2,372 matches
-
a se da, în funcție de avere, fiecărui țăran un teren în proprietate, pe care să-l desțelenească, iar apoi acesta să revină urmașilor, ca un drept de succesiune ereditară, ceea ce în viziunea sa ar determina locuitorii satelor să lucreze mai bine ogoarele și ar stopa emigrarea lor148. Până la rezolvarea deplină a acestei chestiuni avea să dureze, însă, încă câteva decenii. În primul rând, colonizarea rurală și împărțirea terenurilor era împiedicată de situația juridică complicată a proprietății funciare din provincie. Constatarea faptului că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
la fiecare pereche, fiecare bucată fiind totuși pusă în vânzare pentru 2 ducați, ceea ce a nedumerit toată Moldova, căci Bucovina este privită acolo drept un adevărat loc de refugiu și a descurajat mai multe familii de a se stabili acolo. Ogoarele, pajiștile, râurile, pășunile și pădurile se găsesc, de asemenea, conform cu obișnuita dezordine a guvernării orientale, în cea mai mare zăpăceală, nici unul dintre proprietari nefiind recunoscut. Pentru a fi scurt, voi atinge aici numai problema pădurilor, și din aceasta se poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
piardă chiar și denumirea sa. Ca prin urmare, ridicarea comerțului să se poată privi cât mai eficient, las în seama Înaltei și Preaînaltei dispoziții următoarele căi de ieșire. Despre înviorarea comerțului. A. Deoarece plebea, prin abuzul de rachiu, neglijează lucrarea ogoarelor, banii săi și sănătatea, ar fi necesară, pentru a păstra în același timp aceste cantități importante în Bucovina, o ordonanță de interdicție a exportului respectiv din Ucraina sau de impunere a unor dări sporite, acesta ar fi mijlocul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
produse naturale. Q. La ocuparea Bucovinei în anul 1774 sau mai exact la trasarea granițelor acesteia, moșiile sale Rus, Plavalar și Poieni au fost din nefericire astfel despărțite și împărțite de linia de graniță stabilită, încât mari părți din toate ogoarele, câmpiile, pășunile și în unele cazuri din casele supușilor sunt de partea cealaltă. Aceste proprietăți se află pe acele fâșii înguste, scurte și neregulate de pământ, care încep de la orașul Suceava și merg până la domeniul Chilișeni-Știrbăț. O fâșie cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
proprietăților, a limbii, a așezării, a naturii necesităților și a încă alte o mie de punți; ba am putea spune chiar că Bucovina e dependentă de Moldova, prin faptul că aceasta din urmă îi oferă bucovineanului strâmtorat o climă blândă, ogoare, câmpii și pășuni în exces, o circulație deschisă și liberă, o așezare favorabilă desfășurării feluritelor activități, aceleași tradiții, aceleași obiceiuri, aceeași religie etc. Principala piață de desfacere a produselor bucovinene, aici fiind vorba de fapt mai ales de vite, trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
până noaptea, cu atât mai mult va fi necesară mâine când miile de asistați sociali din mai fiecare casă, cei care așteaptă poștașul cu cupoanele să le înmâneze plata votului primit, dar nu ies pe dealuri cu sapa să muncească ogoarele lăsate pârloagă, chiar acestora și altora le va fi și mai utilă întreprinderea. Îmbătrânirea populației României, ca și prelungirea vârstei de ieșire la pensie, dar mai ales depărtarea descendenților de bătrâni sunt realități care înseamnă programe de protecție socială la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cu speranța că nimic nu se pierde: Cântec de marinari Când nava se leagănă-n larg Și zorii pe boltă se-aprind La Gabie-n port la catarg Eu zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când ea se trezește în zori De-al ei marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă-n larg Eu ploaie și vânt înfruntând, La Gabie-n post la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
le culeg cu răbdare și le folosesc pentru tămăduirea unor „vătămături” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are țepi răutăcioși, deși lemnul lui e mai totdeauna strâmb și cioturos, el este plantat pentru că „se prinde” foarte ușor, rezistă la secetă, crește repede, iar lemnul său chiar și „verde” arde
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
