2,363 matches
-
părea nedrept ca un nobil să fie pus să muncească pentru alt nobil, căci toți cei născuți din sămânță romană erau considerați la fel de nobili, și fiindcă un neam obișnuit să mânuiască armele socotea nevrednic de el să se îngrijească de ogoare, însoțitorii lui Dragoș au fost siliți, cu învoirea domnului, să facă prăzi în regiunile învecinate unde șerbia țăranilor era introdusă, iar pe lucrătorii de pământ să-i mute de acolo pe moșiile lor. Că aceasta este adevărat o dovedește chiar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
-n limba plugăriei române slavismele cele mai necontestabile sânt în proporțiune de cel puțin opt la zece către toți ceilalți termeni de altă origine”. Această situație este exemplificată cu plug, cobilă, grindei, cormană, plaz, rariță, brazdă, răzor, a îmblăti, țelină, ogor, târnăcop, tern „scaiete”, polog, greblă, snop, stog, claie, căpiță, grapă, lopată, coasă. Este și aici de remarcat faptul că românii și-ar fi însușit termenii agricoli nelatini cu mult înainte de a practica agricultura. „Ei bine, afirmă Hasdeu, în curs de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este foarte apropiată cea a lat. gens și a vgr. γένος: „naștere, origine, familie, neam; rasă, speță; popor, națiune; mugur, mlădiță; copil; detașament, clasă etc.”; 3) Pronunția lui ζ se întâlnește și la alb. dhe, -u, pl. - ra „scoarța pământului, ogor, uscatul; planeta noastră; țară, zonă, populație”, atdhe (at-dhe) „locul natal, patrie”; 4) Greaca veche oferă și alte pronunții: θεός, beot. θιός „zeu, erou”, compusul χθών denumind pământul, solul, lumea, țara, orașul, fiind totodată și zeița pământului. Fără consoana inițială, rămășiță
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
simplității. [...] Din toată populația țării, făcând socoteală, mai bine de 31 la sută trăiește în bordeie, în pământ sau deasupra pământului. Din acestea 31 la sută, sunt 4 la sută care n-au nici un fel de locuință. [...] A cultiva sistematic ogoare întinse, a crește vite numeroase, a construi o gospodărie falnică și trainică, a economisi, ar fi fost pentru strămoșii noștri acte de o neprevedere adevărat copilărească pe acele vremuri. Experiența nefericită, repetată în toți anii, și de sute și sute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acte de o neprevedere adevărat copilărească pe acele vremuri. Experiența nefericită, repetată în toți anii, și de sute și sute de ani, îi convinsese, nenorociții, că, de la o clipă la alta, rodul muncii lor oricât de frumos și de bogat, ogoarele lor oricât de mănoase, pomii lor oricât de falnici, via lor oricât de verde și rodoasă, vitele lor oricât de grase, uneltele lor de muncă sau lucrurile din casă oricât de îndemânatice și bogate, întreaga lor gospodărie oricât de mândră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în câteva zile le dai gata; nu vor dura decât vreo gospodărie de care să nu le pară rău să o părăsească în tot momentul; nu vor ține în casă decât lucruri de cea mai elementară trebuință. Cultura sistematică a ogorului și care să se întindă peste mai mulți ani, pomii, magaziile de cereale erau lucruri cu neputință. De aceea, să nu fie de mirare că Girardin, ca și Leveley se revoltau că de la Galați la București n-au zărit decât
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se afundau în zăpadă peste genunchi ...Astfel că, plutirea jderului îi apărea și mai enigmatică... mai fantastică.... CAPITOLUL XII Odihniți-vă’n pace, mamăică și matale bunicule!... Și frumoasă de toamnă târzie... Soarele scăpăta spre asfințit. Țăranii se întorceau de pe ogoare, mai devreme, să nu-i prindă pe câmp,toaca de vecernie... A doua zi era duminică. Desculțe, femeile se preling pe uliți intrând în ogrăzi grăbite, cu mlădieri de feline dezmierdate. Drumul este strâmt, cu greu trec două care unul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
crâng. Tufișuri și hățișuri, clătinându-se de vietăți, mărginesc drumeagul până sus. De departe, acolo sus se vede pâlcul de salcâmi înalți... Acolo îi cimitirul. Satul viu... cu toții, trăiesc învecinați cu morții lor. Pe coasta dealului, un țăran își ară ogorul. În plug, boii cu spume sub jug și la gură, răsuflau adânc, sufereau... dar, trăgeau mai departe credincioși stăpânului, într-o înțelegere tacită, într-o împerechere de destin și suferință în inima amândurora. Soarele se lăsa spre asfințit. Văzduhul era
