3,019 matches
-
invidia, și gelozia ? O singură soluție ai în situațiile neplăcute, ținând seama și de firea ta, pașnică prin excelență : să îi dezarmezi prin zâmbet. Puțini mai au tăria să te scuipe când le întorci și celălalt obraz, pentru că intră în obișnuință ca la un atac să răspunzi tot cu un atac. Dar dacă tu nu ripostezi și te porți ca și când nu s-a întâmplat nimic, ba chiar cu un plus de bunăvoință glumeață, atunci ai ocazia să îi vezi dezamparați. Chiar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
deasupra gherghefu lui. Te ridici pe vârfuri, pregătit să fugi cât mai repede din acest loc, singurul din lume unde nu mai ești în orice clipă atent să-ți aplici principiile politicii tale interioare. Și totuși, nici aici firea și obișnuințele nu te lasă să ripostezi fățiș. Nici măcar aici nu știi să lupți altfel decât cu ochii fugind în lături, neliniștiți, cu zâmbetul pieziș. Apăsând ușor pe clanță, întredeschizând ușa. Și doar acum, când piciorul ți-a pășit în întunecosul antreu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Crețeanu). Surprinși en voyage de noces la Sinaia, la hotel Caraiman, pe lângă neliniștea că frontul este atât de aproape (ah ! ce șoc să-ți dai seama deodată că în orișice clipă ți se poate întâmpla orice, nemaiexistând acele legi și obișnuințe care să te apere ! a plâns pauvre Nathalie, căreia în înghesuială îi smulseseră pălăria), s-au trezit cu toate trenurile suspendate, afară de unul singur, la care era o îmbulzeală de nedescris. Bietul Crețeanu, băiat de familie, nelovit de viață, a
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
primit muniție și e pregătită să Îl apere de dușman, chiar dacă acesta e propriul său popor. Raportul pe care Îl primește Înainte de a pleca la aeroport e, de asemenea, liniștitor. Raportul, nu se știe exact din ce motiv (poate din obișnuință?), e coafat, e o minciună. Pe 17 decembrie după-amiaza privim amurgul timpuriu ascunși de adierile de vînt tăios În dosul unei biute de pămînt. Fumăm, e un moment de liniște, o liniște grea, plină de neliniște. Pe sub ușile Închise din jurul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cei născuți în casă, care au probabil credința ebraică, cât și cei cumpărați de la străini (v. 12), prin urmare, de altă religie. Pentru evreii necircumciși era prevăzută pedeapsa cu moartea (v. 14). b) Practica circumciziei bărbatului este atestată ca o obișnuință la multe popoare din timpuri străvechi; fac excepție cele de limbă indo-europeană și mongolică. Se găsește la amoniți, moabiți, edomiți și egipteni (cf. Ier 9,24 ș.u.; din Ios 5,2-9 reiese că n-ar fi fost practicată de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
generalizat, ca ordonare valorică opusă substanțialismului și moralismului modernității, în afara acceptării socialității ca "relianță socială" și ca "lume a vieții" (Lebenswelt) și dacă nu ieșim din optica dihotomică a Binelui și Răului, într-un înțeles propriu abstracțiilor transcendentale, adică depășind obișnuința de a aprecia "binele și răul pornind de la ceea ce se numește "fantasma lui Unul": Dumnezeu Unul, Adevărul Unul, Finalitatea, Sensul Istoriei și alte majuscule care ignoră pluralitatea lucrului uman și politeismul valorilor" (p. 48), pentru a accepta "atmosfera dionisiacă" ale
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
desfrânat și imoral, dar și, ceea ce se uită prea des, la luxație, adică ceea ce nu este sau nu mai este funcțional. "Ca adjectiv, luxus exprimă faptul că ceva este dislocat, deranjat, luxat, desemnează ceea ce se distanțează sau se îndepărtează de obișnuință"39. Amintind această proximitate semantică, Martin Heidegger scoate în evidență importanța superfluului pentru înțelegerea realității mundane brute. Eu aș spune: măsura în care aparența este, de asemenea, o manifestare a totalității societale. Adevărat creuzet ("formă formantă") a oricărei forme de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
unde se exprimă fantezia dezlănțuită a triburilor urbane, sunt în această privință instructive. Păr multicolor, ținute pestrițe, piercings și tatuaje diverse, găsim acolo, la paroxism, ceea ce va servi ulterior ca material pentru creațiile de modă, pentru prêt-à-porter și pentru diversele obișnuințe cotidiene. Mai mult sau mai puțin, în monotonia vieții de toate zilele sau în exacerbarea efervescențelor festive se afișează forța amorală a unei naturi pe care am crezut că o suprimăm. Dominării unui animus suveran, spirit uranian ce surplombează lumea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
rețeaua complexă a "venelor" sociale ce constituie, stricto sensu, multitudinea acestor "corpuri" mici care prin concatenări succesive fac societatea. Mituri, imaginare, mici istorii trăite vor constitui un fel de centralitate subterană. Lebenswelt, lume a vieții cu rădăcini tenace. Iată acele "obișnuințe ale inimii" (A. Tocqueville) care fondează sentimentul de apartenență și permit socializarea. Dar, așa cum am indicat-o, aceasta nu este universală. La fel, modalitățile ei urmează oscilațiile de corsi e ricorsi în care vedem revenind forme etice tradiționale și care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
