2,027 matches
-
din boxele ambulante răsună pricesne și nu cântări bizantine, ca la Iași sau București. Afluență mare a pelerinilor care coboară panta și doresc să fie miruiți, cu un gest automat și grăbit, de unul dintre călugări. Marea majoritate lasă drept ofrandă un bilet de un leu. Un tânăr atletic, într-un trening negru și cu papuci de plajă în picioare, încearcă să ordoneze rândul care nu încetează să ia proporții. După miruire, fiecare pelerin, purtând pe frunte o urmă uleioasă și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Moderne din cadrul Academiei din Atena, a raportat prezența masivă a rromilor greci pe insula Tinos (arhipelagul Cicladelor), în ziua de 15 august (Sfânta Maria). La fel ca și la Iași, aceștia poartă pe umeri covoare, pe care le oferă ca ofrandă. Covoarele sunt apoi dăruite Mitropoliei, care, la rândul său, le distribuie către parohii și mănăstiri. Posibila explicație a acestei stări de fapt, furnizată de cercetătoarea din Grecia (care nu a studiat în mod explicit acest fenomen, ci l-a semnalat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
covorul de rugăciune musulman”. Am discutat în timpul pelerinajului cu rromii care aduceau covoarele, cu diverși pelerini cu experiență care remarcaseră fenomenul de-a lungul anilor și cu organizatori de pelerinaje. Nu am găsit o opinie oficială a Bisericii cu privire la practica ofrandei în covoare. Bănuiesc că ea a fost și este acceptată tacit ca făcând parte din cadrul „religiozității populare” asociate pelerinajului. Am aflat următoarele : aducerea de covoare la Iași (pentru a ne limita doar la locul unde practica este cea mai răspândită
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din partea femeilor rrome, bărbații fiind mai rezervați sau neștiind ce să răspundă la întrebare, într-atât de firească li se părea această practică. Două interogații s-au detașat imediat : a) de ce covoarele, și nu alt obiect domestic, sunt aduse ca ofrandă ? b) de ce spun că „facem” (producem) haram, și nu altfel ? Posibilul răspuns, pe care voi căuta să-l detaliez mai jos, este acela că se referă la o practică ce își găsește rădăcinile în peregrinările rromilor de-a lungul vremii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
era strâns legată cu cea a unor enclave sacre, având în centru un mormânt al unei persoane considerate drept sacre, protectoare. Locul era protejat de o zeitate, iar zeitatea proteja, la rândul său, locul. Este atestată trimiterea de daruri și ofrande de „îmbunare” de către membrii unor clanuri sau triburi întregi, în cazul unor încălcări grave ale interdicțiilor legate de „haram”. După dispariția Profetului Mahomed, „haram”- ul se instituționalizează, haram-ul însuși este privit ca fiind protejat de el însuși prin mijloace
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dimensiunea globală, comunitară a întregului spațiu de pelerinaj. Elementele de depreciere lingvistică ulterioare au legat cuvântul „haram” de condiția etniei rrome, contribuind la întărirea stigmatului specific. Cercetări etnolingvistice mai aprofundate pot contribui la lămurirea „misterului” covoarelor aduse de rromi drept ofrandă la pelerinaje. Eu nu am făcut altceva decât să încerc să avansez câteva posibile piste de reflecție asupra acestui intrigant obicei. și să verific afirmația lui Elwood Trigg, plasată la finalul cărții sale : „În ciuda modernității, țiganii con tinuă să fie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Burada, Simeon Florea Marian, Elena NiculițăVoronca și Tudor Pamfile sunt câteva nume care pot fi men ționate în context (Lefter, 2010 : 488). Ion Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în context (Lefter, 2010 : 488). Ion Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Chelcea analizează la rândul său hrana rituală a românilor, înregistrând restructurările de sens pe care le suferă ofrandele în urma apariției creștinismului, coliva conti nuând să ocupe planul întâi în hrana liturgică a credincioșilor, ca ofrandă adusă morților (Chelcea, 2001 : 244). Ofrandele alimentare, în cadrul cărora se pot încadra și distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor, în care gestul de a oferi
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
distribuțiile de hrană (pomană) din timpul pelerinajelor, constituie o trăsătură majoră a multor ritualuri religioase. O atenție aparte a fost acordată deci studiului cultului morților și strămoșilor, în care gestul de a oferi hrană a jucat un rol esențial, natura ofrandei variind în funcție de cult. Mai vechile cercetări antropologice dedicate acestui subiect erau centrate pe rolul de mediere al hranei rituale în „dialogul” pe care oamenii îl întrețin cu divinitatea. Apetitul pentru gusturile „terestre” consemnate în cadrul ceremoniilor religioase constituie pentru Alphonse Dupront
