1,735 matches
-
de-a dreptul pentru cei care nu îndrăzneau să iasă din directivele nespuse, dar cu atât mai tiranice ale unui grup de influență, de opinie! Oamenii, azi, la sfârșitul și începutul unui secol de-o modernitate tot mai discutabilă și obositoare, împărțiți nu după opinii, ci după interese stringente și după comandamente de grup - marile condensări de populație, ca și evenimentele brutale, enorme, politice ale secolului trecut o explică, poate! - au „oroare” de „animalele singuratice” de „inși atipici”, născuți „prea devreme
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mult. Douăzeci de morți în Gaza ori două sute la Bagdad, constituie un eveniment căruia i se acordă același spațiu: un plan, trei secunde și se trece la loterie care-i subiectul următor al Actualităților. Subiectul palestinian e prea complicat, repetitiv, obositor și mai ales insalubru; dacă prezinți un material un pic mai amplu, poți fi sigur că primești după aceea minimum zece scrisori de protest". Îmi revine în minte o întâlnire de acasă. Aflat în trecere prin Paris, îl revăd pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
III-lea) și ad extra ("depozitari în exclusivitate ai credinței"). Toate acestea, folosind vocabularul militarizat al lui miles Christi, și sunt titluri de cărți fără echivoc (Contra idolatrilor, Contra ereticilor, Contra evreilor). "Dialogul interreligios", această invenție ipocrită și alinătoare a obositorului efort de a fi tu însuți este fără îndoială preferabil ridicării podurilor de acces, tăierii punților între fortărețe rivale, dar să nu uităm că religie și dialog sunt cuvinte care delimitează. Dacă dialogul le-ar fi fost natural, religiile nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea cu ochii negri ațintiți curgerea regimentului, de lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
poartă cu stâlpi de piatră cioplită, vin din vie proprie, a treia nevastă, tauri, vaci cu lapte etc. A câștigat cu cojocăria, în iarna trecută, 9000 lei. Cizmele aninate la locul de onoare, în grindă. Adam Munteanu [DEVA]* Neostenitele și obositoarele clopote din Deva... Te pătrund, ca picurări de plumb bat ceasuri întregi Vanitate provincială. Înainte femeile din Deva, chiar cele din aristocrație, se plimbau pe stradă și eșeau la grădină cu capul gol. Decând a venit nevastă-mea, s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ușoare goluri de aer. 16 Mai. La Moscova, ploaie. Vom sta aici câteva zile. 17. Am văzut un spectacol de Ostrovschi, pus din nou în scenă de un regisor îndrăzneț. Piesă realistă întrețăsută de agrementări romantice și simboliste; lung și obositor spectacol. Vechea simplicitate și naturalețe a pieselor lui Ostrovschi denaturată. Publicul a ascultat patru ceasuri cu răceală. Apletin mi-a povestit o anecdotă interesantă. Însoțea pe un scriitor bulgar spre coloniile acestui neam în sudul Rusiei. Din fuga automobilului tovarășul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de obicei, înainte ca bobul griului să dea în copt, când era numai bun pentru hrana cailor - bulgarii și domnul Țării Românești urmau să asigure furajele pentru animale și hrană pentru ostași. Suleiman ajungea pe pământul românesc după un drum obositor, care durase mai bine de o lună, după cum socotesc toți cronicarii turci. În Țara Românească, el trebuia să-și odihnească și să-și întremeze oastea. De aceea, înaintarea s-a făcut în etape scurte. După cum ne informează Giovanni Maria Angiolello
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai întâi venețienii, după aceea ungurii, și în cele din urmă polonii, vor duce, succesiv, tratative pentru încheierea unei păci cu Înalta Poartă. Începutul l-au făcut venețienii în anul 1479. Din anul 1482, Matei Corvin începe un lung și obositor război cu împăratul Frederic al III-lea. Pentru a-și asigura liniștea hotarului turcesc, Matei Corvin a început tratativele cu turcii, care s-au încheiat în 1483 cu semnarea unei păci pe cinci ani. În această pace, Ștefan cel Mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îngrijindu-și picioarele și servind - câte ceva. Nici unul nu este supărat deși văd mulți cu picioarele bandajate. Cumva mândru de picioarele mele încă intacte, ca și de noii bocanci, pornesc mai departe pentru un drum de aprox. 11 km. Căldura devine obositoare dar sunt protejat de pălăria cu boruri largi. Pașii cadențați se aud pe drumul cu piatră ca și zgomotul bastonului ce mi l-am procurat cu mai multe zile înainte. Relieful este sărăcacios, cum am spus deja, iar deasupra lanurilor