la "copilul-dumnezeu" creștin, fără a uita "juvenilismul" ambiant contemporan, regăsim, asemenea unei centralități subterane, reîntoarcerea ciclică spre izvorul tuturor lucrurilor. Fiind înțeles că această reîntoarcere este cea care, asemenea unui arc, prefigurează ceea ce va putea fi o înaintare ulterioară. Paradoxul obișnuinței lui, Heraclit anunță concis: Nimic nu-i este mai scump înfloririi ca retragerea" (Fragmente 123). În acest dialogism se găsește rezistența, etosul legăturii sociale contemporane. Ea nu mai datorează nimic moralei moderne și logicii lui trebuie-să fie. Pare mai tributară
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sau o bilă nepermisă, jucătorul pierde rândul la masă și este penalizat prin acordarea a între 4 și 7 puncte adversarului. Interdicția cu privire la comiterea unui fapt face parte din solidaritatea negativă. Prescripțiile explicite (reguli elaborate, scrise) și implicite, difuze (cutume, obișnuințe, obiceiuri etc.) cu privire la modul acțiunii individuale și sociale (de grup) sunt expresie a solidarității pozitive. Atât solidaritatea negativă, cât și cea pozitivă se sprijină pe o solidaritate latentă, fairplay, care rămâne, în ultimă instanță, densitatea socială sau intensitatea contactelor. Structura
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
oază de refugiu și refacere, în nici un caz de izolare. Prin colecțiile sale, prin mesajul transmis, muzeul reface legăturile dintre individ și societate, căci muzeul este o formă de comunicare pe care oamenii trebuie să o dezvolte, dincolo de practicile curente obișnuințe care ne fac să comunicăm în principal prin limbajul scris sau vorbire. Muzeul este un spațiu al posibilelor modele vizual-comunicaționale și afective ce îi pot fi oferite omului. În permanentă căutare, omul, atît adult, cît și copil se transpune în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în perioada în care va rămîne deschisă, expoziția va fi vizitată de 400.000 persoane. Această cifră cuprinde și pe vizitatorii care revin de cîteva ori... Prin Salon circulă o adevărată mulțime: ignoranți, gură-cască, oameni veniți să-și piardă timpul. Obișnuința s-a format: oameni care se interesează puțin de artă aleargă în fiecare an la Salon pentru că au fost acolo în anul precedent și pentru că se așteaptă să întîlnească acolo cunoscuți. Salonul a intrat în moravurile pariziene exact ca revistele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în stadiul de proiect, de "așteptare" a unor "ocazii" de materializare. Aceste forme ale radicalismului muzeal al "muzeului fără opere" conduc după unii autori la "o modificare a condițiilor de difuziune culturală"53. Este oare publicul pregătit în fața acestei provocări? Obișnuința, prejudecățile, lipsa de informare ne îndeamnă să percepem muzeul ca un spațiu al omniprezenței obiectului. Care este poziția muzeului în contextul descris mai sus? Cum distinge publicul mesajul pe care îl transmite un muzeu în momentul în care expune în
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
o epuizare a mijloacelor de expresie, o stare în care momentul de criză nu este depășit și în care jocul succesiunilor rapide este întreținut artificial și iluzoriu în speranța ieșirii din aceasta 54. Să existe oare și posibilitatea unei anume "obișnuințe a artiștilor", care grație acestui joc de afirmări și contestări sesizează prezența unui mecanism economico-financiar prin care cei decăzuți din poziția de avangardiști își revendică un loc în cadrul unui muzeu de artă contemporană și automat o cotă pe piața de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
descoperă în permanență, învață, ia atitudine, acționează, integrîndu-se alături de ceilalți membri în cadrul vizitelor. Prin colecțiile sale, prin mesajul transmis muzeul reface legăturile dintre individ și societate prin forme de comunicare pe care oamenii trebuie să le dezvolte, dincolo de practicile curente obișnuințe ale comunicării prin cuvîntul scris. Muzeul este un spațiu al posibilelor modele comunicaționale ce îi pot fi oferite omului. Muzeului contemporan îi revine un rol social în adevăratul sens al cuvîntului, rol pe care puține alte instituții îl pot revendica
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mobil. Asta m-a pus pe gânduri și mi a ridicat un semn de întrebare în ceea ce privește drogurile și ce înseamnă ele în viața noastră. Nu cred că voi renunța de bunăvoie la drogurile mele. Îmi plac și au devenit o obișnuință. Mama mi-a limitat timpul de jocuri pe calculator de când a început școala, nu mi-a fost ușor să renunț dar am înțeles că îmi neglijez temele și voi avea note mici. Acum vreau să dovedesc că pot renunța la