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a hranei, poate fi concepută ca un factor social, marker identitar și religios sau de apartenență la o frontieră rituală a mâncărurilor (Sabban, 2010 : 808). Revenind la terenul nostru de cercetare, o varietate destul de mare de alimente sunt utilizate ca ofrandă (se dau „de pomană”) - din bulgaroslavonă, pomienu/pomanu, „amintire”, „aducere aminte”. Un inventar rapid ar fi următorul, de la cele mai complexe spre cele mai simple : sarmale, supă caldă, pilaf, mâncare de cartofi, pește fript sau prăjit, friptură de pui, mici
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
2002 : 8). Semnificația distribuției de alimente. În primul rând, hrana leagă, ordonează, „domesticește” : „Hrănind pe cineva, îl domesticești, îl îmbunezi, îl faci al tău. Îl hrănești pe străin, pe sărac, iar reflexul mesei dăruite vizibil se află în lumea nevăzută : ofranda ajunge la Dumnezeu și va fi în același timp pomană pe lumea cealaltă. În condiții rituale, mâncarea celor vii consacrată și numită pomană ajunge pe căi enigmatice în gura celor de dincolo. Înghiți tu aici și se satură cei de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și sărăcia extremă sunt remarcate și analizate în cadrul spațiului islamic, mai exact în cadrul pelerinajelor copto-musulmane (așa-numitele mouled-uri, sărbători mixte, religioase, comerciale și populare), de către cercetătoarea franceză Catherine Mayeur- Jaouen. Prezența sezonieră, în număr mare, a cerșetorilor, atrași de generoasele ofrande, mesele gratuite și laxismul autorităților din perioada precisă de timp cât durează sărbătoarea, este importantă în desfășurarea pelerinajului. Doamna Mayeur-Jaouen face o descriere exactă a scenelor de cerșetorie : plăgile și infirmitățile sunt exhibate deschis, puse în spectacol, pentru a aduce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ca un stagiu protoistoric al religiei. Dar care au fost stagiile dezvoltării ritualului și evoluția lui nu ni se precizează. Studiind această ipoteză, succesiunea de ritualuri care toate converg spre un ritual universal (ritualul de purificare, cel de aducere a ofrandelor, idolatrizarea sunt trepte secundare de dezvoltare ale ritualului de sacrificiu original). Euharistia creștină (Sfânta Comuniune) a fost explicată avându-și originile în înțelesul sacrificiului totemic. Influența acestei teorii se observă în lucrările antropologului englez Sir James Frazer, sociologului francez Emile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de numeroși autori, unele din descrierile cele mai autorizate asupra naturii și structurii lui găsindu-se în Essai sur la nature et le fonction du sacrifice a sociologilor Henri Hubert și Marcel Mauss, care îl diferențiază de ritualurile de jertfă, ofrandă și sfințire, ceea ce nu înseamnă că ritualul de sacrificiu nu include și pe acestea într-o oarecare măsură. Distrugerea parțială sau totală a victimei este o trăsătură distinctă a acestui tip de ritual victima putând fi animală sau umană dar
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în două diviziuni (prima a femeilor și cea interioară a bărbaților). Aici evreii veneau pentru a se ruga. Urma curtea preoților despărțită printr-un zid de un cot în înălțime de precedenta și care avea în centru un altar cu ofrande pentru sacrificii. Douăsprezece trepte urcai din această curte pentru a ajunge la templu. Pridvorul avea douăzeci de coți în lungime și tot atâția în lățime. Avea poarta de intrare făcută din aramă corintiană, cel mai prețios metal în antichitate. În
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
patruzeci, jumătate din lungimea templului dacă e să măsurăm și pridvorul și Sfânta Sfintelor. Aici erau plasate lucrurile necesare venerației zilnice din templu, altarul cu tămâia arsă zilnic de preoții oficianți, cele zece lumânări și cele zece mese unde stăteau ofrandele pentru sacrificiu. Templul astfel construit era una dintre cele mai magnifice structuri ale lumii antice. David strânsese pentru el mai mult de patrusute de mii de milioane de dolari și au lucrat la ridicarea construcției o sută optzeci și patru