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ori cu Suru, numai acolo reușea să se regăsească, alături de ei, retrăind stările sufletești ce le avusese atunci. Numai tatăl ei știa câtă amărăciune se grămădea în inima fetei lui. „Pitpalac... pitpalac!“, o prepeliță îi frânse gândurile, ieșind dintr-un ogor, rămase o clipă pe mijlocul drumeagului, și dispăru într-un hățiș, de unde mai dădu glas: „pitpalac... pitpalac“ Din nou liniște... doar tropot de copite, rar, cadențat... Sub apăsarea grea a tăcerii, doar frunzele foșnesc. Prin minte, iar îi trecură imagini
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-și, cu năduf, de sforăiturile lui după orele petrecute la cazanul de făcut rachiu al popii. Marie, strigă răstit bărbatul, să-mi pui ceva demâncare în traistă, c-am de gând să plec la târg! Azi ți-ai găsit! Când ogorul stă să-l ari, dumnealui pleacă să târguiască?! oftă femeia. Numai azi mai primesc negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară de Sfintele Paști? Parcă de Paști îți arde ție, Vasile? se zbuciumă femeia, dar nu ieși
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
câteva mere, smulse din mărul domnesc și porni spre noua familie a propriei copile, încercând să și-o închipuie.” Cu cine-o fi semănând? Aceasta era întrebarea care-i chinuia gândurile, în timp ce străbătea poteca știută, care-i purta pașii spre ogorul proaspăt arat. De câte ori nu trecuse de Movilă, ridicată, pesemne de străjerii lui Ștefan cel Mare, pentru înștiințarea, cu ajutorul focurilor, de venirea cotropitorilor? De câte ori n-a admirat, în nopțile cu lună, stelele, răsucind cosițele vreunei fetișcane sau scăldându-se în apa
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
-ți aduc mere domnești, culese din livada mea. Și de atunci, fie vară fie iarnă, fata îl aștepta pe moșul Gheorghe, care-i aducea ba fragi, ba mure ori alte roade ale pădurii, ținând-o în brațele bătătorite de munca ogorului, împuținat de noile legi ale colectivizării. Nu-și putea da seama de ce se simțea așa de bine în brațele moșului Gheorghe, de ce o privea așa de galeș și sfătos, de ce vorbele erau așa de calde, cum nu se simțise niciodată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
obține de pe urma lui venituri grase. Paparrigópulos aspira - și aspiră, căci încă este în viață și continuă să-și pregătească lucrările - să-și înfigă fierul plugului critic fie și măcar un centimetru mai adânc decât plugarii ce l-au precedat pe ogor, pentru ca recolta să crească, mulțumită unor seve noi, mai mândră, iar bobul să dea mai bine în spic, și făina să fie mai bogată, și noi, spaniolii, să mâncăm o pâine spirituală mai gustoasă și mai ieftină. Am spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cu gândul la vremuri de-a dreptul risipitoare în comoditatea lor, când în mijlocul grădinilor se afla „Here Hus“, casa boierească și „Chiledach“, turla bisericii, înconjurate de ulicioare și piațete ce se vărsau în șosea, urmându-și astfel drumul neabătut spre ogoare și câmpii. În orice caz, aici în sat nu exista „Bauwele“, bumbac căzut din cer, aici nu era decât pur și simplu zăpadă, adâncă până la genunchi și împinsă cu plugul în movile sticloase la marginea străzilor. Aerul era înghețat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
V" Adăpătoareatc "Adăpătoarea" Din zăpadă se ivi o nouă priveliște, nuanțe verzi, argiloase, sclipind de umezeală și eu stăteam la fereastră, priveam liniile, structurile alb-negre dispărând, în locul lor apărea un amestec de pete și suprafețe care se ordonau treptat în ogoare și pajiști. Puțin ieșit mai în față era un hat de grădină care nu voia să se supună acelei norme și împingea un pic din atmosfera camerei de zi afară, în peisaj, transformându-l în închipuire într-o împrejurime armonioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
X" Pictură pe o vazătc "Pictură pe o vază" Peisajul se topea cum se topise și zăpada. Colinele și lizierele de pădure, din a căror umbră întunecată și verde ieșeau în față și se târau câmpurile înspre sat, mânând valurile ogoarelor de grâu și livezile către primele case - acest peisaj, în care pâraiele alergau printre case, domesticite cu ajutorul barajelor și al canalelor, și se întâlneau din nou sub turnătorie pentru a porni mai departe să străbată un șes cu sălcii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un șes cu sălcii și câmpii - peisajul acesta se topea. Felul în care voia să iasă în față îi eroda marginile și însuși satul începea parcă să fermenteze, degajând o forță care împingea din interior în exterior, împotriva căreia verdele ogoarelor parcelate, pădurea cu zdrențele ei de cețuri nu mai puteau face nimic. Și W. a ordonat să se construiască malaxoare pentru beton, benzi transportoare pentru pietriș și nisip, își asumă folosirea vibratoarelor pentru o mai bună comprimare a betonului. În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
