1,791 matches
-
cele două genuri. Am făcut această introducere pentru a explica prezența concomitentă a aceluiași titlu pe afișul Operei Naționale Române și al Teatrului "Ion Dacian". Ceea ce a fost mai puțin explicabil a fost timing-ul premierelor, căci dacă Teatrul de Operetă și-a înscris opțiunea firească în anul 1999, declarat pe plan mondial an Strauss (100 de ani de la moarte), ONR a depășit anul și chiar și Revelionul, seară în care multe teatre obișnuiesc să programeze piesa. Beneficiază Opera noastră de
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
către final, iar actul III continuă tradiția farselor populare vieneze centrate pe un singur personaj. Pentru rolul, vorbit, al șleampătului gardian al "veselei pușcării", Frosch, a fost invitat Horațiu Mălăele - fermecător, cu un umor candid și de bun gust. La Operetă, într-o scenografie (arhitect Theodor Dinulescu) care dovedește eforturi notabile și poate da iluzia unui oarecare belșug, actul I este o comedioară destul de alertă, actul II, mai sărăcuț și prea lungit de balete interminabile și foarte aproximative iar ultimul act
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
muzical, ambele teatre au valorificat la maximum resursele vocale existente și au beneficiat de aportul dirijorilor- Cornel Trăilescu experimentat și sigur, Marian Didu (în spectacolul recenzat) - care a ținut bine în mână orchestra (punct nu tocmai forte al Teatrului de Operetă). Sprijinit pe experiența unei interpretări anterioare, Florin Diaconescu aduce în spectacolul Operei (chiar dacă oboseala vocii se simte) știința scenei, cultura stilului, dezinvoltura elegantă necesară personajului. Trecerile de la text cântat la proză, în ambele sensuri (foarte importante în economia rolului) sunt
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
Cheșei (Rosalinda) preocupată de rezolvarea partiturii foarte solicitante a avut momente vocale frumoase (Csadrașul de exemplu) dar a lăsat pe alocuri goluri în fluența jocului actoricesc, iar Mihaela Stanciu (Adela) aproape că a uitat că este o picantă subretă de operetă (totuși!) nu numai o soprană care aliniază fraze îngrijit arcuite. Alexandru Agarici (chemat de la Teatrul de Operetă) - o apariție degajată. À propos de oaspeți: conform unei idei avansate de Karajan se pare, s-a încetățenit în unele montări obiceiul de
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
a lăsat pe alocuri goluri în fluența jocului actoricesc, iar Mihaela Stanciu (Adela) aproape că a uitat că este o picantă subretă de operetă (totuși!) nu numai o soprană care aliniază fraze îngrijit arcuite. Alexandru Agarici (chemat de la Teatrul de Operetă) - o apariție degajată. À propos de oaspeți: conform unei idei avansate de Karajan se pare, s-a încetățenit în unele montări obiceiul de a introduce în scena balului numere de agrement cu invitați de marcă. A fost așteptată cu interes
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
partenerii și nu are datele unui rol de temperament cum este al acestei figuri convenționale de prinț rus, blazat desigur dar plin de nerv (Vezi aria șampaniei). Dintre celelalte roluri s-au evidențiat Lucian Marinescu și Paul Basacopol. "Liliacul" de la Operetă a însumat o distribuție preponderent tânără care s-a avântat cu încredere în arcanele unei partituri ce nu se lasă ușor cucerită. A rezultat un "Liliac" de "format mic" cu voci pe măsură și antren (direcția de scenă Nicolae Ciubuc
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
acrișor, Constantin Danu o voce frumoasă dar dezordonată, Corneliu Tudosie un Eisenstein impersonal, Claudia Hanghiuc un Orlovski în linie tradițională și baritonul Ștefan Popov un Falke ce și-a cucerit publicul prin naturalețea cântului și jocului. Acest public frecventator al Operetei, care este puțin probabil să meargă la Operă să vadă și spectacolul de acolo, după cum amatorii de operă nu cred că s-ar declara satisfăcuți de varianta Operetei. Nu atât din cauza unor diferențe de nivel ale spectacolului, ci mai ales
