5,154 matches
-
multe aspecte: din punct de vedere fenomenologic, ca pe o experiență, din punctul de vedere al performanțelor psihologice, ca pe o tulburare de gândire, în sens psihopatologic, ca pe o creație mintală morbidă, în raport cu psihobiografia bolnavului, ca pe un accident ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihici, îi conduc către „descoperirea erorii”, a gândirii delirante. În urma conversiunii bolnavul „va vedea” în mod diferit, față de starea sa anterioară, atât propria sa persoană, cât și lumea exterioară, producându-se în felul acesta între bolnav și lume o „ruptură ontologică”. El va dori și va acționa, conform ideilor sale delirante, în direcția schimbării lumii, a societății, a sistemului de valori, după noile sale „idei” venind astfel în conflict deschis cu ordinea socială. Dezvoltarea delirantă. Aceasta este etapa care urmează „crizei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
veritabilă lume pe dos”. Natura și originea stărilor delirante Înțelegerea delirului și stărilor delirante este imposibilă dacă ne limităm la aspectele clinico-semiologice ale psihiatriei. Stările delirante trebuie considerate ca niște „experiențe particulare de viață”, specifice bolnavilor psihici, înscrise în ordinea ontologică a existenței acestora și care sunt explicit-comprehensibile numai din acest punct de vedere. O cunoaștere a experienței delirante se impune a fi făcută prin analiza „istoriei vieții personale” a bolnavului, a psihobiografiei acestuia. În acest sens remarcăm următoarele aspecte caracteristice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
către sine însuși, plasarea bolnavului într-o situație-limită, obligativitatea bolnavului de a găsi „soluții” de ieșire din situația-limită, acestea fiind, de regulă iraționale, prin interpretarea eronată a „limitelor” care-i sunt impuse, proiecția existenței bolnavului într-un alt registru al ontologicului, în contradicție cu realitatea obiectivă, logică, întoarcerea în trecut, ca formă de regresiune a gândirii, afectivității, conduitelor și contactelor cu lumea externă, proiecția asupra „celorlalți” și a „lumii” a propriilor sale probleme sufletești conflictuale, adoptarea unei „atitudini mintale” fixe, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
extrem de interesantă pentru psihopatologie, întrucât ne oferă, pe lângă aspectele de o mare varietate și complexitate a tulburărilor psihice, și posibilitatea de a „vedea” și de a „înțelege” persoana umană din punct de vedere psihologic, într-o dublă perspectivă: antropologică și ontologică. Paranoia Caracteristici psihopatologice Paranoia este un delir cronic sistematizat, de regulă monotematic, care domină gândirea, acțiunile, comportamentul și personalitatea individului, cu o aparență formal-constructivă logică a judecății. Acest delir nu duce la alterarea personalității bolnavului. Din punct de vedere psihopatologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în totalitatea ei, având un caracter antropologic. În egală măsură, condiția omului fiind starea de normalitate, respectiv, sănătatea, boala ne apare ca un „accident” în interiorul normalității, al desfășurării cursului vieții individului, având prin aceasta și un aspect sau o dimensiune ontologică. Din acest motiv, o analiză antropologică a tulburărilor psihosomatice se impune. În sensul acesta, antropologia ne va furniza datele necesare înțelegerii reciprocității aspectelor psihice și somatice care sunt implicate în sfera patologiei psihosomatice. Dacă pentru medicină psihosomatica este un sector
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al existenței umane. Acest sens se află înscris în interiorul psihobiografiei persoanei respective sau, după expresia lui L. Binswanger, a istoriei vieții interioare a acesteia. Boala, în acest caz, depășește limitele sale pur și exclusiv medicale, înscriindu-se într-o dimensiune ontologică ce poate fi înțeleasă printr-o analiză de tip psihologico-hermeneutic. Sensul bolii este determinat de sensul vieții persoanei respective așa cum vom vedea mai departe când ne vom ocupa de analiza psihopatologică a „psihobiografiei” bolnavilor psihici. G. von Bergman afirmă că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o importanță deosebită pentru psihopatologie. În sensul acesta fiind considerată problema, sfera antropologiei psihopatologice se lărgește considerabil. Psihopatologia devine astfel o interpretare a fenomenelor patologice ale persoanei în interiorul cărora este inclusă semnificația acesteia, ca structură antropologică, dar și ca devenire ontologică. Medicina se interesează de cauze și efecte, urmărind ca prin mijloacele terapeutice de care dispune să suprime efectul cauzelor și să restabilească starea de sănătate. Psihopatologia urmărește ca dincolo de aspectele clinico-medicale să descopere sensurile umane ale suferinței raportate la structura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a depăși cadrele stricte ale observării persoanei bolnavului psihic, ale fenomenelor psihice morbide individuale. Ea își fixează ca