anexă și în satul Râmnicelu. În aceste ferme se făcea agricultură cu oameni calificați, cu ingineri agronomi și cu medici veterinari. Pământul acestor ferme era împărțit în tarlale despărțite prin plantații de salcâm, pentru ca iarna zăpada să se oprească pe ogoare. La ferma „Iepurași” erau turme mari de oi din rasa merinos, iar la „Vraghia” (secția din Râmnicelu) se creșteau cai de rasă pur sânge arab. În cadrul acestor ferme, drumurile erau străjuite de plopi „tremurători” foarte înalți. Ambele stații aveau plantații
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
țăranilor, printre care s-au aflat și părinții mei. „Ciupercărenii” ca și „domnițenii” au fost împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
timp. Când era vremea aratului, râul se umfla și nu se mai putea trece prin apă. Tata zicea că „la transportatul recoltei acasă munca se tripla iar risipa era, de multe ori, mai mare decât jumătate din recolta adunată de pe ogor”. Trebuie spus că părinții mei au obținut de la părinții lor, prin căsătorie, trei pogoane de pământ arabil pe malul stâng al râului Buzău, dar prin împroprietărirea de după război, au primit nouă hectare pe malul drept al râului care nu avea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Buzău, dar prin împroprietărirea de după război, au primit nouă hectare pe malul drept al râului care nu avea nici un pod, trecerea la pământul dat prin împroprietărire fiind o grea problemă pentru exploatarea lui. Pe malul drept al râului, aproape de ogoarele date, era planificat și un sat pentru cei care fuseseră împroprietăriți, dar până în anul 1928 nu se mutase acolo decât doi gospodari săraci. Părinții mei au întemeiat a treia gospodărie personală în perimetrul destinat noului sat. Era o cutezanță izvorâtă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Mihaica Picoș, o tânără văduvă din Corbeni, mama mea. Ca prim născut mi s-a dat numele fiicei repauzate dramatic- Victor-ia. Tata ținea foarte mult să fie bogat, să aibă gospodărie mare și organizată „ca la nemți”. Se străduia ca ogorul lui să fie bine muncit, ca vitele lui să fie grase și frumoase. Avea o mare pasiune pentru caii frumoși. Mai întâi a cumpărat doi cai negri pletoși, cu coama foarte bogată. Caii erau tineri, ne puși la ham. Iarna
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
românească, iulie 1971) „[...] Toată suflarea acestor meleaguri carpatice Marea de inimi pulsând de la munți, peste șes, către mare Ritmuri de mari împliniri epopeice Vin să întâmpine ziua aceea care cuprinde un nume Când sub albe ondulări semințele dorm germinând pe ogoare Visând rod fabulos în valuri de aur spre zări să se încline Atunci, în ziua aceea e bine.“ („De ziua aceea...“, România literară, 26 ianuarie 1978) BRAD Ion „Problemele ridicate în expunerea tovarășului Ceaușescu pornesc din interesele fundamentale ale poporului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ion Vodă cel Cumplit, Răscoala, Fata cu garoafe, oratoriile Tudor Vladimirescu, Pământ dezrobit, Grivița, ilustrează câteva momente din marea istorie a luptelor poporului nostru pentru libertate și independență. Într-o altă suită de opusuri (mă gândesc la Zorile de aur, Ogoare înfrățite, Simfonia a 2-a a Republicii, Simfonia a 4-a închinată Partidului) și-a găsit corespondentul muzical în realitățile noastre socialiste lupta maselor pentru construcția unei noi orânduiri. Recentele dezbateri cu privire la activitatea ideologică reprezintă pentru mine un imbold pentru
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Strălucit om politic, savant de renume mondial, tovarășa Elena Ceaușescu este și un mare iubitor al artelor, asupra cărora se apleacă cu interes, respect și admirație, știind să prețuiască deopotrivă opera și artistul, știind că lucrătorul din uzină sau de pe ogor, beneficiind de cuceririle cele mai avansate ale științei, are nevoie pentru îndeplinirea planurilor și de condiția spirituală. Îi suntem recunoscători și ne angajăm să realizăm în continuare lucrări valoroase și originale, care să contribuie la îmbogățirea patrimoniului național.“ („Din inimă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile „S-au realizat condiții de viață demnă, de libertate și cultură pentru toți cei care trăiesc pe acest pământ, pentru toți cei care muncesc în ogoare, în fabrici, în institute științifice, în asociații literare și artistice, pentru români, maghiari, germani și alte naționalități, Republica Socialistă România fiind patria și scutul tuturora.“ (Luceafărul, 2 decembrie 1972) „De la înființarea sa și până în preajma celui de al doilea război
