9,947 matches
-
este! Mă trezește la realitate. Ce noroc că a fost doar un vis! Binele era doar o himeră după care am alergat toată noaptea, sau, poate, după care alergăm toată viața. Vai de somnul meu! Iar voi fi frânt de oboseală dimineața, când voi coborî din pat. Virgil Stan - Mangalia /25.06.2013 Referință Bibliografică: DRUMUL CĂTRE NICĂIERI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stan Virgil : Toate Drepturile
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
bine făcut, fără a fi gras, ca alți bărbați de vârsta a doua - și simpatic-foc; îi este drag, fiindcă prin fiecare gest îi amintește de Nastasia - căci, fără îndoială, Samuel e bucățică-ruptă din mama lui. Cu toate acestea, azi, când oboseala o strânge între brațele sale de fier, strivindu-i parcă oasele, Lilianei Samuel îi este nesuferit și fiecare vorbă a lui o rănește. Îi face semn soțului să nu deschidă altă butelie de vin, în speranța că, lăsat fără combustibil
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
continuat drumul neobosit, până în cele mai îndepărtate zări. Știa însă că nu îi este permis să o facă singur. S-a oprit nu departe de răsuflarea precipitată și fierbinte a fetei. Să-i fi trecut prin minte că poate sorbi oboseala fetei prin gura-i întredeschisă?!. S-a aplecat asupra ei. Probabil că s-a grăbit, ar fi trebuit să mai aștepte. Fata și-a întors capul într-un gest de refuz. Nu s-a simțit intrigat. S-a așezat ușor
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
frunzelor îngălbenite, simțea schimbarea culorii acestora, mai întâi în arămiu, în galben cu vinișoare sângerii apoi în galben ca de ceară precum cea mai amarnică părere de rău. Să fi regretat Erica gestul făcut mai devreme? Trupul ei, cuprins de oboseală, a alunecat încetul cu încetul de-a lungul copacului de care se sprijinise. Mai întâi li s-au întâlnit privirile, apoi buzele și totul a devenit armonie, fapt ce se va petrece ori de câte ori vor fi împreună și ori de câte ori gândurile li
II. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365179_a_366508]
-
treaz. Auzisem că mulți camarazi muriseră în somn, înghețați. Voiam să ne ținem unul pe altul de vorbă să n-o pățim și noi. Poate mai ațipeam așa pe rând, mai furam câte un pui de somn să ne treacă oboseala. Dar dormeam iepurește. Intrase frica în noi, se auzea că prin sate circulă partizanii și curăță tot ce întânlesc în cale, mai ales nemți rătăciți de unitățile lor. Unora nu le mai mergeau mașinile, le părăseau, puneau mantăile în cap
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
includ și semețe vârfuri. Pentru ochiul drumețului vârful, în acest caz, reprezintă plimbarea de dimineață, nicidecum victoria asupra efortului de escaladare a „marilor înălțimi, bine înțeles stâncoase și periculoase. Efortul este același dacă sui sau cobori o pantă mare dar oboseala nu este aceeași. Pe stâncă pui pas după pas pe locuri studiate, te folosești eventual și de mâini ca punct de sprijin suplimentar. Pe o pășune alpină verde, panta se simte, în special la coborât, dar ai impresia că te
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
condiții și, mai mult decât atât, să ajungă din nou la Dumnezeu . Această ambivalență care ține de condiția căzută a omului explică de ce, atunci când vorbim de muncă descoperim în același timp o latură în care se vede numai truda, efortul, oboseala (și aceasta prevalează cu cât omul este mai îndepărtat de Dumnezeu), și o latură care oferă bucurie și împlinire a persoanei umane. Scopul imediat al muncii omului este, așadar, câștigarea celor necesare traiului (mâncare, îmbrăcăminte, locuință, etc.), pentru a putea
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
Tot mai mulți tineri se declară indiferenți față de aspectele tradiționale ale existenței și receptivi față de pseudo-culturi de import. Această goană nesăbuită după avansare socială sau agonisită materială îl transformă pe om în sclavul unei rutine zilnice generatoare de stres și oboseală, privându-l de orice dorință de elevare spirituală, cu excepția unor distracții facile, aflate în trend. Omul-mașină este sclavul jocurilor pe computer, al imaginilor comerciale care-l împiedică să gândească liber, conștiința sa fiind amorțită complet de capriciile impuse ale modei
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