obiectiv analiza sintetică a „modelelor de personalitate” și a „modelelor psiho-biografice” din punct de vedere psihopatologic, considerând boala psihică drept o dimensiune ontologică a persoanei umane. Această observație este completată de reproducerea experimentală a tulburărilor psihice (psihozele experimentale). Într-o perspectivă antropologică lărgită, de factură psiho-socială, sunt analizate „psihozele colective”, ca manifestări psihopatologice ale grupelor social-umane, fenomene de masă cu caracteristici, mecanisme și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În sensul acesta, boala este percepută ca ceva „străin”, ca un fapt neobișnuit, „intrat” în viața individului și care, prin natura sa, se opune, având un caracter negativ, valorilor vieții. Considerată din această perspectivă, boala ne apare ca un „accident ontologic” ce aduce în viața individului starea de anormalitate. Persoana resimte această schimbare și va dezvolta o anumită atitudine față de starea de boală. Trăirea bolii sale de către individ reprezintă, în primul rând, o „atitudine” de ordin psihologic și moral, care depinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologică a personalității bolnavului, exprimată prin „atitudinea” acestuia față de boala sa. Experiența bolii Cele mai sus menționate ne permit ca să admitem faptul că fiecare bolnav „își trăiește” propria sa boală, ca persoană, nu în sens medical, ci dintr-o perspectivă ontologică negativă. O perspectivă ontologică a „negării existenței”, prin „intrarea” în sfera vieții individului a alteralității, ca „pericol vital”. Este absolut firesc ca, în acest caz, bolnavul să dezvolte anumite atitudini emoțional-afective și să interpreteze în plan ideativ propria sa suferință
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exprimată prin „atitudinea” acestuia față de boala sa. Experiența bolii Cele mai sus menționate ne permit ca să admitem faptul că fiecare bolnav „își trăiește” propria sa boală, ca persoană, nu în sens medical, ci dintr-o perspectivă ontologică negativă. O perspectivă ontologică a „negării existenței”, prin „intrarea” în sfera vieții individului a alteralității, ca „pericol vital”. Este absolut firesc ca, în acest caz, bolnavul să dezvolte anumite atitudini emoțional-afective și să interpreteze în plan ideativ propria sa suferință ca pe ceva absolut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fi reparată și uitată sau poate produce efecte grave, ireparabile care vor duce la schimbări profunde ale sensului și desfășurării cursului vieții. Asemenea situații sunt reprezentate de boala psihică. Boala psihică trebuie considerată, în sensul psihopatologiei antropologice, ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul vieții individului, întrucât operează modificări în structura psihică a personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca un accident ontologic. Ea va schimba cursul vieții individului, întrucât operează modificări în structura psihică a personalității acestuia. Dincolo de modalitatea de a vedea clinico-medical bolnavul psihic, acesta trebuie înțeles ca persoană umană, iar boala mintală ca pe un accident ontologic, din care suferința clinică nu este decât o parte, și anume latura medicală a acesteia. Viziunea antropologică în psihopatologie deschide perspectiva unei înțelegeri sintetice, globale, dar și aprofundate a bolii psihice. Ea este considerată ca manifestarea exterioară a fenomenelor psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proprii, te ridici deasupra ei și poți rezista până la capăt. Considerată în felul acesta, existența tragică combină patologicul cu morala, într-o experiență de viață complexă. Semnificația modelelor psiho-biografice Datele mai sus prezentate ne obligă la o reflecție asupra dimensiunii ontologice a suferinței psihice. Boala psihică nu este numai suferință clinică, ea este și suferință trăită. Trăirea propriei sale suferințe este un act de conștiință specific persoanei umane. Orice schimbare survenită în raport cu propria mea persoană eu o reflect în câmpul conștiinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acest dublu aspect nu poate fi realizat decât dacă se cunoaște boala și personalitatea bolnavului. Aceste două aspecte nu pot fi separate. Datele mai sus expuse, privind „modelele pato-biografice” în psihopatologie dovedesc importanța cunoașterii, dincolo de aspectul clinico-medical al bolii, dimensiunea ontologică a acesteia, respectiv pato-biografica bolnavului. Acest punct de vedere actualizează atitudinea clasică a medicului care este îndemnat să vadă bolnavii nu bolile. Fiecare bolnav „face boala” în felul său propriu, raportat la natura personalității sale, la structura sa morală, intelectuală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motive, este absolut necesar să se aibă în vedere „trecutul” bolnavilor, iar boala ca „stare actuală” să fie corelată cu acesta. Dincolo de „examenul clinic” trebuie văzută influența bolii asupra desfășurării vieții bolnavului, respectiv, trebuie configurată și înțeleasă suferința ca accident ontologic. Ce sunt în final „modelele pato-biografice”? Ele trebuie considerate și înțelese ca „imagini ontologice” sau ca „imagini biografice” ale bolii. Acestea creează un cadru mult mai larg, mai nuanțat decât cel oferit de „tablourile clinice” ale bolilor. Tabloul sau forma
