2,457 matches
-
la nivel agregat, sunt revelatoare pentru caracterizarea capitalului social drept un fenomen divers, cu multe aspecte și deci, cu numeroase operaționalizări. Relațiile sale cu diferite caracteristici ale indivizilor trebuie studiate și în funcție de specificul societăților. Trecerea în revistă a celor câteva operaționalizări ale capitalului social este, cred, suficientă pentru a demonstra atât complexitatea conceptului, cât și modul pragmatic, ad-hoc și nesistematic în care acesta a fost măsurat cu diferite ocazii, după opinia lui Flap (1999). Discuția despre definirea și măsurarea capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cei atașați idealurilor democratice dar nemulțumiți de funcționarea sa în propria lor țară nu constituie neapărat un rezervor de sentimente antidemocratice, ci chiar o presiune pentru o mai bună funcționare. Dincolo de rezultatele cercetării și de interpretările autorului, există probleme de operaționalizare a conceptului de democrație. Chiar rezultatele măsurătorilor efectuate ar trebui să ne pună în gardă față de evaluarea democrației. Prima problemă ar fi chiar utilitatea definiției democrației ca ideal. Nu știm ce înțeleg oamenii prin democrație, cum își închipuie procesul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
3.1 Societatea civilă în noile democrații est-europene Societatea civilă a devenit un termen tot mai utilizat după 1989, deși el acoperă realități diferite în țări diferite. Nu există nici aici un consens în definirea ei, arată Bădescu (2003a). Dincolo de operaționalizarea conceptului, există diferențe semnificative, calitative și cantitative, între țările occidentale și cele central-est europene, dar și între cele din urmă. O teorie leagă dezvoltarea societății civile în prezent de dezvoltarea sa în perioada comunistă (Barnes, 2004) cu Polonia ce experimenta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
măsurarea participării să fie defectuoasă. Cele câteva întrebările din sondajele de opinie referitoare la numărul de asociații în care respondentul participă activ, crede Marc Hooghe (2003), nu acoperă decât parțial fenomenul pe care dorim să-l studiem. Reamintim că în operaționalizare, Hooghe introduce și o măsură a participării trecute care să evite ca membrii retrași din activitatea voluntară din diverse motive (schimbarea locului de rezidență, un nou loc de muncă, nevoia de a se ocupa de creșterea copiilor ș.a.m.d.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
est-european sunt mai slabe decât în cel occidental. Explicațiile sunt cele avansate mai sus: validitatea măsurării încrederii generalizate și caracteristicile asociațiilor dependente de contextul etnic. În eșantionul românesc, de exemplu, schimbarea măsurii încrederii în încredere în străini, care este o operaționalizare mai bună, dovedește că relația dintre încredere și participare voluntară este una semnificativă și pozitivă. Contextul etnic poate fi și el important pentru că structura societății civile poate fi diferită într-o societate omogenă etnic față de una eterogenă etnic. Probabilitatea existenței
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
persoanelor declarate de etnie română 95,5 % 95,2 % Proporția persoanelor declarate de etnie germană 1,6 % 1,9 % Proporția persoanelor declarate de etnie maghiară 2,0 % 2,3 % Figura 5.1 Distribuția după vârstă a respondenților 5.1.1 Operaționalizarea capitalului social în anchetă Capitalul social a fost măsurat în ancheta noastră în acord cu definiției utilizate de European Values Survey pe patru dimensiuni (van Schaik, 2002): încrederea generalizată și participarea la organizații secundare (cf. World Values Survey) și alte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
individuale. Itemii folosiți mai jos exprimă acordul sau dezacordul cu "blatul" (free-riding). Indicatorul construit pe baza acestor itemi este considerat de către van Schaik (2002) un proxy pentru acceptarea normelor de reciprocitate. În utilizarea acestui proxy, van Schaik îi urmează în operaționalizare pe Stolle și Rochon (1998, 1999), dar și pe Knack și Keefer (1997). În opinia lui Stolle și Rochon (1998), capitalul social implică și o dorință de a lua parte la îndatoriri comune. Într-un mediu dominat de niveluri înalte
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Eșantionul este stratificat, probabilist, tri-stadial și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. 5.2.1 Atitudini favorabile democrației Sprijinul pentru democrație este măsurat, așa cum am văzut în discuția anterioară referitoare la operaționalizarea și măsurarea democrației, ca atașament față de un ideal, dar și ca o susținere realistă a unui sistem politic. Nu vom reveni aici asupra distincției dintre definiții. Insistăm doar asupra valorii net superioare a definiției competitive pentru estimarea funcționării efective a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
31,8 Organizații ale consumatorilor 0,1 0,4 99,3 0,2 11,1 22,2 66,7 Altele 0,5 0,2 99,2 0,2 54,5 27,3 18,2 Chiar dacă ei care îl urmează în operaționalizare pe Coleman nu sunt de acord cu ele, atitudinile civice precum încrederea socială au intrat în definiția capitalului social. În sondajul de față, 19,3% dintre respondenți afirmau că în general se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni, în timp ce