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Pereții, coloanele, bolțile, turnurile și catacombele au și ele funcții simbolice bine definite. Plafonul reprezintă în general cerul și raiul, de aceea e presărat cu stele. Un accent deosebit se acordă portalurilor și a căilor de acces spre mesele de ofrandă, altare, picturi sacre sau relicve. Clopotnița caracteristică bisericii creștine este popular văzută ca un deget al demiurgului. Amploarea vechilor catedrale imagina Ierusalimul ceresc. Scene mitologice, figuri și basoreliefuri utilizate pe terasele de acces în templele antichității sau cele hinduse reprezintă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
iconometrice, cât și de cerințele iconografice (Egipt, India, Grecia). Scuturile aveau și ele sculptate figuri care reprezentau gorgona sau animale, embleme, litere, teme simbolice (uneori și pe stindarde), întâlnite încă de la micenieni, acum trei mii cinci sute de ani (printre ofrande votive din argilă și fildeș la Knossos), apoi la celți și triburile germanice, în colegiul fraților Arvales la Roma88 sau utilizate de salii (frați preoți- luptători) în dansul din ceremoniile lor din martie și octombrie, venerând pe zeul Marte. De
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
India și Egiptul, coloanele vechilor evrei, din Grecia și Roma, obeliscul și elementele arhitecturale din catedralele religiilor moderne și templele rosicruciene și francmasonice perpetuează ca sacru legământ. Piatra transformată în altar este suportul pentru simbolurile sacre, locul pentru sacrificii, arderea ofrandelor sau a substanțelor aromate. Trebuie să înțelegem că și apa prin puterea sa purificatoare sau miraculoasă joacă un rol important în ritualuri, fie ele rosicruciene sau musulmane, egiptene sau creștine, împlinind spațiul arhitectural perfect al celor patru elemente. Identitatea dintre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
din moschei, lămpile sferice ornate cu un ochi ce reprezintă monada din cao-daismul vietnamez și exemplele pot continua. Iată câteva detalii despre realizarea doctrinelor prin lumină în cadrul ritualurilor. În comparație cu sunetele, luminile și focul semnifică o prezență sacră sau spirituală, o ofrandă, o rugăciune, o mediere sau purificare. Permanente sau ocazionale, ele au fost privite ca fiind de origine divină sau chiar identificându-se cu divinitatea ca altarele zoroastriene. Suporturile, candelabrele pot fi din materiale diverse, perisabile sau durabile după cum o cere
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
simbolul forței indestructibile a credicioșilor împotriva oricărei manifestări a răului 122. Utilizarea tămâii și a altor substanțe aromatice care fumegă în mai toate ritualurile are mai multe înțelesuri simbolice. Hermeneutica acestora relevă aspectul purificării sau al rogațiunilor sau poate fi ofranda care urcă spre lumile sacre sau celeste. Acestea erau puse în vase de bronz pe care le găsim în China de acum trei-patru mii de ani, a căror formă este inspirată de teme cosmologice. Aromele taoiste produc o exaltare mistică
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care le găsim în China de acum trei-patru mii de ani, a căror formă este inspirată de teme cosmologice. Aromele taoiste produc o exaltare mistică ce contribuie la buna dispoziție; ele puteau fi purtate în vase de aur în cadrul ofrandelor. Vase perforate, atârnate de lanțuri sunt folosite și în ritualurile sintoiste sau budiste. În Egiptul pre-elenistic și în Ierusalim tămâia se ardea în boluri de aur cu mânere, lângă altar sau în afara templelor, iar în Mexic și Peru precolumbiene vasele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
127 sau un pat de nisip ori pământ 128. Pe altar se pot găsi arme de sacrificiu, cuțite, pumnale, săbii, vase, iar animalele de sacrificiu pot fi preparate și mâncate în ritual, cupe pentru libațiuni. Pentru a fi consacrate anumite ofrande ele erau atinse de preoții egipteni cu un sceptru magic. Altarele sunt decorate cu candelabre, vase de flori, cădelnițe. Ca și în restul ritualurilor muzica nu lipsește, trompetele de argint ale evreilor și interpretarea preoților tibetani hinduși nu lipsesc în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ciocanul, globul. Să nu uităm și de micile altare domestice care susțin practicarea unor ritualuri familiale și intime din vechea Romă, în China, în Japonia, în India brahmanică sau lumea budistă, în Rosicrucianism. Statui, simboluri ale credinței, liste ale strămoșilor, ofrande de flori, tămâie, fructe și lumini îmbogățesc aceste altare. Simbolistica contemporană a masoneriei este foarte complexă și poate de aceea, datorită muncii asidue ea începe cu un stup ce reprezintă lucrul și cooperarea. Cartea Sfântă păzită de o sabie înseamnă
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]