lui Frossard e aceea că el se convertește nu de la iudaism, deși are și el obârșii evreiești, ci de la comunism. I.2.3. Richard Wurmbrand Convertirea lui Richard Wurmbrand provoacă o mare controversă în spațiul cultural-religios actual. Aceasta va fi tratată în mod separat în partea lucrării dedicată pastorului protestant. Una dintre cauzele acestei controverse ar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
unul: curajul"12) uitării și al iertării, la fundamentul căruia stă cu siguranță învățătura creștină. Creștinismul ridică la rang de virtuți supreme uitarea și iertarea, reușind ceea ce filosofia nu reușește întotdeauna. Astfel, pentru Steinhardt "uitarea fericită" există, ea avându-și obârșiile în învățătura lui Hristos, în vreme ce pentru un filosof precum Ricœur ea e imposibilă: "De aceea nu poate exista o uitare fericită, așa cum se poate visa la o memorie fericită"13. Despre toate acestea însă în capitolul dedicat convertirii și intrării
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Mann: "Libertatea e o națiune pedantă și burgheză", dar mai presus de orice e fascinat de următoarele cuvinte ale lui Kierkegaard: "Opusul păcatului nu e virtutea, ci e libertatea". Un alt lucru care ne îndreptățește să credem că libertatea e obârșia "memoriei fericite" e faptul că însăși problema credinței e strâns legată la Steinhardt de libertate. Condiționată chiar. Astfel în secțiunea cuprinsă în jurnal sub titlul Iar problema lui Eli, Eli, după care pune următorul citat: "Prefer să cred în Dumnezeu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
vede libertatea în relație de complementaritate cu credința (în cel mai pur spirit ortodox de altfel), Frossard vede libertatea în complementaritate cu iubirea, "primul principiu a tot ceea ce este, a fost și va fi". Iubirea este în viziunea sa și obârșia credinței. Dovada, răspunsul la Ce este credința?: "Credința este un fenomen magnetic reciproc între Dumnezeu, a cărui discreție atrage ființa dincolo de ea însăși, și acea generoasă înclinație a sufletului omenesc de a crede prin iubire, în pofida tuturor aparențelor potrivnice". Cât
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
pare o proiecție virtuală a unei lumi ideale. Și totuși e o consemnare reală a unor atitudini inimaginabile până și într-o societate normală și sănătoasă, cu atât mai puțin într-un univers concentraționar. Este reacția demnă la suferință, cu obârșie în autentica învățătură creștină. Doar așa putem explica de unde atâta iubire, solidaritate, spirit de sacrificiu, frumusețe a sentimentelor, smerenie, demnitate, ale unor oameni, care reușesc să transforme suferința în izvor de aspirație spre desăvârșire. Toată retorica modernismului secularizat despre iubire
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Resursa este definită ca „rezervă sau sursă de mijloace susceptibile de a fi valorificate Într-o Împrejurare dată” [155, p.801], În timp ce sursa ar fi „locul unde se produce, unde se poate găsi, sau de unde se propagă ceva, sediul sau obîrșia unui lucru”, ca și sensul figurativ de „izvor, obîrșie, origine”, deci locul sau punct de plecare [155, p.917]. Dicționarul limbii române moderne arată că potențialul În sens fizic este ceva „care poate dezvolta sau poate produce un efect” [156
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
susceptibile de a fi valorificate Într-o Împrejurare dată” [155, p.801], În timp ce sursa ar fi „locul unde se produce, unde se poate găsi, sau de unde se propagă ceva, sediul sau obîrșia unui lucru”, ca și sensul figurativ de „izvor, obîrșie, origine”, deci locul sau punct de plecare [155, p.917]. Dicționarul limbii române moderne arată că potențialul În sens fizic este ceva „care poate dezvolta sau poate produce un efect” [156, p.648]; resursa reprezintă „rezervă sau sursă de mijloace
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
locul de unde provine ceva [156, p.825]. Dicționarul de sinonime al limbii române definește potențialul (ca adjectiv) drept ceva „posibil, probabil, virtual”, iar ca substantiv „capacitate, randament” [106, p.711]; resursa Înseamnă „fond, mijloc” [106, p.810], În timp ce sursa „izvor, obîrșie, origine, sorginte, proveniență, Început”. În Geografia de la A la Z: Dicționar de termnei geografici, care se referă numai la resurse (m), arată că acestea sunt „totalitatea elementelor, factorilor și proceselor din mediul Înconjurător care pot fi utilizate de om folosind
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mijloace de muncă și obiecte ale muncii) de care dispune societatea și care alcătuiesc factorul material al producției”. c) sursa ar reprezenta: - ,,locul unde se produce sau unde se poate găsi un lucru”; - ,,locul de unde se emană o informație: obârșie, izvor”; - ,,locul unde se produce sau de unde se distribuie un fel oarecare de energie sau un material oarecare”. Preot Dorel Unguras În „Mic dicționar filozofic” referindu-se la potențial reține că acesta reprezintă „ceea ce există ca posibilitate, virtual”, și „nu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unde la calitatea resurselor se adaugă servicii turistice de calitate superioară. Unele modificări structurale În compoziția resurselor turistice ne pot conduce la o Îmbunătățire sau la o diminuare a potențialului turistic, după caz; h) Resursele ca și potențialul au diverse obîrșii. Astfel, resursa de căldură solară are ca sursă soarele; resursele de ape minerale (carbogazoase, bicarbonatate etc.) au, În general, ca sursă o anumită structură geologică; i) Sursa ne arată obîrșia de unde pleacă resursele, cine le furnizează, de unde le luăm. De
