1,499 matches
-
este numele dat stărilor care conțin entitățile inexistente din ontologia lui Alexius Meinong. Meinong, un filosof austriac activ la începutul secolului XX, credea că din moment ce ne putem referi la lucruri inexistente, ele trebuie să aibă un fel de ființă, pe care el o numea "sosein" („fiind așa”). Deci, conform schemei
Jungla lui Meinong () [Corola-website/Science/317842_a_319171]
-
Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Filosofie, prof. univ. dr. Ioan Biriș, (Implicații filosofice ale crizei identității din arta contemporană). Deține și un doctorat în Arte Vizuale de la Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte, prof. univ. dr. Constantin Prut, (Ontologia spațiului în arta plastică). Grupări artistice din care face parte: Uniunea Artiștilor Plastici din România. Asociația „Filiala Arad a UAP din România” Experiență profesională: 2006 Ales membru în consiliul de administrație al Asociației „Filiala Arad a UAP din România” din partea
Călin Lucaci () [Corola-website/Science/315752_a_317081]
-
a scris și publicat trei din cele patru cărți ce compun ciclul: "Sarea pământului", "A fi, a face, a avea", "Eu & tu & el & ea sau dialog generalizat". Ultima sa carte este întitulată "Clipa și timpul". Sistemul său este compus din ontologie, poetică, etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el însuși chiar în prima carte ca cartezian de însemnătate maximă, adică fenomenolog. Conceptul să
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
În continuare, explorează tema intervalului în "Despre îngeri", carte de angelogie, ce apare la intersecția dintre metafizică și filosofia religiei. În această carte, entitățile numite îngeri sunt analizate ca ființe ale intervalului. Exercițiul întreg are așadar o valoare secundară în ontologia intervalului. Sorin Vieru este unul dintre puținii logicieni de la Păltiniș. El a câștigat reputație prin cercetări asupra silogisticei clasice, pe care a axiomatizat-o. A fost de asemenea specialist în Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii pure". Ca metafizician, Pârvu a publicat lucrarea în două volume "Arhitectura existenței". În primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie. În cel de-al doilea volum, el analizează metafizica analitică contemporană, marile programe ontologice contemporane constructive, precum cel al lui Carnap sau Quine, dar și diverse metafizici locale, precum ontologia evenimentelor și diferite teorii ale individualului. El a prezentat de
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
volume "Arhitectura existenței". În primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie. În cel de-al doilea volum, el analizează metafizica analitică contemporană, marile programe ontologice contemporane constructive, precum cel al lui Carnap sau Quine, dar și diverse metafizici locale, precum ontologia evenimentelor și diferite teorii ale individualului. El a prezentat de asemenea dezbateri imporante în legătură cu metaontologia, stiluri și tehnici în metafizica recentă. Vasile Tonoiu s-a interesat mai mult de filosofia continentală a științei, traducând din Poincaré, Gonseth, Bachelard, și scriind
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
scriind monografii despre Gonseth și Bachelard. De asemenea, a publicat o carte despre viziunea epistemologică a lui Morin asupra complexității. Alt interes principal al lui Tonoiu este filosofia dialogică sau . A scris de asemenea o carte excelentă despre Mircea Eliade, "Ontologii arhaice în actualitate". Marin Țurlea și-a dedicat cariera filosofiei matematicii. Lucrarea sa, "Filosofia și fundamentele matematicii" trasează o distincție între cercetarea proprie a matematicienilor pe bazele lor și cercetarea filosofică a fundamentelor matematicii. În această carte el stabilește posibilitățile
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
epoca și fiecare dintre ei au originalitate proprie. Apar nu că revoluționari periculoși, ci că oameni respectabili, însărcinați cu redactarea legilor, precum Protagoras la Thuroi, sau trimiși că ambasadori, precum Gorgias sau Hippias. În tratatul sau "Despre neființă", Gorgias pune ontologia lui Parmenide în contradicție cu ea însăși arătând că Ființă nu există. Protagoras vedea în senzație că întâia sursă a oricărei cunoașteri și refuză să facă cea mai neînsemnată judecată asupra existenței sau naturii zeilor: Omul este măsură tuturor lucrurilor
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
modelări semnificativ diferite, cu accent pe cercetări curente din fizică și recenzii colegiale. În plus, proiectul PlanetComputing este văzut ca un proiect nou care are putea include și Fizica Computațională (articol la PlanetPhysics.org și Inteligența artificială, împreună cu logica, clasificarea, ontologia și fundamentele matematice ale calculatoarelor și automatelor.