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
arăt recunoștința practică pentru omenia acestui ministru pe care l-am regretat întotdeauna datorită verticalității lui și onestității care în fapt l-a și condus spre tragicul sfârșit. 17. Din nou în caruselul muncii de protocol Revenisem la activitățile cotidiene obositoare, dar uneori deosebit de interesante, în care devenisem expert, după cinci ani de experiență, pe "felia" relațiilor de protocol cu misiunile diplomatice, prioritar socialiste. La același birou, pe același scaun, cu aceiași colegi, care îmi ținuseră locul și îndepliniseră sarcinile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cămara din nordul sufrageriei până În luna februarie. Admir zilnic frumusețea coarnei și mă Închin Naturii care i-a dat existența. Dar nu numai culesul strugurilor Îmi răscolește trecutul. Și culesul porumbului era plin de farmec, chiar dacă pentru copii era mai obositor. În fiecare seară, carul cu știuleți era descărcat În tinda casei și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
elevi. Toți se plângeau de scurtimea vacanței. Eu mă bucuram de Întoarcerea În lumea cărților. Această deosebire dintre mine și restul elevilor s-a păstrat pe tot parcursul studiilor. N-am iubit vacanțele. Muncile agricole În cadrul familiei au fost mai obositoare decât activitatea școlară. Toamna anului 1938 a mai adus o modificare În statutul meu. Obligațiile familiale și de serviciu ale mătușii Anghelina au determinat-o să-l ia În gazdă și pe vărul Mitică Chisăliță, nepotul mătușii Ana, al cărui
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
secția specifică și odată pe săptămână mărșăluiam cântând, spre locul de instrucție: “Frunză verde, verde, de stejar / Dragă-i viața când ești militar.” O simțisem din plin. Instrucția de front o făceam sub comanda plutonierului Avramescu.Ni se părea foarte obositoare (așa e omul) și solicitam pauze cât mai lungi, care sub comanda “Acoperiți!” se transformau În ședințe de bancuri din toate domeniile, gustate din plin atât de noi cât și de plutonierul care ne comanda. Cursurile de specific le țineam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
V-am admirat, domnule profesor, pentru că dumneavoastră ați fost primul nostru cadru didactic care ați introdus activitatea științifică În facultate. Nu știu cât adevăr se ascundea În această afirmație. Îmi amintesc Însă că mă preocupa noul și alergam după el, oricât de obositoare era fuga. Pentru activitatea științifică deosebită desfășurată În cadrul Societății de Morfologie normală și patologică din USSM - București. Prof dr. Emil Crăciun, membru corespondent al Academiei și președintele Societății de Morfologie normală și patologică, filiala București, fost membru În comisia de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
avea alte opțiuni. Lucra mereu după acest program, fiindcă se folosea de foc continuu, cu materialul topit. La fel, Forja, foc continuu, pentru că nu se puteau opri cuptoarele. În celelalte secții, după posibilități, se încerca evitarea schimbului de noapte, deosebit de obositor pentru angajați. Cei mai avantajați lucrau la birouri, deoarece beneficiau un program fix, mereu numai în prima parte a zilei. El începea la 730 și se încheia la 1530 sau 1600. Deloc de invidiat - atunci - era programul de lucru al
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
topit, forja, tot la fel, foc continuu, pentru că nu putea să se oprească cuptoarele, iar în secțiile astealalte unde erau de-astea, erau ture și tura a III-a. Încercam să evităm tura a III-a, pe cât posibil, că era obositoare pentru oameni. Dar așa se lucra în trei ture, majoritatea. Sau când erau de dat niște... Da ! I. M.: - Dar ca director ?... Programul era ? Ș. B.: - A, pentru mine ? Directorul ? La mine era munca nenormată, de asta aveam indemnizația de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Celor care plecau în delegație ? Ș. B.: - A, bine, dădea, dar ce, noi ne puteam permite ? Noi trebuia să stăm în fabrică mai mult, nuuu... Noi ne duceam acolo numai... Bine, aveam mașină, ne duceam cu mașina, dar, totuși era obositor. Plecam la 3 dimineața, de-aici din Iași și la 6-7 eram în București. Oricât ai da-o, întoarce-te înapoi, după aia, după ședință. Mai erai bun de treabă a doua zi ?! Deci, cam asta era treaba. Deci, de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