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
dintre oameni, în timp ce 75,6 % afirmau că este mai bine să fi atent în relațiile cu oamenii. Diferențele dintre rezultatele sondajelor s-ar putea să provină din înțelesul pe care oamenii îl dau chiar termenului de "oameni". O mai bună operaționalizare ar fi, cum aminteam deja, dacă întrebarea se referă de fapt la încrederea etnică, așa cum remarca Bădescu (2003a). Vedem mai jos variațiile în încredere când ne referim la diverse categorii de oameni. Tabelul 5.2.3. Încrederea în diverse categorii
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
precizat mai sus, în afara de măsurile directe deja consacrate, participarea în asociații voluntare și încrederea socială, vom adăuga în analiză unele măsuri difuze ale capitalului social și măsuri ale integrării sociale. Am văzut deja că Mishler și Rose (2005) lărgesc operaționalizarea capitalului social și includ, pe lângă măsurile standard ale apartenenței la asociații voluntare și ale încrederii interpersonale, și dimensiuni mai apropiate de definiția dată de Coleman capitalului social, anume rețele instrumentale de relații sociale ce variază de la o situație la alta
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și funcțiilor propuse de Robert D. Putnam / 30 1.2.3.1. Localizarea capitalului social: relații sociale sau trăsături de personalitate? / 30 1.2.3.2. Nivelul de măsurare / 32 1.2.3.3. Efectele sociale / 34 1.2.4. Operaționalizări ale capitalului social în diverse anchete / 44 Capitolul 2. Democratizare, valori democratice și cultură politică 39 2.1. Democrație și democratizare / 49 2.1.1. Măsurarea democrației. Definiții idealiste vs. definiții realiste / 50 2.1.2. Atașamentul față de regimul democratic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
156 4.3. Capital social și tranziția la democrație în Europa post-comunistă / 163 Capitolul 5. Importanța capitalului social pentru susținerea democrației în România / 177 5. 1. Capital social și susținerea democrației într-o comunitate urbană: Sibiu / 177 5.1.1. Operaționalizarea capitalului social în anchetă / 179 5.1.2. Măsurarea valorilor democratice / 185 5.1.3. Evaluarea importanței capitalului social pentru valorile democratice / 187 5.1.3.1. Capital uman și valori demcratice/ 187 5.1.3.2. Capital social și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
nu toți oamenii au calitățile menționate, unii oameni fiind doar pacienți morali, dar absența acestor calități și statutul de pacienți morali nu înseamnă să-i tratăm diferit, să-i considerăm lipsiți de valoare sau să-i discriminăm. Umanismul etic, prin operaționalizarea unor criterii tari precum cele menționate, ajunge în cele din urmă să justifice o atitudine antropocentrică, speciistă. Deși unele dintre criteriile susținute de umanismul etic sunt îndeplinite nu doar de oameni, eventual într-o măsură gradual inferioară, practica umanistă consideră
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiectivele specifice. În mod firesc și acestea sunt detalieri ale competențelor generale. De la o clasă la alta, pe parcursul ciclului de învățământ, obiectivele de referință devin din ce în ce mai complexe. Obiectivele operaționale sunt stabilite de profesor în momentul întocmirii proiectului didactic prin operaționalizarea obiectivelor de referință/ competențelor specifice. Ele sunt formulate în funcție de elevi deoarece ele descriu activitățile și achizițiile acestora și nu demersul didactic al profesorului, evidențiind sensul valorificării conținuturilor pentru realizarea unor schimbări de tip cognitiv, afectiv sau comportamental la elevi, după ce
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
punctuale: De ce afacerile din zilele noastre ar trebui să fie mai morale decât cele din alte vremuri? De ce ar trebui ele să adopte sistematic comportamente organizaționale responsabile social? Cum se clădesc instituțional valori și culturi organizaționale etic responsabile? Cum arată operaționalizarea acestora în mediul de afaceri internațional și național? Cum afectează aceste aspecte structura și cultura organizațională ale companiilor? Cum pot fi instrumentate responsabilitățile sociale? Și alte asemenea. Răspunsurile și soluțiile practice sunt avansate oarecum ocolitor. Expunerea argumentației la aceste întrebări
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
consecință, a intereselor grupurilor afectate de funcționarea ei. Responsabilitatea socială a firmelor este evaluată pe două axe: (i) din punct de vedere al intereselor grupurilor afectate (multi-stakeholders) și (ii) din punct de vedere al acoperirii triadei Profit-Persoane-Planetă. Capitolul 8 detaliază operaționalizarea managementului responsabilității sociale corporative pe cele trei funcții: funcția normativă, funcția informativă și cea transformativă. Întregul demers de argumentare al cărții este documentat pe ideea că lumea este un sistem amplu și complex de sisteme integrate. Interdependențele cu caracter exogen
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