portiera mașinii, arunca mapa pe locul din spate, se așeza la volan. Dar abia după ce parcurgeam câțiva kilometri și ajungeam „în câmp“, obrazul lui se destindea și acea bună dispoziție naivă revenea treptat și cu discreție în trăsăturile lui, privea ogoarele, privea pădurile - și lângă mine ședea tata pe care trebuia să-l păzesc într-un fel total inexplicabil mie. La cumpăna anului, tata primi prospecte de la firme și prieteni de afaceri, laolaltă cu un set de vinuri franțuzești, un coș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
gările cu geamantane și cutii de carton, coșuri și butelii burtoase de vin (fiasci), când bărbații, în halate de culoare închisă și cu șepci pe cap, își cărau poverile, de parcă o bucată din acele dealuri îndepărtate, doldora de vii și ogoare, s-ar fi lăsat smulsă de acolo, halele de producție erau ridicate. Și în acele clădiri înalte și luminoase „It’lienii“ băteau cu ciocanele de mama focului, sudau, înșurubau cu chiștocul în colțul gurii, locuiau în case țărănești goale-goluțe, pregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și umbre, o geometrie a miriștilor, liziere de pădure năvălind în aparat, o coastă calcaroasă făcându-și loc printre fagi. Dar în albumul alcătuit din privirile tatei nu existau decât foarte puțini oameni. Un țăran care-și mâna calul pe ogorul arat, un pescar la marginea lacului, legând năvoade, oameni care-și vedeau de muncile lor pe cale de dispariție, aparținând unui timp trecut și unei vieți aparent mai simple, care nu știa nimic despre utilaje de construcții, despre amestecătoare și beton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mină după gradul de decolorare, după straturile de argilă și cărbune, după depunerile de pietre, căutam cioburi de ceramică de pe urma exploziilor, urcam pe limbi împădurite, speram să găsim terenuri accidentate de drumurile ce tăiaseră în fâșii oblice pământul, alergam pe ogoare, priveam cu atenție pietrișul pârjolit de flăcări, citeam în uneltele de piatră de mărimea unei unghii, atât de fin prelucrate, tipice pentru epoca mezolitică. Descoperirile le marcam cu creion roșu pe hartă, clasam obiectele, pe cele mai importante le desenam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
voie și fără binoclu. Și tata ședea la marginea unui iaz, își ridicase ochelarii pe frunte, se uita prin binoclu sus, în rămurișul unui arin. Armin și cu mine scormoniserăm prin toate movilițele din jurul stratului de mușchi, bătuserăm cu cizmele ogoarele proaspăt arate, înconjuraserăm toată balta, semănând cu restul unei oglinzi de apă, împrejmuită de trestii și copaci, rămasă acolo ca o relicvă din peisajul mlăștinos al unei ere glaciare. Armin a arătat cu mâna înspre Studebakerul care parcase pe drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
XXVtc "XXV" Armistițiutc "Armistițiu" Stam în camera de zi a casei abia terminate, priveam de pe înălțimea unei coline plantate cu viță-de-vie, prin ferestrele mari orientate spre sud, la câmpia unde se aciuase un pâlc format din trei case țărănești în mijlocul ogoarelor. Strada se întindea ca o panglică albă prăfoasă, de-a lungul pârâului și al plopilor, se pierdea în umbra deasă a unei coline împădurite - și noi regăseam în perspectiva aceea, într-un fel, priveliștea din S. așa cum fusese ea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Hackler luă o înghițitură din whisky-ul scoțian vechi de treizeci de ani, pe care îl adusese chiar el, cântărind în mână paharul de cristal pe care era gravată o betonieră. Mereu și mereu reveneam la fereastră, ne uitam la ogoare și câmpii, la casele țărănești ale căror acoperișuri ne priveau de sub pomii fructiferi, ne prelungeam privirile spre pădure, din care, atunci când ploua, se ridicau fuioare de ceață și primăvara roiau nori galbeni de spori, ne uitam la țăranii aplecați deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
putea să renunțe la binoclu și să se întoarcă la perspectiva pe care i-o oferea câmpul, să observe păsările în tufișuri și copaci, să se uite la căprioarele din cercul de sticlă, cum pășeau seara ieșind din pădure pe ogoarele însămânțate, să fotografieze trandafirii când înfloreau și când se veștejeau. Dar făcea și ce îi recomandase Gaston D.: duminica prăjea pulpă de vițel și de oaie la grătar, și o zi întreagă arăta de parcă am fi putut s-o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]