1,791 matches
-
Este situat în centrul capitalei, Bd. Nicolae Bălcescu nr. 2, lângă Teatrul Național Ion Luca Caragiale În România, au funcționat companii de teatru de opereta în București și în țara încă de acum 125 de ani. Spectacolul de opereta s-a integrat firesc în viața culturală bucureșteana, meritul aparținând trupelor ce au evoluat în vestită Grădină Oteteleșanu la începutul secolului al XX-lea. În special, Companiile Grigoriu și Leonard au cultivat și au întreținut interesul publicului pentru opereta, iar
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
de opereta s-a integrat firesc în viața culturală bucureșteana, meritul aparținând trupelor ce au evoluat în vestită Grădină Oteteleșanu la începutul secolului al XX-lea. În special, Companiile Grigoriu și Leonard au cultivat și au întreținut interesul publicului pentru opereta, iar legendarul Prinț al Operetei, Nae Leonard, a conferit spectacolului forță magnetică de atracție. România se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
firesc în viața culturală bucureșteana, meritul aparținând trupelor ce au evoluat în vestită Grădină Oteteleșanu la începutul secolului al XX-lea. În special, Companiile Grigoriu și Leonard au cultivat și au întreținut interesul publicului pentru opereta, iar legendarul Prinț al Operetei, Nae Leonard, a conferit spectacolului forță magnetică de atracție. România se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
al XX-lea. În special, Companiile Grigoriu și Leonard au cultivat și au întreținut interesul publicului pentru opereta, iar legendarul Prinț al Operetei, Nae Leonard, a conferit spectacolului forță magnetică de atracție. România se numără printre puținele țări în care opereta are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil - formă a teatrului muzical. Anul 1848, prin succesul lucrării "„Babă Hârca”" de Alexandru Flechtenmacher, este considerat anul nașterii
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
are o puternică și valoroasă tradiție. Începând cu anul 1830, în principalele centre culturale ale țării, viața artistică era dominată de vodevil - formă a teatrului muzical. Anul 1848, prin succesul lucrării "„Babă Hârca”" de Alexandru Flechtenmacher, este considerat anul nașterii operetei românești. La București, Iași și Craiova, pe librete scrise de Vasile Alecsandri, Matei Millo, Costache Negruzzi sau Eugeniu Carada, compozitorii Alexandru Flechtenmacher, Ioan Wachmann, Eduard Wachmann și Karl Theodor Wagner au compus un număr impresionant de vodeviluri, stimulând gustul publicului
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Bucovina, animată de societăți muzicale și dramatice. În fruntea acestor formații s-au impus dirijori și compozitori de valoare că Ciprian Porumbescu, Iacob Mureșanu, Ion Vidu, George Dima. Ei au dat avânt genului liric românesc. Un moment esențial pentru istoria operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Porumbescu, Iacob Mureșanu, Ion Vidu, George Dima. Ei au dat avânt genului liric românesc. Un moment esențial pentru istoria operetei românești este marcat de „Crai Nou”, în 1882, - memorabilă lucrare a tânărului compozitor Ciprian Porumbescu. Consolidarea și impunerea definitivă a operetei în atenția publicului românesc a fost făcută de Eduard Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Caudella („Hartă răzeșul”, „Olteanca”, „Românii și Dacii”), George Stephănescu („Sânziana și Pepelea”, „Scaiul bărbaților”) și Constantin Dimitrescu („Sergentul Cartuș”, „Nini”). Aceste creații, întitulate "opere comice", marchează un incontestabil progres al genului. Începând cu deceniul opt al secolui al XIX-lea, opereta clasică universală începe să fie intens reperezentată pe scenele românești, ceea ce determină o diminuare a creației autohtone. La începutul secolului al XX-lea, doar câteva lucrări românești pot fi menționate: „Dora” și „Dragostea Corinei” de Ionel Brătianu; „La șezătoare” și
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
compozitorului Ion Hartulari Darclee, chiar dacă ele au fost reprezentate în străinătate, printre care se numără „Capriciul antic”, „Amorul mascat”, „Amazoana”. În perioada interbelică, este meritul Teatrului Alhambra și al directorului Nicolae Vlădoianu să readucă în atenția publicului bucureștean spectacolul de opereta. În această perioadă, au cochetat cu opereta nume sonore ale teatrului românesc: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Colea Răutu, alături de care a strălucit un nou prinț al operetei, Ion Dacian. Între anii 1946 - 1950, secția muzicală a Teatrului Armatei
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