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
a cucerit publicul prin naturalețea cântului și jocului. Acest public frecventator al Operetei, care este puțin probabil să meargă la Operă să vadă și spectacolul de acolo, după cum amatorii de operă nu cred că s-ar declara satisfăcuți de varianta Operetei. Nu atât din cauza unor diferențe de nivel ale spectacolului, ci mai ales din cauza unui orizont de așteptare diferit. Publicul Operetei este unul sentimental care se bucură naiv de acțiunea propriu-zisă și de tot ce i se oferă, în timp ce publicul de
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
Operă să vadă și spectacolul de acolo, după cum amatorii de operă nu cred că s-ar declara satisfăcuți de varianta Operetei. Nu atât din cauza unor diferențe de nivel ale spectacolului, ci mai ales din cauza unui orizont de așteptare diferit. Publicul Operetei este unul sentimental care se bucură naiv de acțiunea propriu-zisă și de tot ce i se oferă, în timp ce publicul de operă cere performanță. În această stratificare a publicului paralelismul lipsit de logică al celor doi " Lilieci" își găsește singura posibilă
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
este organizat de Primăria Sectorului 3 și de Centrul Cultural Casa Artelor și face parte din programul ”Zilele multiculturalității”, care propune sărbătorirea, în fiecare lună, a unei națiuni reprezentative și valoroase prin cultura ei. La finalul serii, Teatrul Național de Operetă ”Ion Dacian”, partener al evenimentului, va pune în scenă spectacolul ”Paris, mon amour!”; scenografia aparține Corinei Grămoșteanu, iar Alice Barb semnează conceptul și regia piesei. La sediul Ambasadei de la București, Ziua Națională a Franței a fost marcat încă de sâmbătă
Ziua Franței, sărbătorită și în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55770_a_57095]
-
de vineri, 18 martie, ora 19, va fi dirjat de maestrul Vlad Conta. În program, lucrări de Rossini și Schubert. Opera Națională din Timișoara își invită publicul duminică, 20 martie, de la ora 19, să savureze pagini celebre din opere și operete, într-un concert de arii și duete dirijat de Victor Dumănescu. În cadrul scenografic realizat de Grigore Gorduz, își dau concursul soliștii Narcisa Brumar, Marilena Grama, Marius Iuliu Mare, Alexandru Moisiuc, Lucia Papa, Ștefania Ștefan, Crina Vezențan, Nina Zaharescu. Tariful maximal
Agenda2005-11-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283473_a_284802]
-
iubitor al limbii române, care zice în același text: "eu mă voi declara întotdeauna naționalist și, deși vorbitor de cîteva limbi străine, gata în orice moment să apăr limba maternă, aceasta, în care vă scriu"). Disprețuindu-i pe "dizidenții de operetă ca d-na Doina Cornea", pe "fundamentaliștii de la "22"" și pe "junele Patapievici", Alexandru Mironov are o mare admirație pentru Adrian Păunescu și cenaclul lui "în stil "clasic""! * Hotărît lucru, Horia Patapievici îi scoate din minți pe național-comuniștii verzi: cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17221_a_18546]
-
o serie de filme. Concluzia acestui demers asupra mijloacelor pe care le posedă cinematograful de a servi iluzii și a construi castele de nisip este că toxinele inoculate de filmul de propagandă, antiintelctualismul ignar, antioccidentalismul nevrotic, militantismul xenofob, patriotismul de operetă, mediocrația și refuzul meritocrației, alergia la sensibilitate și la diferență au generat efecte vizibile în societatea postdecembristă, au otrăvit mintea unor generații, au întreținut climatul favorabil reinstaură rii unei noi ordini totalitare. Cartea lui Cristian Tudor Popescu constituie și o
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