PlanetMath () [Corola-website/Science/321364_a_322693]
-
puncte de vedere realistice. Astfel unele cazuri sunt interpretate de pe poziția realismului ontologic, refuzându-se punctul de vedere al realismului epistemologic, cum procedează unii filozofi ca John Searle sau Michael Devitt, pentru care realismul este o temă exclusiv de domeniul ontologiei. Existența lucrurilor în afara conștiinței oamenilor este în mare măsură necontestată. Realismul ontologic admite că aceste lucruri ar exista chiar în absența oamenilor. Omul nu exercită nicio influența asupra existenței și structurii realității. Fără această aserțiune orice cercetare a naturii tuturor
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
interior este actul conștiinței, operație prin care individul își dăruiește ființă lui însăși, printr-un act personal prin care se figurează că ființă, o dată unit și distinct de ființă pură. Suntem legați prin "participare", care este o temă centrală a ontologiei dialectice a lui Lavelle: "a participa" înseamnă a lua parte intru ființă cu ajutorul activității noastre de reflecție. Acest concept de participare se regăsește, la Lavelle, încă din prima sa lucrare "La Dialectique du monde sensible" -"(Dialectica lumii sensibile)", în care
Louis Lavelle () [Corola-website/Science/316847_a_318176]
-
Licențiat în filosofie (1997) la Universitatea de Vest din Timișoara, cu o lucrare despre filosofia limbajului la Aristotel (coordonată de profesorul Viorel Colțescu) iar în anul 2004 obține titlul de doctor în filosofie (2004) al Universității de Vest cu teza: „Ontologia lui Aristotel. O abordare din perspectiva filosofiei istoriei”. În 2001 este Honorary Research Fellow al Centre for Russian and East-European Studies, University of Birmingham, Marea Britanie. În 2005 beneficiază de o bursă de documentare post-doctorală la Colegiul Corpus Christi, Oxford, Marea Britanie
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
Susținere; Faza 8 -Sfârșit. Sistemele PLM sunt instrumente care asistă corporațiile în implementarea conceptelor PLM. Funcționalitatea sistemelor PLM poate fi obținută prin componentele specifice sistemelor PLM: Infrastructura TI include hardware, software și tehnologiile Internetului. Arhitectura modelării informaționale a produsului include ontologia produsului și standarde de interoperabilitate. Mediul de dezvoltare și Toolkit-ul (kit-ul cu instrumente) oferă mijloace pentru construirea aplicațiilor în afaceri și pot include partea de bază ( de ex. geometrie, matematică etc.), instrumente de vizualizare, mecanisme și standarde de schimb
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
Academia de Arte a Universității din Novi Sad, iar în anul 1990 este numit conferențiar la obiectul Estetică, la Facultatea de Filozofie din Novi Sad. În anul 1995 este numit de profesor universiar la aceiași facultate, la obiectele Estetică și Ontologia. Din 1986 și până în anul 2007 ține cursuri la Academia de arte din Novi Sad la obiectele Estetică, Estetică muzicală și Istoria filozofiei. Din octombrie 2007 și până în februarie 2011 a fost numit profesor universitar la Facultatea de Filozofie - departamentul
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
obiectele Estetică, Estetică muzicală și Istoria filozofiei. Din octombrie 2007 și până în februarie 2011 a fost numit profesor universitar la Facultatea de Filozofie - departamentul pentru filosofie și sociologie din Kosovska Mitrovica (Șerbia), si a ținut cursuri din Filozofia medievală și Ontologia. Actualemente este profesor la Scoala Înaltă de Studii pentru Instruirea Educatorilor din Vârșeț, pentru obiectele Curentele filosofice contemporane, Filozofia educației estetice și Bazele filosofice ale teoriilor pedagogice. Este autorul a mai multor volume din domeniul Esteticii, Filozofiei muzicii, Istoriei filozofiei
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
a explica demersurile logice ale gândirii, mai amplu decât toate încercările de logică matematică făcute până acum”. După succese cu astfel de ecouri, în 1984, îi apare o nouă carte: „Multa et multum”, cuprinzătoare a mai multor eseuri legate de Ontologie, Epistemologie și Logică. În 1999, editează „Un eseu despre o ontologie finită”, iar în anul 2000 apare și lucrarea „Algebra tripolară și elemente de Algebră cuadripolară”, ce se bucură de recomandări entuziaste ale academicienilor Solomon Marcus și Constantin Ionescu Gulian
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