fost reprezentate în străinătate, printre care se numără „Capriciul antic”, „Amorul mascat”, „Amazoana”. În perioada interbelică, este meritul Teatrului Alhambra și al directorului Nicolae Vlădoianu să readucă în atenția publicului bucureștean spectacolul de opereta. În această perioadă, au cochetat cu opereta nume sonore ale teatrului românesc: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Colea Răutu, alături de care a strălucit un nou prinț al operetei, Ion Dacian. Între anii 1946 - 1950, secția muzicală a Teatrului Armatei a impus și a statornicit în noi
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
directorului Nicolae Vlădoianu să readucă în atenția publicului bucureștean spectacolul de opereta. În această perioadă, au cochetat cu opereta nume sonore ale teatrului românesc: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Colea Răutu, alături de care a strălucit un nou prinț al operetei, Ion Dacian. Între anii 1946 - 1950, secția muzicală a Teatrului Armatei a impus și a statornicit în noi dimensiuni școala românească de opereta. Grație acestei bogate tradiții, în 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființat Teatrul
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
românesc: Radu Beligan, Ion Lucian, Nicolae Gărdescu, Colea Răutu, alături de care a strălucit un nou prinț al operetei, Ion Dacian. Între anii 1946 - 1950, secția muzicală a Teatrului Armatei a impus și a statornicit în noi dimensiuni școala românească de opereta. Grație acestei bogate tradiții, în 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființat Teatrul de Stat de Opereta, inaugurat în seara zilei de 7 noiembrie a aceluiași an cu premieră „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski. Pe
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
anii 1946 - 1950, secția muzicală a Teatrului Armatei a impus și a statornicit în noi dimensiuni școala românească de opereta. Grație acestei bogate tradiții, în 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniștri, a fost înființat Teatrul de Stat de Opereta, inaugurat în seara zilei de 7 noiembrie a aceluiași an cu premieră „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski. Pe scena teatrului din Splai și-au dăruit viață și munca scenei lirice românești, în genul operetei, nume de neuitat că: Ion
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
înființat Teatrul de Stat de Opereta, inaugurat în seara zilei de 7 noiembrie a aceluiași an cu premieră „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski. Pe scena teatrului din Splai și-au dăruit viață și munca scenei lirice românești, în genul operetei, nume de neuitat că: Ion Dacian, Silli Popescu,Puica Alexandrescu, Cella Tănăsescu, Valeria Rădulescu, Lilli Dușescu, Lucia Roic, Adriana Codreanu, Ștefi Pârvulescu, Virginica Romanovski, Marica Munteanu, Constantă Câmpeanu, Valli Niculescu, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Român, Bimbo Mărculescu, Toni
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Lilli Dușescu, Lucia Roic, Adriana Codreanu, Ștefi Pârvulescu, Virginica Romanovski, Marica Munteanu, Constantă Câmpeanu, Valli Niculescu, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Român, Bimbo Mărculescu, Toni Buiacici, George Hazgan, Tamara Buciuceanu, Tiberiu Simionescu - ce au impus publicului universul fermecător al operetei. De-a lungul anilor, artiștii Teatrului de Stat de Opereta au întreprins turnee în mai toate țările europene, ansamblul de balet al teatrului având reprezentații chiar și pe continentul american. Mari artiști, precum: Valeria Rădulescu, Adriana Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Mireille
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Marica Munteanu, Constantă Câmpeanu, Valli Niculescu, Maria Wauvrina, Migry Avram Nicolau, Nae Român, Bimbo Mărculescu, Toni Buiacici, George Hazgan, Tamara Buciuceanu, Tiberiu Simionescu - ce au impus publicului universul fermecător al operetei. De-a lungul anilor, artiștii Teatrului de Stat de Opereta au întreprins turnee în mai toate țările europene, ansamblul de balet al teatrului având reprezentații chiar și pe continentul american. Mari artiști, precum: Valeria Rădulescu, Adriana Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Mireille Constantinescu, Lucia Țibuleac, Nicolae Țăranu, Eugen Fânăteanu, Dorin Teodorescu, Eugen
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Codreanu, Cleopatra Melidoneanu, Mireille Constantinescu, Lucia Țibuleac, Nicolae Țăranu, Eugen Fânăteanu, Dorin Teodorescu, Eugen Savopol, Dorin Teodorescu, Cornel Rusu, Alexandru Ioniță, Marica Munteanu, Constantă Câmpeanu, Valli Niculescu, Daniela Diaconescu, N. Ionescu - Dodo, Gabriel Gheorghiu au demonstrat forță de atracție a operetei. Clădirea teatrului a fost demolată în august 1986 și de atunci, acesta și-a primit spectatorii în Sala Mică din clădirea Teatrului Național. După 1990, i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Opereta și numele onorant al maestrului Ion Dacian
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