amestecul de metode fizice și psihice de control și pacificare letargică a populației frustrate cu ajutorul canalelor media. "Tittytainement" a intrat în limbajul politic ca formă de ideologizare și propagandă, care guvernează globalizarea întreprinsă în scopul consolidării capitalismului. Noua formă de operaționalizare a capitalismului are și alte puncte criticabile, însă ceea ce rămâne consensual blamabil de către societate este indiferența sistemului față de problemele ei. Multinaționalele, în obsesia lor pentru maximizarea profitului, nu au niciun fel de scrupule în a-și transfera capitalul investițional dintr-
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
într-un telefon mobil de câteva grame, de care poate dispune oricine, de la Polul Nord până în Tibet, la un preț derizoriu. Acestea sunt parte din motivațiile care stau la baza analizei critice a noului liberalism și a principalelor lui instrumente de operaționalizare, corporațiile. Și printre cele mai caustice profile pentru corporații, rămâne cel realizat de profesorul Bakan în scenariul "Corporația, obsesia patologică pentru profit și putere". Folosind criteriile Organizației Mondiale a Sănătății și ale DSM-IV de diagnosticare a patologiei, el conchide că
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
factorul-cheie îl reprezintă, în fapt, înzestrările culturale ale acestor țări, realizările în care acestea și-au inserat valorile muncii susținute, ale cumpătării, onestității, răbdării și tenacității, precum și gradul în care sunt dispuse la schimbare, la deschiderea la nou și la operaționalizarea principiilor democratice. Deși anarhismul și independența internetului și a noilor mijloace de comunicație față de orice tip de control par a periclita și fragmenta umanitatea, mobilitatea spirituală generată de noile mijloace de comunicare este uriașă. Beneficiile digitalizării sunt incontestabile în proliferarea
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a lăsa loc disocierilor și comensurărilor precise a efectelor. În plus, aspectele economice și politice interacționează și influențează dimensiunea culturală a globalizării. Astfel, migrarea indivizilor înseamnă implicit și multiculturalism și piețe mai variate de forță de muncă activă, după cum consecințele operaționalizării "industriei TIME" pot fi menționate și la globalizarea economică, și la cea culturală, și la cea politică. Convergența internațională a regulilor și standardelor pentru funcționarea unei afaceri, transferul de bune practici, atitudini și conduite s-a dovedit că stimulează fluxul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
această realitate atenționează managementul afacerii asupra faptului că efectele pozitive ale codurilor nu apar îndată ce acestea au fost elaborate și făcute publice. Forța caracterului este cumulativă și profilul caracterial este mai ușor de păstrat decât de schimbat. În plus, în operaționalizarea infrastructurii etice, managementul organizației trebuie să admită și alte aserțiuni: * Etica nu este un subiect care poate fi delegat. * Un cod etic nu devine forță și avantaj competitiv decât în măsura în care cei cărora le este adresat îl vor accepta și interioriza
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Proactivismul responsabil semnifică implicarea atitudinal-comportamentală a fiecărui angajat în adoptarea, menținerea riguroasă și îmbunătățirea codului etic și a celui de conduită de către organizația din care face parte. Sau cu alte cuvinte, angajarea autentică a forței de muncă active în susținerea operaționalizării și perfecționării structurilor și funcțiilor organizației. Codul de bune practici conține principii și practici acceptate pe plan național și internațional într-un sector de activitate precizat, permițând individualizarea subsectoarelor, pe instituții, produse sau servicii. Toate aceste coduri nu sunt obligatorii
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
specifică, ambele forme de legătură socială sunt prezente. Echilibrul dintre aceste forme de organizare socială este dat de cultura locală, care conține sistemul de valori și de tradiții și suportă efectele culturale venite din afara comunității. Despre "comunități" și modelele de operaționalizare ale acestora există o literatură modernă bogată. Numeroși cercetători (Redfield, 1995, Hawtinii, 2001, Harris, 2001, Amerio, 2003, Sandu, 2005) au relevat diferite aspecte și tipuri de manifestare locală a comunității. Ei vorbesc despre comunități geografice, comunități "de interese", comunități etnice
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Responsabilitatea socială corporativă nu are și nici nu este o unitate de măsură precisă și unitară care să poată fi aplicată oricărei firme din oricare țară, fapt ce lasă spațiu polarizării disputelor și criticilor partizane. Din considerente de simplificare a operaționalizării conceptului, s-a convenit ca sfera proximă a "responsabilității sociale corporative" să fie restrânsă formal la trei indicatori ("triple button line"): economici, de mediu și sociali sau triada P (Profit, People, Planet). Oricare dintre acești trei indicatori au impact major
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]