1,573 matches
-
sau din os și lapislazuli. Ar fi suficient, poate, să menționam, într-o ordine aleatorie, ca în Sumerul antic erau inventate: scrierea, roată, matematică, astronomia, calendarele, sistemele de irigații, armura, carul de luptă, săbiile, harnașamentul căilor, cuiele, morile, sandalele, roată olarului, harponul, dalta, inelele, șeile sau acul. Tot din Sumer ne-au parvenit și primele date despre o religie politeista. Astfel, până în momentul în care descoperirile arheologice vor arăta că au existat și alte civilizații mai vechi de șase milenii, trebuie
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
o critică (Parker-Bowles) pentru că se apropie de 60 (de ani) dar uită că Princess Diana avea aproape 120 (de mile) când intrase în tunelul acela.". A remarcat de asemenea faptul că machiorul personal al Camillei este cunoscut sub numele de "olarul Ken". Are o dispută publică de foarte mult timp cu Piers Morgan, fostul editor al "Daily Mirror". În octombrie 2003, la ultimul zbor al Concorde, a aruncat un pahar cu apă pe Morgan în timp ce amândoi își schimbau insulte. În martie
Jeremy Clarkson () [Corola-website/Science/304029_a_305358]
-
sunt amintite pentru prima oară ruinele turnului fierarilor. Bastionul va fi extins în două rânduri, după 1526 și în 1668. Un „turn al fierarilor” este menționat în lista armamentului din anul 1562, ca aflându-se în cartierul „Catherina”, între turnurile olarilor și franzelarilor - neidentificate astăzi. La 30 iulie 1667 o altă inundație, cauzată de o ploaie torențială, a distrus fortificațiile din acest loc, iar în 1668 Bastionul Fierarilor a primit forma sa definitivă. Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a transformat
Bastionul Fierarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303959_a_305288]
-
10.380 familii anunțând și de Zărnești care numără 840 de familii. 1714 - Se ridică crucea slavona. 1739 - Nume de meșteri din Tohan consemnate în documente: Dumitru Sinedrea, Ioan Stoica și Anghel Barbul. 1741 - Sunt menționați 3 români din Tohan, olari cu ocazia repartizării portioanelor ce revin Tohanului: Sinedrea Olaru, Barnul Olaru și Dumitru Olaru ce lucrau în cadrul prestațiilor de la castel. 1747 - 25 februarie - Maria Tereza a stabilit obligația de 3 zile pe săptămână cu vitele sau patru zile cu palmele
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
regimentelor de graniță, mulți locuitori din comunele Țării Bârsei se înrolează în armată, considerând că astfel vor scăpa de exploatare. 1757 - Este vorba de reparații. Se pomenește de o moară din Tohan arendata de Bucur Ureche. 1757 - Se citează numele olarului român Besinar, din Tohan care instala o sobă și un cuptor la castelul Bran. 1761 - Târnosirea la 29 mai a paraclisului din Tohan. (Cronicat nou. Manuscris prof. Clotogea.) 1761 - Înființarea regimentelor de graniță. Secolul al XVIII-lea - Se organizează regimentele
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
locuitorilor din Tohan, care au refuzat să se înroleze în regimentele de grăniceri înființate de Maria Tereza, atunci când li s-a stabilit ca loc de așezare vatra satului de azi Tohanul Nou, înființat cu acestă ocazie sunt pomeniți nominal și olarii. Se vorbește pe larg cu acest prilej despre obiecțiile tohănenilor între care una legată direct de ocupația de bază, anume despre pericolul de incendiu de la cuptoare. De fapt la 28 mai 1828 un incendiu de la cuptoarele de vas mistuie complet
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
agricultura ia o amploare deosebită, culminând cu apariția primelor forme de organizare politică în unele zone ale arhipelagului. Perioada a fost numită după situl arheologic din Tokyo, unde au fost descoperite pentru prima oară produsele olăritului japonez realizate cu roata olarului. Această perioadă este urmată de perioada Kofun sau Yamato (cca. 300-700), trecându-se astfel într-o nouă perioadă a istoriei, protoistoria. Apoximativ în anul 405, curtea japoneză a adoptat oficial sistemul de scriere chinezesc. În secolul al șaselea budismul a
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
Experimentul picturilor în email se încadrează într-o astfel de categorie. Stubbs a realizat primele lucrări de acest gen la începutul anilor 1770, continuând să-și perfecționeze tehnica în următorii 20 de ani. În acest timp, a colaborat cu maestrul olar Josiah Wedgewood(1730-1795), deoarece își dorea să picteze pe plăci din ceramică. În termeni tehnici experimentul a fost un mare succes, însă ideea nu a prins la public, dovedindu-se a fi un dezastru comercial. Resursele financiare ale lui Stubbs