Gheorghiu au demonstrat forță de atracție a operetei. Clădirea teatrului a fost demolată în august 1986 și de atunci, acesta și-a primit spectatorii în Sala Mică din clădirea Teatrului Național. După 1990, i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Opereta și numele onorant al maestrului Ion Dacian. La împlinirea celor 50 de ani de existență, ca teatru de stat, prin Hotărâre Guvernamentală, operetei i-a fost conferit titulatura de Teatru Național, în baza unor realizări artistice de excepție. În anul
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
spectatorii în Sala Mică din clădirea Teatrului Național. După 1990, i s-a adăugat titulaturii Teatrului de Opereta și numele onorant al maestrului Ion Dacian. La împlinirea celor 50 de ani de existență, ca teatru de stat, prin Hotărâre Guvernamentală, operetei i-a fost conferit titulatura de Teatru Național, în baza unor realizări artistice de excepție. În anul 2005 un incendiu a afectat grav sală din clădirea Teatrului Național; în perioada ianuarie 2005 - martie 2007 spectacolele TNO s-au desfășurat în
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
temerara, ținând seama de dimensiunea schimbărilor pe care aceasta le presupune, este, cred, pariul cu sine al oricărui director de teatru. Vremea europeană pe care o trăim impune schimbarea prin reforma a instituțiilor publice de spectacol, iar Teatrul Național de Opereta „Ion Dacian” nu poate face, în nici un fel, excepție. Atingerea standardelor europene, a cotelor de exigenta, este posibilă doar prin regândirea, prin remodelarea conceptului de program estetic promovat, până acum, în formele sale clasice. În câteva cuvinte, strategia artistică a
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
poate face, în nici un fel, excepție. Atingerea standardelor europene, a cotelor de exigenta, este posibilă doar prin regândirea, prin remodelarea conceptului de program estetic promovat, până acum, în formele sale clasice. În câteva cuvinte, strategia artistică a Teatrului Național de Opereta “Ion Dacian” constă în: atragerea de creatori valoroși, perfecționarea și motivarea artiștilor din interiorul instituției prin selectarea unui repertoriu care să îi pună în valoare și acoperirea din punct de vedere artistic a tuturor cerințelor și exigentelor pieței de profil
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
al României în peisajul mondial pe acest domeniu, delicat și de mare valoare. Promovarea creației contemporane, a pluridisciplinarității și a multiculturalismului, circulația valorilor și promovarea noilor generații, a valorilor umane peren valabile, constituie scopul strategiei artistice a Teatrului Național de Opereta. Congruenta între factorul artistic și cel social educativ și moral este finalitatea absolută a demersului Teatrului Național de Opereta." Spectacolelor existente în repertoriu, de opereta clasică, "Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, "Țara surâsului" de Franz Lehar, "Victoria și al ei
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
a multiculturalismului, circulația valorilor și promovarea noilor generații, a valorilor umane peren valabile, constituie scopul strategiei artistice a Teatrului Național de Opereta. Congruenta între factorul artistic și cel social educativ și moral este finalitatea absolută a demersului Teatrului Național de Opereta." Spectacolelor existente în repertoriu, de opereta clasică, "Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, "Țara surâsului" de Franz Lehar, "Victoria și al ei husar" de Paul Abraham, "Silvia" de Emmerich Kalman și spectacolelor de copii "Micuța Dorothy" de Silvia Kerim și Marius
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
noilor generații, a valorilor umane peren valabile, constituie scopul strategiei artistice a Teatrului Național de Opereta. Congruenta între factorul artistic și cel social educativ și moral este finalitatea absolută a demersului Teatrului Național de Opereta." Spectacolelor existente în repertoriu, de opereta clasică, "Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, "Țara surâsului" de Franz Lehar, "Victoria și al ei husar" de Paul Abraham, "Silvia" de Emmerich Kalman și spectacolelor de copii "Micuța Dorothy" de Silvia Kerim și Marius Țeicu, "Gulliver în țară piticilor" de
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
fost relansata sală TNO (închisă după incendiul din 2005), într-o formulă mai restrânsă (cu doar 260 de locuri), dând astfel posibilitatea artiștilor TNO de a-si relua activitatea la sediu. Reprezentant de frunte al ultimei perioade de glorie a operetei vieneze, Emmerich Kálmán a rămas în sufletul tuturor prin felul armonios și original în care a îmbinat acordurile suave ale muzicii sentimentale austriece cu ritmurile energice ale Ungariei natale. Opereta Contesă Maritza (creată în 1924) este una dintre cele mai
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]