de vals l Închiderea stagiunii Soliștii și ansamblul Operei Române Timișoara vor închide stagiunea 2002-2003 luni, 16 iunie, ora 19, cu un Concert Johann Strauss. În- tr-un cadru scenografic conceput de Grigore Gorduz, se vor succeda selecțiuni din spectacolele cu operetele „Voievodul țiganilor“, „Sânge vienez“, „Liliacul“. Operetele de Johann Strauss fac parte din repertoriul curent al scenei lirice timișorene. În compania corului, orchestrei și ansamblului de balet ale O.R.T. vor evolua soliștii Adrian Boba, Nicoleta Colceiar, Veronica Fizeșan, Dan Patacă
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
și ansamblul Operei Române Timișoara vor închide stagiunea 2002-2003 luni, 16 iunie, ora 19, cu un Concert Johann Strauss. În- tr-un cadru scenografic conceput de Grigore Gorduz, se vor succeda selecțiuni din spectacolele cu operetele „Voievodul țiganilor“, „Sânge vienez“, „Liliacul“. Operetele de Johann Strauss fac parte din repertoriul curent al scenei lirice timișorene. În compania corului, orchestrei și ansamblului de balet ale O.R.T. vor evolua soliștii Adrian Boba, Nicoleta Colceiar, Veronica Fizeșan, Dan Patacă, Cristian Rudic, Mariana Șarba, Ștefania Ștefan
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
ansamblului de balet ale O.R.T. vor evolua soliștii Adrian Boba, Nicoleta Colceiar, Veronica Fizeșan, Dan Patacă, Cristian Rudic, Mariana Șarba, Ștefania Ștefan, Aura Twarowska și Octavian Vlaicu. Prețul maxim al biletelor este 60 000 de lei. Pregătirea selecțiunilor din operetele lui Johann Strauss se înscrie în programul unui nou turneu al O.R.T. peste hotare, în martie 2004. Opera timișoreană va fi serios implicată și în derularea manifestărilor cuprinse în programul Festivalului Strauss, ce se va desfășura în toamna 2003
Agenda2003-24-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281120_a_282449]
-
unor compozitori americani inspirate de un episod din viața lui Eugene O’Neill și, respectiv, picturile lui Edward Hopper. Tot în 2011, soprana Deborah Voigt va fi primul „artist rezident” din istoria festivalului, susținând recitaluri, interpretând rolul principal dintr-o operetă de Irving Berlin și lucrând, pe toată durata verii, cu tinerii cântăreți veniți aici la studii. Lumea festivalurilor muzicale estivale din Noua Anglie este complexă și variată. O manifestare de tradiție, exclusiv dedicată muzicii de cameră, are loc în Connecticut
Festivaluri în Noua Anglie - Tradiție și schimbări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5920_a_7245]
-
prezentate în festival a evidențiat o modificare profundă a înțelesurilor de până acum ale sensului și rostului artei. Prima "degradare", resimțită ca atare de un iubitor tradițional al artei, a fost avansată de primul spectacol prezentat la Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian", Meat Market, a elvețianului Marcel Leemann. În epoca noastră, a consumismului, arta este socotită, și ea, un produs vandabil, pentru impunerea căruia artiști intră într-o concurență similara celei a altor produse de piață. Dacă pe tărâm social
Sub pecetea efemerului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7897_a_9222]
-
foștii și actualii profesori și elevi au putut audia programul atractiv propus pentru această seară specială. Mai întâi, am apreciat sonoritățile Orchestrei de suflători, recent înființată, condusă de profesorul Marcel Pețanca, ce ne-a încântat cu partituri celebre precum Uvertura operetei Orfeu în Infern de Jacques Offenbach, Valsul nr.2 din Suita pentru Orchestră de estradă de Dmitri Șostakovici sau Dansul Săbiilor din baletul Gayaneh de Aram Haciaturian. Chiar și cu micile nesincronizări inerente totuși pentru niște tineri aflați la începutul
Colegiul ?Dinu Lipatti? din Bucure?ti? 65 ani de existen?? by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83851_a_85176]
-