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare actuală” să fie corelată cu acesta. Dincolo de „examenul clinic” trebuie văzută influența bolii asupra desfășurării vieții bolnavului, respectiv, trebuie configurată și înțeleasă suferința ca accident ontologic. Ce sunt în final „modelele pato-biografice”? Ele trebuie considerate și înțelese ca „imagini ontologice” sau ca „imagini biografice” ale bolii. Acestea creează un cadru mult mai larg, mai nuanțat decât cel oferit de „tablourile clinice” ale bolilor. Tabloul sau forma clinică are un caracter structural, descriptiv-constatativ, pe când imaginea biografică a bolii ne oferă dimensiunea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
V. Magnnan, C. Lombroso). Epoca modernă și contemporană diversifică problematica nebuniei prin intervenția unor noi modele de gândire: psihanaliza, psihopatologia, psihologia medicală, psihiatria clinică și socială, psihoterapia. Din acest moment „suferința psihică” este integrată în planul existenței umane, ca fapt ontologic, inaugurându-se prin aceasta studiile de antropologie psihiatrică (V.E. von Gebsattel, L. Binswanger, R. Kuhn, A. Zutt, E. Minkowski, M. Manfredi, D. Cargnello). Statul însă, dincolo de aspectele menționate, anexează psihiatria intereselor puterii politice. Din nou, bolnavul psihic devine un damnat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
însă dincolo de aceste „intenții metodologice”? Care este semnificația morală a acestora? Din punct de vedere etic, psihopatologia pune în discuție o problemă esențială: care este semnificația nebuniei? Este nebunia un fenomen uman, sau este o boală? Este nebunia un fenomen ontologic, sau o suferință medicală? Și una și alta. Mai exact este un fapt ontologic medicalizat. Dar, spre deosebire de celelalte boli, mai precis de bolile somatice ale trupului, boala psihică, nebunia, este și o stare de spirit, prin urmare o suferință morală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere etic, psihopatologia pune în discuție o problemă esențială: care este semnificația nebuniei? Este nebunia un fenomen uman, sau este o boală? Este nebunia un fenomen ontologic, sau o suferință medicală? Și una și alta. Mai exact este un fapt ontologic medicalizat. Dar, spre deosebire de celelalte boli, mai precis de bolile somatice ale trupului, boala psihică, nebunia, este și o stare de spirit, prin urmare o suferință morală care apasă și schimbă natura umană, transformă persoana, o copleșește. Orice boală este resimțită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
științifică a acesteia în al doilea rând; de adoptarea unei atitudini caritabile. De înțelegere a bolnavului psihic ca pe o persoană aflată în suferință, iar boala psihică ca pe o experiență sufletească negativă, ca pe un tip particular de accident ontologic. Nebunia se înscrie, în felul acesta, în psihobiografia individului. Mai exact în acea experiență a vieții interioare a acestuia, devenind o formă particulară a naturii sale. Trebuie să vedem în această relație dintre etică și psihopatologie un important pas înainte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
et de l’émotivité., Payot, Paris, 1925. Durkheim, E., Le suicide, Alcan, Paris, 1930. Ellenberger, H.F., „Ethno-psychiatrie” în EMC, Socio-psychiatrie, vol.III, Masson, Paris, 1965. Enăchescu, C. Enăchescu, C. „Struttura ed esistenza nella psicologia normale e patologica (Saggio sula questione ontologica nella patologia mentale)” în Riv. Psicol. Soc., 17, 4, 1970. Enăchescu, C., „Analyse psychopathologique des rêves et des états oniro-hallucinatoires dans la peinture des malades mentaux” în Ann. Méd. Psychol., 1, 2, 1970. Enăchescu, C., „Considerații asupra aspectelor „psihoestetice” ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându-se pe evenimentele psihotraumatizante, stările de criză etc. care au contribuit la formarea tulburărilor psihice ale acestuia. Psihochirurgie: intervenții neurochirurgicale urmărind tratarea tulburărilor psihice, în special a tulburărilor grave de comportament, acte antisociale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
satului global”. Criteriile psihologice Dincolo de formele de organizare și de metodele folosite, educația se „consumă” la nivelul unei singure entități bio-psihologice: individul uman dotat cu conștiință de sine și cu potențial de împlinire a unicității sale prin asimilarea culturii. Singularitatea ontologică a fiecărui membru al speciei umane exclude uniformizarea printr-o educație de tip procustian. Alături de valorile universale acceptate pentru orientarea generală a curriculumului trebuie așezate trebuințele individuale de formare ale fiecăruia dintre cei cărora li se oferă acel curriculum. Curriculumul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]