de logică matematică făcute până acum”. După succese cu astfel de ecouri, în 1984, îi apare o nouă carte: „Multa et multum”, cuprinzătoare a mai multor eseuri legate de Ontologie, Epistemologie și Logică. În 1999, editează „Un eseu despre o ontologie finită”, iar în anul 2000 apare și lucrarea „Algebra tripolară și elemente de Algebră cuadripolară”, ce se bucură de recomandări entuziaste ale academicienilor Solomon Marcus și Constantin Ionescu Gulian. Anul 2001 a fost pentru cercetătorul dejean de o rodnicie fără
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
teza filmului despre fizica cuantică și conștiință. Premiera cinematografică din 2004 a filmului a fost urmată de o versiune extinsă pe DVD în 2006, versiune schimbată substanțial. Printre subiectele discutate în acest film se numără neurologia, mecanica cuantică, psihologia, epistemologia, ontologia, metafizica, gândirea magică și spiritualitatea. Filmul include interviuri cu experți în știință și spiritualitate, intercalate cu povestea Amandei. Animația digitală este o caracteristică puternică a filmului. Filmul a fost criticat de întreaga comunitate științifică. Fizicienii, în special, se plâng că
What the Bleep Do We Know!? () [Corola-website/Science/330594_a_331923]
-
cunoscute sau anonime, celibatare sau căsătorite. Este interesant totodată de amintit și faptul căʻUmar refuza să facă poezie panegirică califilor și prefera poemele consacrate femeilor. Așadar, el a dedicat poezii la aproximativ patruzeci de femei. Una dintre poeziile care exprimă ontologia poeziei sale este Layta Hindan: Stăpânind sufletele noastre a ceea ce ele demontrează [Părăsește pentru a se arăta] despotică o singură dată Cine nu este niciodată despot, este o persoană slabă! Se spune că într-o zi și-a întrebat vecinele
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
ISBN 978-2-930517-30-8) 24. Michel Weber et Ronny Desmet (sous la direction de), "Chromatikon VIII. Annales de la philosophie en procès — Yearbook of Philosophy în Process", Louvain-la-Neuve, Éditions Chromatika, 2012. (ISBN 978-2-930517-36-0) Traducere 1. Nicholas Rescher, "Essais sur leș fondements de l'ontologie du procès". Tradus din engleză și prefață de Michel Weber. Traducere recitita de autor, Frankfurt / Paris / Lancaster, Ontos Verlag, 2006 (ISBN 3-938793-16-3). Monografie coeditata 1. Philippe Devaux, "La Cosmologie de Whitehead. Tome I, L'Épistémologie whiteheadienne", édité par Thibaut Donck
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
et al., "La Science et le monde moderne", 2006. VI. Bourgine et al., "Religions, sciences, politiques", 2007. VII. Durând, "Des Événements aux objets", 2007. VIII. Durând et al., "Leș Principes de la connaissance naturelle", 2007. IX. Rescher, "Leș Fondements de l'ontologie du procès", 2006. XI. Verley, "La Philosophie spéculative de Whitehead", 2007. Anuar Chromatikon Yearbook 1. Weber et al., "Chromatikon I", 2005. 2. Weber et al., "Chromatikon ÎI", 2006. 3. Weber et al., "Chromatikon III", 2007. 4. Weber et al., "Chromatikon
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Post-communist Studies and the Australian Național University, 2011 Dan D. Lazea, „EU External Relations: From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies", 5:3, 2011 Dan D. Lazea , "Filosofia lui Pareyson: personalism existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological Personalism of Luigi
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
și al grupului de cercetare "Bild Schrift Zahl" (DFG). Printre teoriile lui Kittler a fost tendința sa de a argumenta, cu un amestec de polemism, apocalipticism, erudiție și umor, că condițiile tehnologice au fost strâns legate de epistemologie și de ontologie. Această afirmație și stilul său de argumentare este rezumat pe bună dreptate în dictonul „Nur war schaltbar ist, ist überhaupt” — o expresie care ar putea fi tradusă ca „există doar ceea ce este schimbabil” sau, mai liber, „numai ceea ce poate fi
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
127-147. Vanhese G. , O scriitura din vreurile noastre. Narațiune, narativitate și narator în opera științifică.". L' analisi linguistica e letteraria, 1999, pp. 101-126. Vanhese G. , Traducerea: abordări și teorii (ed.). Cap. 4, " Traducerea între o métafizică a reflexiei și o ontologie a imaginii", Saint-Joseph: Université Saint-Joseph. 1999. pp. 333-342. Vanhese G. , " Poète, passeur de frontières. Etude sur l'oeuvre de Nadia Tuéni". Annales de Lettres Françaises, 1999, pp. 67-76. Vanhese G. , " Irrésignation de Benjamin Fondane et inconsolation de Jude Stéfan. Notes
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]