pe socoteala mea, și pe care l-am numit „Coloana soarelui de vis”. Ei bine, uite că cineva știe! Și e timpul să știe toți romanii de pretitindeni! Astfel încât întregul poporul, cu inimile libere de orice neliniște, la adăpost de oboseală și mizerie, să fie pregătit, între anii 2012-2024, pentru această Mare Trecere, din universul tehnologic (care ne va elibera către nimic) în evouția naturală a științei viului. Un lucru, însă, trebuie știut clar de la început de către toți românii de pretutindeni
SCRISOAREA NR.144 ( PARTEA ÎNTÂIA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364889_a_366218]
-
să pari mai inteligent și mai cult decât ești în realitate, deși tot este bine că-ți dai seama de insuficiența inteligenței și culturii tale. Este obositor, de asemenea să pari prost, nefiind astfel, dar în acest caz nu simți oboseala. În plus, când vrei să pari prost, contează și scopul pentru care o faci. 37. Singurul mesaj logic și, din păcate, nu prea departe de adevăr, al baladei "Miorița" este acela că două treimi din poporul român sunt formate din
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
nu e mai marcant decât o așteptare eternă . În eternitate, așteptarea devine iubire, creație și sublim. Ea se propagă în clipe de grație , rostuind prin mângâierile ei doruri de Nepătruns. Aceste doruri: odihna care și în care se așează toate oboselile și amânările ființei, luptele și muririle noastre. Acestui frumos act de traire, al așteptării de către divin, am găsit că îi este imposibil de răspuns prin vreo manifestare umană. Și printre iluzii, spre despărțire, în căderea nesfârșit de blând purtată de
ASTEPTARE... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366480_a_367809]
-
nu-mi era comod deloc, în acele clipe. Simțeam cum forța mușchilor mă părăsea. Deja trecuseră mai mult de două ore de tras la galere și mai aveam cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
copleșesc coloanele săptămânalelor și (bi)lunarelor (semi) pornografice sau chiar în publicații fără aceeași pretenție. Iată câteva, cu scuzele pe care ți le datorez cetitorule și paginii virtuale de care ți-ai lipit, pentru câteva secunde, ochii, poate împăienjeniți de oboseală și de grjile de peste zi: „Păsărica măiastră” (de la o poștă, pentru a ne menține pe linia unui Brâncuși vulgarizat), „Terente, ah, Terente, senzații violente” (hop și-așa!), „La boarfa lăudată să nu te duci cu ..gașca” (ca și cum...obișnuiam!), sau invitații
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
și nori vaporoși și storși de multă vreme, ca un burete, de ploi în așteptare... Spre seară, la coliba din lunca Văii Strâmbii sau la casa părintească de la Rucăr când aține aproape zilnic și numai atunci când pleoapa nopții bate ritmul oboselii extreme - pentru a mai putea îngriji de lighioanele din ograda și curtea proprie, adierea pâlpâitului de fitil al lămpii se strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
multă în dorința de-a te realiza... Deci primi ani sunt foarte grei! Ești norocos însă dacă ai venit de-acasă cu un bagaj de cultură, deoarece atunci când nu poți să citești o carte din lipsă de timp sau din cauza oboselii, măi reciti în gând din Eminescu și Miorița, sau seară la culcare îți spui singur (tot în gând) o poveste de Ion Creangă sau Petre Ispirescu. Oana Stoica-Mujea: Spuneti-ne câteva cuvinte despre omul George Rocă. George Rocă: Am 60
DE VORBA CU GEORGE ROCA de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366708_a_368037]
-
sosirii noastre în Vegas o zi marcată de bună voie, stenică și întremătoare. Minunea a fost că în ce mă privește, parcă mă odihnisem mai mult decât se putea și că n-am simțit nici cea mai mică urmă de oboseală. Fără îndoială, la această stare a contribuit în mod sigur și ambianța în care ne-am “clătit” ochii, frumusețea paradisiacă în care ne învârteam condiția de oameni liberi, fără griji pentru cele câteva zile și înlemniți de tot ce vedeam
FIZIONOMII BIZARE LA CIRCUS-CIRCUS DIN LAS VEGAS (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366722_a_368051]
-
întețească entuziasmul, în provincie, spre deosebire de capitală, starea de lehamite față realizările mărețe ale socialismului căt și față de iubiții conducători este cu adevărat accentuată. Bunăstarea de care provincialii au avut parte nu multă vreme, concretizată în abundența alimentelor, dă semne de oboseală. * Inginerul Ichim are un năduf pe suflet. Nu se mai poate ocupa de ceea ce îl mai pasionează încă, acum doar în proiecte îmaginare, invențiile și inovațiile. De la o vreme încoace munca lui nu își mai găsește justificare. Până nu demult