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
turistic, după caz; h) Resursele ca și potențialul au diverse obîrșii. Astfel, resursa de căldură solară are ca sursă soarele; resursele de ape minerale (carbogazoase, bicarbonatate etc.) au, În general, ca sursă o anumită structură geologică; i) Sursa ne arată obîrșia de unde pleacă resursele, cine le furnizează, de unde le luăm. De pildă, resursa de turbă, din nordul Moldovei, utilizată cu atîta eficiență În tratamentul balnear de la Vatra Dornei, are drept sursă depozitul organic format din resturi vegetale incomplet descompuse din localitatea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai mică comparativ cu Carpații Orientali, În schimb pășunile sunt mult mai extinse; g) Cu toate că sunt cei mai Înalți munți din țară, dată fiind poziția lor mai apropiată de Dunăre, Înregistrează o lungime mai mică a rîurilor ce Își au obîrșia aici, comparativ cu Carpații Orientali. Avem În vedere râurile: Jiu, Argeș, Prahova, DÎmbovița etc.; h) Ocupă o poziție aproape centrală În teritoriul țării; i) Prezența urmelor de ghețari ce sălășluiau În vechime În acești munți și care au influiențat aspectul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
apoi defileele, cheile, văile, cascadele etc. pe care unele rîuri le-au creat În cursul lor etc. reprezintă tot atîtea elemente de atracție turistică. Carpații Meridionali reprezintă după cei Orientali, al doilea „castel” de apă al țării. Aici Își au obîrșia o serie Întreaga de rîuri mai mici sau mai mari, multe dintre ele intrate În legendă prin importanța ce o prezintă: Ialomița (417 km), Argeș (350 km), Jiul (339 km), DÎmbovița (286 km), Olteț (185 km), Prahova (193 km), Lotru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
FÎntînele), Rășinari (Curmătura), Cisnădie (Cisnădioara), Tălmaciu (Valea Oltului, Prejba), Racoviță (Suru), Avrig (Poiana Neamțului, Bărcaciu, FÎntînița Haiducului), Porumbacu de Jos (Negoiu), CÎrtișoara (BÎlea cascadă, BÎlea lac), Arpașu de Jos (Arpaș, Podagru, Turnuri), Păltiniș, județul Sibiu; Olănești (Brazilor), Călimănești (Cozia), Voineasa (Obîrșia Lotrului), CÎineni (RÎul Vadului), Horezu (2 cabane pastorale la Roman și Păvăleanu) județul VÎlcea. Hanurile, sunt o prezență activă, mai ales În lumea automobiliștilor, oferind servicii de cazare, masă, agrement, cum ar fi cele de la: Sebeș - 118 locuri, județul Alba
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
masivi muntoși. Avem În vedere șoselele și liniile ferate de pe Valea Oltului (Podul Olt - Călimănești), Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Valea Prahovei (Brașov - Băicoi), Valea Jiului (Hațeg - TÎrgu Jiu) ca și maestuasa șosea de culme „Transfăgărășanul” (CÎrțișoara - Arefu), iar pentru sezonul estival și șoseaua Sebeș - Obîrșia Lotrului - Novaci. În al patrulea rînd e de remarcat și șoseaua Brezoi - Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua de linii ferate, favorizează și ea În mare măsură accesul În Carpații Meridionali. În linii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Brașov, Predeal, RÎșnov, Timișul de Jos, Poiana Brașov), Retezat (Sălașul de Sus, Nucșoara, Gara CFR Sarmisegetusa, Gura Apei, Câmpul lui Neag, Cabana Buta etc.), Piatra Craiului (Zărnești, Plaiul Foii, Bran, Sirnea, Dâmbovicioara, Rucăr, Podul Dâmboviței), Parâng (Petroșani, Novaci, Rânca, Cabana Obârșia Lotrului etc.), urmează apoi În ordinea numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație directă cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prin Tismana - Herculane (aproximativ 70-80 km). Modernizarea acestei șosele ar deschide o frumoasă perspectivă, turismului din județul Gorj și partea de est a Județului Caraș-Severin; - repararea șoselei 7.A Brezoi - Petroșani, pe segmentul deteriorat și cel Încă neasfaltat dintre Vidra - Obîrșia Lotrului și aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și aproape de Petroșani. Prin finalizarea acestei lucrări, ar fi legate prin șosea asfaltată cele două văi transversale ale Carpaților Meridionali, respectiv cea a Oltului și Jiului, precum și În intensificarea mișcării turistice În Munții Lotrului, Căpățînei, Parîng și Șureanu; - modernizarea șoselei Obîrșia Lotrului - RÎnca - Novaci, peste Parîng, care pe lîngă rolul său strategic, va juca și un important rol turistic, prin legarea directă a Depresiunei Sebeș cu cea a Novacilor, fapt ce va creea noi perspective și va deschide noi oportunități pentru
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
transalpină. În paralel se va scurta cu mult distanța ce leagă Alba-Iulia (și Cluj, Turda - Sebeș) de Novaci și Petroșani, intrînd direct În inima Olteniei de sub munte. Această șosea corelată cu cea de la punctul anterior cu care se Întretaie la Obîrșia Lotrului, va stimula mișcarea turistică În munții Șureanu, Lotrului, Căpățînei și Parîngului. - ar mai fi de luat În calcul pentru o etapă ulterioară, modernizarea unor șosele forestiere ce fac legătura Între CÎmpu lui Neag și barajul RÎu-Mare. b) În domeniul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m. arh. pop. -case
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]