și culoarea timbrală specială a instrumentului său în Fantezia pe teme din opera Carmen de Bizet de François Borne, a urmat o ultimă parte dedicată lucrărilor vocal-simfonice. Sub bagheta lui Andrei Racu, ce anterior ne-a încântat cu interpretarea Uverturii operetei Cavaleria ușoară de Franz von Suppé, Orchestra și Corul Colegiului, pregătit de profesoara Lăcrămioara Pauliuc, au oferit momente gustate și apreciate de public, în care au însuflețit două dintre cele mai faimoase coruri din operele lui Giuseppe Verdi: Corul robilor
Colegiul ?Dinu Lipatti? din Bucure?ti? 65 ani de existen?? by M?d?lin Alexandru ST?NESCU [Corola-journal/Journalistic/83851_a_85176]
-
2 octombrie CIPRIAN PORUMBESCU În urmă cu 150 de ani s-a născut compozitorul Ciprian Porumbescu. Este considerat un înaintaș de seamă al muzicii românești. A rămas în istoria acesteia cu lucrări instrumentale (celebra „Baladă“ pentru vioară și pian), primele operete autohtone („Crai-nou“, „Candidatul Linte“) și lucrări corale („Cântece de primăvară“, „Serenadă“, „Trei culori“). A decedat în 1883. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română 27 septembrie - Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul; Sf. Mc. Calistrat și Epifaria; 28 septembrie - Duminica a XVIII-a
Agenda2003-39-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281511_a_282840]
-
pe scena Clubului „Fészek“ din Budapesta, loc de întâlnire al pictorilor, muzicienilor, actorilor și arhitecților din capitala Ungariei. Actorii Pavel Bartoș și Bandi András Zsolt, solistele Viorica Pop Ivan și Fall Ilona vor prezenta momente vesele, vor cânta arii din operete, romanțe și cântece de petrecere în spectacolul muzical-distractiv care va preceda tradiționalul bal de Sf. Ana. ( I. S.) Hramuri În 26 iulie, când Biserica Ortodoxă Sârbă prăznuiește Soborul Sf. Arhanghel Gavril, au loc hramurile bisericilor din Ivanda și Cenei, ocazie
Agenda2003-30-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281284_a_282613]
-
de fier” (cum titrează autoarea, ambele capitale), altfel spus, înainte de 45 de ani (în România comunistă, 1923-1968) și după această vârstă (în SUA, în lumea liberă, 1969-1992). Dacă în patrie, Iolanda Mărculescu s-a impus în domeniul artei lirico-dramatice (operă/operetă), în schimb peste Ocean a strălucit în genul cameral vocal (lied) și în activitatea didactică, științifică și regizorală. Ileana Ursu - ca autentic muzicolog de vocație - face risipă de fantezie estetică, de documente, valorificând inteligent fiecare sursă de informație, fiecare cronică
Monografia unei ?Dive? a scenei lirice rom?ne?ti by Viorel COSMA [Corola-journal/Journalistic/83489_a_84814]
-
președintelui sindicatului Patronatului industrial din Timișoara“. (Temesvári Hírlap din 3 ianuarie 1930). 50 ani „«Ana Lugojana» la Opera de Stat. Cea de-a 7-a aniversare a Republicii Populare Române a fost cinstită de colectivul Operei din Timișoara prin realizarea operetei «Ana Lugojana» de cunoscutul compozitor bănățean Filaret Barbu, laureat al Premiului de Stat“. (Drapelul Roșu din 8 ianuarie 1955). 25 ani „Cu titlul «Aspecte din sistematica, biologia și ecologia lepidopterelor», la Muzeul Banatului s-a deschis o expoziție de fluturi
Agenda2005-01-05-cultura timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283221_a_284550]
-
1997, 5 342 în 1998 și 5 324 la finele anului 1999“. (Agenda din 8 ianuarie 2000). Gală Strauss ca la Viena l Concert extraordinar de Anul Nou la Opera Națională Pentru publicul timișorean de operă, tradiția de a viziona opereta „Liliacul“ de Johann Strauss în noaptea de Revelion e de nezdruncinat. Ca să poată fi respectate cu sfințenie, tradițiile au nevoie, înainte de orice, de întemeietori. Este exact rolul pe care maestrul Corneliu Murgu l-a ales pentru începutul de an 2005
Agenda2005-01-05-cultura timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283221_a_284550]