George Stubbs () [Corola-website/Science/311518_a_312847]
-
tabletele sugerează cantitatea săbilor și armelor fabricate . O altă industrie interesantă era industria parfumurilor. Uleiuri de trandafir, salvie, etc. au fost folosite pentru a face parfumuri și arome. Alți meșteșugari calificați erau aurarii, cioplitorii de fildeș , cioplitorii în piatră și olarii. O varietate de materiale (lemn ,piele și metal) au fost folosite la fabricarea de armuri, scuturi, căști, sulițe, săbii, pumnale și săgeți. Se știe puțin despre practicile religioase la micenieni . Minoicii au avut o influență puternică asupra practicilor religioase și
Civilizația miceniană () [Corola-website/Science/310999_a_312328]
-
Blănarii brașoveni își alcătuiesc primul statut dintre bresle. În 1798 la Brașov ființau 43 de bresle, deservite de 1.227 meșteri. Îi putem aminti aici pe fierari, blănari, postăvari, funari, curelari, cizmari, cuțitari, cojocari (tăbăcari), măcelari, aurari, cositorari, arămari, franzelari, olari, lăcătuși, țesători, armurieri, arcari, pălărieri, lânari, argintari. 1448 - 1453: Iancu de Hunedoara răscumpără și dă ordin de distruge a cetății Brașovia de pe șaua Tâmpei, piatra și materialele de construcție ale acesteia fiind folosite la întărirea cetății medievale a Brașovului din
Istoria Brașovului () [Corola-website/Science/311066_a_312395]
-
întotdeauna prin sacrificarea păsărilor sau a animalelor mici din gospodăriile propri, în trecut au funcționat și câteva măcelării private numite local "fleșării", care vindeau carnea adesea pe datorie și la preț mic. Comețul ambulant a fost și este reprezentat de olarii din părțile secuiești, ciubărarii și grecii cu mărunțișuri, mărginenii din Tălmăcel și Sadu precum și de țiganii ""ungurești"" și cortorarii. Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către prim-ministrul României, Victor Ponta în data de
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
doua jumătate a secolului al XVIII-lea, numiți generic ""brănișteri"", sunt: Oprea Zaharie, Pavel Totan, Ioan Maxim, Ioan Muntean, Filip Trif, Nicolae Trif, Nicolae Vasiu, Nicolae Sîrbu, David Popa, David Maxim, Gheorghe Foarcoș, Ioan Căbunea, Nicolae Bucur, Gheorghe Rășinar, David Olar, Nicolae Fogoroș, Ioan Fogoroș, Ioan Rusu, Miron Popa, Gheorghe Brătilescu senior și Gheorghe Brătilescu junior. [[Fișier:OiPăscândPeValeaLupuluiRacovița.jpg|250px|left|thumb|Pășunatul oilor pe Valea Lupului]] [[Fâneață|Fânețele]].În general fânețele din regiunea Racoviței au o productivitate mediocră mai ales
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
în urma arderii, precum și prin modelarea unor forme specifice tradiționale. În localitate mai există și acum case de locuit care păstrează o arhitectură cu o vechime de mai mult de 100 de ani. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat un atelier de olar cu două camere și plecătoare pe două laturi din localitatea Marginea, aflată în zona etnografică Rădăuți. Construcția datează de la începutul secolului al XX-lea, ultimul său proprietar fiind Gavril Moldovan. Atelierul a fost reconstruit în muzeu în anul 2001. Construcția
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Temelia construcției este din piatră de râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu inventarul de lucru al olarului, cealaltă fiind folosită ca locuință. Cuptorul de ars ceramica este construit sub plecătoare. La intrare se află cerdacul, de unde poate intra sub plecătoare. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu cu liant de mortar, având o fundație din beton
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fiind desființată și inclusă în comuna Scorțeni, iar comuna Mislea împărțită între comunele Bănești (satul Urleta) și Scorțeni (satul Mislea). În comuna Scorțeni se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (secolul al XIX-lea), strămutată din satul Olari și aflată acum în cimitirul din Bordenii Mici; (1730, reconstruită în 1820) din Scorțeni; și (secolul al XVI-lea), ansamblu alcătuit din beciurile casei domnești, ruinele chiliilor de pe latura de est a incintei și din zidurile celor două incinte.