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
gratuit. Într-o seară, cel mai nervos tip din toată excursia era un tată întors de la Disneyland: “Toată ziua asta am făcut - am stat câte o oră la coadă ca să se dea două minute într-o jucărie. Sunt frânt de oboseală. Și mai am acasă un băiat de trei ani, peste câțiva ani va trebui să-l aduc și pe el”, a încheiat, plin de obidă. - Fotografii - se întorc acasă cu câteva mii de poze. Despre ei se spune că, la
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
nu-mi era comod deloc, în acele clipe. Simțeam cum forța mușchilor mă părăsea. Deja trecuseră mai mult de două ore de tras la galere și mai aveam cam trei sute de metri până la mal. Dar bucuria creștea direct proporțional cu oboseala. Acum înaintam mai ușor. Parcurgeam la fiecare trăsătură câte un metru și ceva. Barca era jumătate cu apă în prova și nea Nicu nu mai prididea cu scosul apei din barcă. Totul plutea. Nimic nu mai era uscat. Peștele prins
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
asupra lui. Echilibrul fragil dintre rațiune și nebunie are de suferit în străduința lui de a refuza orice gând care să întineze imaginea Ericăi. Astfel de gânduri îl asaltează și nu mic este efortul de a le reprima. Înfrânt de oboseală cade într-un somn letargic ce se transformă în coșmar. Odată trezit nu resimte pic de oboseală dar este cu totul altul. Atunci când ne împotrivim firescului, peste puterile noastre firești, ne pândește nefirescul, alienația care, pentru a prinde rădăcini asemeni
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
orice gând care să întineze imaginea Ericăi. Astfel de gânduri îl asaltează și nu mic este efortul de a le reprima. Înfrânt de oboseală cade într-un somn letargic ce se transformă în coșmar. Odată trezit nu resimte pic de oboseală dar este cu totul altul. Atunci când ne împotrivim firescului, peste puterile noastre firești, ne pândește nefirescul, alienația care, pentru a prinde rădăcini asemeni unei plante parazitare, așteaptă apariția unei conjuncturi favorabile. * Depășise cu mult viteza legală cu minimul efort de
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
ceva: vei face o internare la zi, la mine în clinică, pentru un control complet, sau aici. Pot vorbi cu Vlad, prietenul meu... Vedem ce carențe ai și rezolvăm toată problema. Este posibil și sper să fie doar atâta, o oboseală dusă peste limite, însă trebuie să fim siguri. Mă voi ocupa și te anunț cum procedăm. - Mulțumesc frumos, Dragoș! Răspunse de îndată Emanuela, fără să protesteze. - Cu respect, Emanuela! La ce sunt buni prietenii? Ne-ai fost foarte aproape în
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XV) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365630_a_366959]
-
XXV. IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD), de Adrian Lițu, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Plutonul nu îl mai înjură pe soldatul Bert. Porția suplimentară de instrucție din fiecare zi și oboseala serviciilor de planton schimbul trei i-au prins bine ; a devenit pizdos fără de voia lui. Execută însă comenzile din reflex, fără să își perceapă starea de oboseală și nici nu îi mai pasă dacă mai moare sau nu comandantul grupei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
mai înjură pe soldatul Bert. Porția suplimentară de instrucție din fiecare zi și oboseala serviciilor de planton schimbul trei i-au prins bine ; a devenit pizdos fără de voia lui. Execută însă comenzile din reflex, fără să își perceapă starea de oboseală și nici nu îi mai pasă dacă mai moare sau nu comandantul grupei a treia. Știe, cu o fracțiune de secundă înainte, ce comandă va urma și o execută pe loc, totul fiind previzibil ; comenzile, căntecele lui Covaci, răspunsurile acestuia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]
-
repetat în fiecare după-amiază pe platoul de instrucție.... A uitat, se pare, cu totul de civilie. Citește mai mult (privesc înapoi cu aceeași nedumerire!...) Plutonul nu îl mai înjură pe soldatul Bert. Porția suplimentară de instrucție din fiecare zi și oboseala serviciilor de planton schimbul trei i-au prins bine ; a devenit pizdos fără de voia lui. Execută însă comenzile din reflex, fără să își perceapă starea de oboseală și nici nu îi mai pasă dacă mai moare sau nu comandantul grupei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/365526_a_366855]