Respectă viaţa. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by GAGEA ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1908]
-
identifica, în acest sens, cinci faze prin care trece “actorul”: refuzul de a înțelege: schimbarea este respinsă deoarece îi perturbă situația cu care este obișnuit; rezistența: actorul admite schimbarea, dar încearcă să o adapteze pentru ai afecta cât mai puțin obișnuințele; demobilizarea: actorul înțelege inevitabilitatea schimbării și aceasta îl deprimă; resemnarea: actorul acceptă schimbarea cu nostalgie, considerând că era mai bine înainte; integrarea: colectivitatea trebuie să-l ajute pe individ pentru a se integra complet schimbării și pentru a-i vedea
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
esența sa, prin gândul și prin viața sa, ea este creatoare de cuvinte. Limbajul, prin urmare, nu se rezumă doar la sunete și vorbe, ci apelează la un câmp întreg de elemente, de fapte și imagini, de obiecte, instituții și obișnuințe, adică la tot ceea ce este sau ce ar putea ca să devină semnul a ceva. Limbajul este considerat, antropologic, „cea mai distinctă trăsătură a speciei umane”. Acesta l-ar diferenția pe om de animale sau de alte specii de viețuitoare, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raport dialogic cu Dumnezeu. Slujindu-l prin caritate pe cel de lângă el, omul îl slujește de fapt pe Cristos care afirmă: „ori de câte ori ați făcut aceasta unuia dintre acești frați ai mei mai mici, mie mi-ați făcut" (Mt 25,40). Obișnuința de a face acest bine, motivată de existența iubirii lui Dumnezeu, pe care omul a experimentat-o, îl introduce pe acesta într-un dialog aparte cu divinitatea. Prin dăruirea de sine, care poate fi trăită până la totalitate, omul concretizează o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reflecție asupra Bisericii îl va ajuta să își împlinească misiunea pastorală. Încă din anii de formare inițială, candidatul la preoție va fi atent la planul educativ al seminarului, care vrea să îl conștientizeze și să îl ajute să deprindă o „obișnuință interioară a evaluării problemelor și stabilirii priorităților și mijloacelor de soluționare, totdeauna în baza unor motivații clare de credință și conform exigențelor teologice ale pastorației”. Dacă preotul trebuie să fie semnul vizibil al Bisericii, care celebrează sacramentele în vederea sfințirii credincioșilor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
penitent - să acționeze cu zel reînnoit în slujba lui Dumnezeu și a fraților”. Creștinul se va deprinde cu această formă de întâlnire cu Dumnezeu și se va putea folosi eficient de procesul dialogic cu preotul confesor. Lipsa unei astfel de obișnuințe conduce treptat spre îndepărtare de sacramentul reconcilierii și, apoi, chiar de Euharistie; b) Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, poate fi mai mult promovată. Conștiința apartenenței la o comunitate creștină este utilă creștinului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
continuă, simțind că spovezile lor sunt imperfecte și dorind să ofere multe explicații în momentul mărturisirii; 3) penitenți „ocazionali” - care trăiesc constant în contextul păcatului și se spovedesc doar cu ocazia diferitelor evenimente; 4) penitenții „recidiviști” - care au dobândit o obișnuință de a păcătui des, iar spovada o fac în mod banal, ca o rutină. Pot exista și penitenți care, datorită anxietății, sau a unei tulburări interioare pe care o trăiesc, cer în mod explicit confesorului să fie ajutați, prin întrebări
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întrucât nimeni vreodată nu șia urât trupul său, fiecare are datoria de a se îngriji de sănătatea și de integritatea lui. Omul acșionează împotriva trupului atunci când consumă substanțe nocive. Consumul de droguri sau consumul frecvent de alcool, tutun etc. determină obișnuința, apoi dependența ce ulterior duc la distrugerea lentă a organismului uman. Astfel, prin consumarea produselor narcotice este încălcată porunca lui Dumnezeu: ”Să nu ucizi!”. Urmările consumului de substanțe nocive Omul ce consumă asemena substanțe trăiește stări interioare ce au urmări
Pericolul drogurilor. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Nica Cosmin Dumitru, Furtună Bogdan Ionuț () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1966]
-
în timp ce îi spunea: „Ai s-o bei, Toadere! Musai ai s-o bei!”... Toată săptămâna a muncit cât șapte. Abia când se aciua în cămăruța lui mai gusta, fără chef însă, câte o gură 154 de rachiu. Mai mult din obișnuință decât de poftă. Nu mai aștepta cu nerăbdare vremea când nu mai avea treabă, ca să tragă o dușcă zdravănă. Acum dorea să se odihnească, fiindcă ori i se părea lui ori chiar se simțea mai bine fără rachiu... Parcă nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]