Comuna Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/310700_a_312029]
-
importante centre de producție pentru porțelanuri au fost cuptoarele imperiale de la Jingdezhen din provincia Jiangxi și Dehua în provincia Fujian. Fabricile de porțelan Dehua satisfăcea gusturile europene prin crearea de porțelan pentru export din China, în secolul al XVI-lea. Olarii independenți au devenit, de asemenea, cunoscuți, cum ar fi He Chaozong, care a devenit celebru în secolul al XVII-lea pentru stilul său de sculptură a porțelanului alb. În „Comerțul cu ceramică în Asia”, Chuimei Ho estimează că aproximativ 16
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să scadă la 7. Aceștia locuiau pe strada Olarilor, strada ce-și păstrează denumirea și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să scadă la 7. Aceștia locuiau pe strada Olarilor, strada ce-și păstrează denumirea și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să scadă la 7. Aceștia locuiau pe strada Olarilor, strada ce-și păstrează denumirea și astăzi. Prelucrarea lutului și tehnică modelarii vaselor nu se deosebește mult de tehnica celorlalte centre de ceramică din țară. Ca elemente de decor, predomina formele geometrice și cele vegetale. Centrul de ceramic de la Baia
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente (reședința), Coveș și Ruja. Agnita, pomenita pentru prima oara într-un document săsesc de la 1280, este un orășel cu tradiție meșteșugăreasca, renumit prin breslele germane de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor și olarilor, având economie semi-rurală. Aici se află una dintre cele mai vechi fortificații țărănești săsești din Transilvania. Inițiată în secolul al XIII-lea, ea a fost amplificata succesiv, ajungând să aibă, în secolul al XVII-lea, trei incinte întărite cu turnuri
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
rege al marelui stat geto-dac (și, probabil că, înaintea lui, și șefii triburilor) instituise monopolul regal asupra aurului. De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. V î.e.n. Alți cercetători susțin însă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec. III î.e.n. La geții din Dobrogea și din câmpia de sud a Olteniei și Munteniei, tehnica
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
monopolul regal asupra aurului. De-a dreptul impresionantă este cantitatea și calitatea ceramicii geto-dacilor, fapt atestat de descoperirile arheologice. Meșterii daci au început să folosească roata olarului din prima jumătate a sec. V î.e.n. Alți cercetători susțin însă că roata olarului ar fi fost folosită pe teritoriul geto-dacilor începând din sec. III î.e.n. La geții din Dobrogea și din câmpia de sud a Olteniei și Munteniei, tehnica lucrării ceramicii la roată se constată din secolele VI-V î.e.n. Deși ceramica lucrată
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
aur a acestei ceramici este atinsă între aproximativ 100 î.e.n. și 106 e.n.; dată la care, odată cu cucerirea romană, ceramica geto-dacă va fi mult influențată (și treptat înlocuită) de produsele lucrate cu tehnica de depurare a pastei folosită de romani. Olarii geto-daci au preluat uneori de la meșterii străini unele procedee tehnice, sau anumite forme și motive ornamentale, imitând (de pildă) cupele grecești de tipul celor din Delos; dar formele vaselor geto-dace sunt în marea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
geto-dace sunt în marea lor majoritate originale. Și dacă la aceasta se mai adaugă și faptul că ceramica fină, cerută de clienții bogați, mai era uneori și pictată cu motive animale sau vegetale (mai rar umane), se constată că meșterii olari din Dacia nu erau întru nimic inferiori meșterilor celorlate popoare antice care la acea dată se aflau pe aceeași treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Pe un vas descoperit la Ocnița-Cosota (jud. Vâlcea) apare inscripția în greacă "Regele Thiamarcos". Pe un alt vas găsit la Grădiștea Muncelului scrie cu litere latine "DECEBALUS PER SCORILO", interpretat ca "Decebal, fiul lui Scorilo" sau o simplă marcă de olar. Zalmoxis este considerat de unii istorici ca fiind zeul suprem din panteonul geto-dacic, de unde concluzia unora cu privire la monoteismul geto-dacilor care ar fi facilitat convertirea acestora la creștinism, idee ce se află în opoziție cu opinia conform căreia religia geților ar
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]