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exemplară consecvență a caracterizat, totodată, categoria sa politică și propagandă antifascistă, împotriva războiului ce se apropia cu pași repezi și pustiitori. Torța partidului a fost, astfel, torța timpului.“ (Contemporanul, 20 decembrie 1974) NICOARĂ Mara „Cuvântul partidului pregătește pentru noi recolte ogoare, Cuvântul partidului în noi furnale crește flori de foc, Oamenii sunt fericiți, când clipesc, Văzduhul se umple de porumbei albi. Cum este plin ochiul Mării Negre de valuri, Este plin ochiul meu de cântece Întru cinstirea celei mai frumoase țări; Republica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai concret și mai viu dragostea pentru patria lor de azi, socialistă.“ (Luceafărul, 16 aprilie 1977) OPROIU Ecaterina „Nimic mai firesc decât faptul ca imaginea care domină filmul să fie aceea de «un Om între oameni» un om străbătând șantierele, ogoarele, minele, uzinele, un om lângă cuptoare, un om consultând spicele, consultând machetele, consultând graficele, un om vorbind cu sinistrații de la cutremur, un om strângând mâna bătătorită a țăranului, un om strângând mâinile a zeci de conducători de state. Mereu între
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
aspirațiilor lumii la o lume mai dreaptă și mai bună. Numele lui este Partidul Comunist Român.“ (Luceafărul, 8 mai 1971) „Completând gândul lui Maiorescu, secretarul general al partidului a chemat, în cuvinte emoționante toate energiile ce se desfășoară astăzi pe ogorul literaturii noastre, la o mare operă, esențială: la degrevarea energiilor de tot ceea ce le poate devia, împuțina, împotmoli, spre a se îndrepta într-un șuvoi unic - trăsătura definitoare a marilor epoci creatoare - spre un singur țel, definit în cuvinte memorabile
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
În seara zilei de 9 mai, pe o fărâmă din pământul țării a trăit, simbolic, țara întreagă, adusă acolo, rotundă ca o pâine, sub ochii oamenilor, cu infinitul peisaj al orașelor și satelor ei, al muncii din uzine și de pe ogoare, într-o imagine atotcuprinzătoare a hărniciei tuturor celor care fac această țară, de la un capăt la altul, după exemplul neobosit al celui mai iubit fiu al țării, al celui care se află mereu printre oameni, mereu la datorie pentru oameni
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
convingerea că în felul acesta va înfăptui pe pământul României cea mai înaintată și mai dreaptă societate, își va asigura viitorul de aur la care aspiră și pe care îl merită.“ (Scînteia, 25 mai 1976) ILIESCU Diana „Cu spicul greu ogorul rodește alba pâine În ritmurile-nalte știm să supunem viitorul Înflăcărați clădi-vom azi patria de mâine Având în frunte simbolul iubit - Conducătorul!“ („Simbol iubit“, Amfiteatru, iunie 1988) IONAȘCU Aurelian, prof. univ. dr. docent „În condițiile societății socialiste, toți membrii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
preșcolari, în uniforme albastre de școlari, cu cravate roșii cu tricolor la gât, i-am văzut tineri mineri, muncitori, studenți la Institutul de Mine din Petroșani. Un vast anotimp al promisiunilor și viselor noastre, un imens teritoriu al viitorului. Este ogorul fertil în care semănăm sămânța speranței și a încrederii, cu gândul la recoltele viitoare. Ne place să le privim și să ne punem nădejde în ele, sperând cu ardoare belșugul, frumusețea și mărirea patrie pe culmile socialismului și comunismului.“ (Tribuna
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
acestor locuri: „În această regiune se vede că nimic nu lipsește din cele trebuincioase omului pentru nevoile sau plăcerile sale, întrucât sunt dealuri cu vii și de asemenea în orice loc țara e binecuvântată și foarte îmbelșugată în roade și ogoare și în toate cele folositoare traiului, este și foarte bogată și în iazuri și bălți și heleșteie într-atâta, încât omul nu poate dori nimic mai mult de la natură pentru nevoile vieții”. Interesante sunt impresiile sale despre locuitori: „Apoi neamul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]