turco-tătare față de cele ruso-moldovene. Și în ceea ce privește desfășurarea campaniei, existau puncte de vedere diferite: a) generalii germani propuneau ca armata să se oprească pe malurile Nistrului, „în așteptarea desfășurării planurilor otomane”, pentru a-i da ragaz să se odihnească după marșul obositor până la Nistru și pentru a-i asigura hrana; să fie cucerit Benderul, care era în stăpânirea suedezilor, apoi acesta să fie întărit și aprovizionat. Țarul Petru I putea, astfel, să păstreze trei puncte de intrare în Moldova: prin Soroca, Bender
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
motociclista" este tot un "bildungsroman", care spre deosebire de cele germane, narează poves-tea adevărată a unui tânăr din vremurile noastre! Mergeam cam o dată la două luni de la Montevideo la Buenos Aires pentru pro-bleme de serviciu. Deplasarea putea fi efectuată cu mașina, dar era obositoare, cu avionul, dura doar 30 de minute, dar nu mă încânta, sau cu vaporul, două ore și jumătate pe apele Rio de la Plata. A doua zi după vizionarea "Diario de motociclista", am ales vaporul pentru întoarcerea la Montevideo. Legănat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
capturarea mea viu sau mort... 6.10 ...Radioul chilian a anunțat că ar fi 1800 de soldați în zonă care ne caută... 7.10 ultima însemnare... Am plecat cei 17 pe o lună foarte palidă și marșul a fost foarte obositor. La 2 dimineața ne-am oprit să ne odihnim fiindcă era inutil să continuăm să avansăm... înălțime 2000 metri!" Din "Diario" reies clar cauzele eșecului lui Che în Bolivia: lipsa totală a colaborării localnicilor, lipsa sprijinului conducerii Partidului Comunist Bolivian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
trebuit să renunțăm. Când seara veneau părintele Manea și Lia, era interesant, dar nu se întâmpla destul de des. M-am hotărât atunci să scriu familiei și notele ce țineam zilnic, având nevoie de mai puțină lumină și fiind mai puțin obositor pentru ochi.]( Ediția a II-a, 1996, p. 122.) Nu vegheam însă târziu, deși nu mă mai puteam scula dimineața la orele de vară; trebuia economie la petrol, la al cărui sfârșit mă gândeam cu groază. Chemai pe Feldwebel(Plutonier
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
aceiași oameni pe care-i beștelise la redacție cu o oră înainte. Separarea planurilor era foarte netă și poetul o executa fără nici o dificultate vizibilă. Mie, care prefer o „disciplină de fier“ (deși n-am știut s-o aplic niciodată) obositoarei dezordini, stilul său autoritar de lucru, întemeiat pe rigoare, îmi convenea, dar altora nu. De aici unele tensiuni sau conflicte. Pe unele am încercat să le sting, ca mediator acceptat de ambele părți. În mai 1970, Geo Dumitrescu a părăsit
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
a și plâns. A vorbit frumos despre doctor. Cineva a alergat la Sinaia, l-a căutat la Casa scriitorilor, până și la miliția locală a întrebat de el. Nu l-au găsit, probabil făcea poezie la Mărțișor, au zis sarcastic obositorii... S-au dus apoi la Valeria Sadoveanu. Maestrul era suferind după un atac cerebral. I-au povestit cazul. Le-au răspuns că dacă maestrul ar fi fost sănătos, acest lucru nu s-ar fi întâmplat cu poetul. Pe Ion Marin
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
zile după ce le-a primit pe cele din 18 noiembrie, ca și scrisoarea din 12 unde apare enigmatica semnătură "N. Mach(e)l.": "Eu scriu astăzi, în data de 4 o scrisoare către Domnii X, spunându-le câte o poveste obositoare însă nu am altceva de spus..."95. Sigur, elementul cel mai interesant din textul scrisorii către magistratură celor Dieci din 12 noiembrie este referirea la acei privați, folosiți pentru transmiterea propriei corespondențe, deși erau curieri ai magistraturii: "che serviva questo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un cămp înflorit, conduce însă totdeauna la singurul liman de fericire, pacea sufletului, cea mai neprețuită comoară de care este dat omului să se bucure! N. Gane I Am întreprins să descriu lunga cale ce am străbătut în viață. Lucrare obositoare, dar plăcută, căci mă strămută cu gândul în plaiurile verzi ale frumoasei tinereți. Ah! simt într-adevăr o nemărginită plăcere de a-mi întoarce privirile spre celalalt capăt al vieței și a percurge încă o dată drumul ce-am făcut pănă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]