1,583 matches
-
incolore). Am amintit, mai sus, amplitudinea intertextuală de excepție a textelor sale. Să mai notez, referindu-mă la același principiu al prozaismului, cotidianului și autobiograficului asimilat cu bună știință de specialistul în paralelismele și influențele culturale din poezia română (post-)optzecistă, decorul urban, ușor recognoscibil pentru locuitorii urbei natale a scriitorului. Iată, de pildă, "referențialul" transparent din catalepsie (din Punțile Stalinskaya), Iașul nocturn devenit un fel de labirint în care alterul post-postmodern al lui Tezeu meditează asupra facerii poemului: "am traversat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai variate influențe culturale. După cum, la fel, odată cu primele texte din Căutarea căutării (1978-1989) sunt evidente și racordarea la o poetică generaționistă, și refuzul ei orgolios, în numele căutării notei particularizante. La o plasare oarecum reverențioasă față de miezul tare al poeziei optzeciste trimite, mai întâi, seria de referințe livrești de tot felul risipite din texte sau din peritexte: primul text al cărții, Ca și cum, este dedicat "Memoriei lui Radu Petrescu", iar un Pastel, "Memoriei lui A.E. Baconsky"; În amintirea... este scris "Pentru
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Antonesei nu se alcătuiește numai din "lecturi,/ manuscrise, tăceri și amintirea/ unei călătorii pe care nu am început-o", după cum recunoaște în Jocul vidului și al înfățișării. După cum nici din cultivarea filonului care ține iarăși într-o manieră specifică poeticii optzeciste de cotidian și biografic. Aceasta, deși poetul dovedește că poate converti evenimentul biografic într-o adevărată aventură, îndoit ontologică și estetică (a se vedea, bunăoară, excelenta Mitologie. Eu și Valeriu Gherghel salvând pescărușul pentru Andreea Ioana). Raportul adevărat al lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Steaua", nr. 9, 1989; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 28, 1989; Constantin Pricop, în "Convorbiri literare", nr. 9, septembrie 1989; Marian Papahagi, Interpretări pe teme date, 1995; Marian Papahagi, în Dicționarul scriitorilor români. A-C, 1995; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, 2003; Alexandra Ciocârlie, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Aurel
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Lectura poeziei urmată de Tragic și demonic, 1980; Costin Tuchilă, Cetățile poeziei, 1983; Al. Dobrescu, Foiletoane III, 1984; Al. Călinescu, Biblioteci deschise, 1986; Nicolae Manolescu, Despre poezie, 1987; Al. Cistelecan, Poezie și livresc, 1987; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, 2003; Rodica Ilie, Emil Brumaru, 2003; Ion Bogdan Lefter, în "Observator cultural", nr. 196, 25 noiembrie 2003; Nicolae Bârna, în Dicționarul general al literaturii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ales textele poetice propriu-zise, în care se exaltă adesea respingerea, atitudinea anti, în răspăr, în pofida ordinii prestabilite a lucrurilor de tot felul, inclusiv poetice. Sigur, această atitudine se revendică de la generația "Albatros", înainte de a putea părea apanajul uneia dintre direcțiile optzeciste, la care poetul se afiliază, la drept vorbind. Radu G. Țeposu a remarcat, între primii, faptul că "Daniel Corbu vine din spiritul rebel și sfidător al generației lui Geo Dumitrescu, dar el poate avea legătură și cu liricii americani din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezia română contemporană, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, I, 2000; Nicolae Leahu, Poezia generației'80, 2000; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Marin Mincu, Experimentalismul poetic românesc, 2006; Vasile Spiridon, în Dicționarul general al literaturii române, A/B, 2004; Ion Mircea, Prefață la Evanghelia după Corbu și alte poeme, 2006; Nichita Danilov, Capete de rând, 2006; Constantin Ciopraga, în "Limba română
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Stănescu" (2007), Premiul "Mihai Eminescu" al Academiei Române (2007), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (2007). Îndepărtându-se, încă de la începutul creației literare (Fântâni carteziene, Editura Junimea, Iași, 1980), de ceea ce părea a fi miezul tare ironic, ludic, (hiper)textualizant al poeticii optzeciste, Nichita Danilov a putut evolua, dimpotrivă, pe un teren în care s-a detașat cu o limpiditate de invidiat. Acesta apare ca un spațiu al simbolicului și vizionarului, al metafizicului filtrat doar uneori printr-o grilă parodică de cea mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
dramatism grav și substanțial. În ceea ce mă privește, și ultimul exercițiu cartografic, stimulat de aceste atașante Imagini de pe strada Kanta, mi-a întărit o convingere mai veche: l-aș încadra oricând pe autorul ieșean într-un top five al poeziei optzeciste. Nu atât pentru felul în care ilustrează genul proxim, cât pentru diferența specifică, revelatorie. Referințe critice (selectiv): Valeriu Cristea, Fereastra criticului, 1987; Eugen Simion, Scriitori români de azi, IV, 1989; Radu G. Țeposu, Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de păcură/ (semănam cu un curcubeu toxic)", "Karmen îmi linge chipul cosmic care atârnă ca un sân/ prin cotloanele destinului are o plăcere nebună să/ înghită străzile aglomerate cu hormoni îmbrățișați/ ca maidanezii" etc. etc. În timp ce un admirator al liricii optzeciste nu va putea trece cu vederea aluziile pline de fervoare admirativă la poezia lui Mircea Cărtărescu (elegiile unui fluture cosmic) sau cea a lui Nichita Danilov (centura de castitate a unui cosmos nimfoman), dar nici, dimpotrivă, tușeurile ironice determinate de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fluture cosmic) sau cea a lui Nichita Danilov (centura de castitate a unui cosmos nimfoman), dar nici, dimpotrivă, tușeurile ironice determinate de obiceiurile altor poeți ieșeni, care se dedau unor plăceri defel livrești, alături de nimfele estudiantine strânse "în barul scriitorilor optzeciști din Copou" (vânătoare de poeți). Trebuie observat însă faptul că renumitul dicteu automat nu constituie un procedeu recurent de construcție în Submarinul karmei. Lipsei totale de logică a discursului (ce-i drept, un discurs arborescent, cu întârzieri și reluări voite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stării de grație, 1976; Mircea Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; Lucian Alexiu, Ideografii lirice contemporane, 1977; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, 1978; M. Nițescu, Poeți contemporani, 1978; Dan C. Mihăilescu, în Dicționarul scriitorilor români. D-L, 1998; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, 2000; Laurențiu Hanganu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. E/K, 2005; Alex Ștefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, 2005; Petru Ursache, Înamorați întru moarte. Eros Poesis
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a se recompune"... Referințe critice (selectiv): Nichita Danilov, Apocalipsa de carton, 1993; Al. Andriescu, în "Convorbiri literare", nr. 4, martie 1994; Mircea A. Diaconu, în "România literară", nr. 20, 1994; Radu Andriescu, în "Timpul", nr. 2, 2000; Romulus Bucur, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, II, 2000; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, L/O, 2005; Șerban Axinte, în "Tribuna", nr. 118/ 2007; Antonio Patraș, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
nr. 14, 1991; Traian T. Coșovei, în "Contemporanul", nr 20, 1991; Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1993; Octavian Soviany, în "Contemporanul", nr. 6, 9 februarie 1995; Nicolae Turtureanu, în "Cronica", nr. 13-14, 1996; Florin Faifer, Vălurile Mnemosynei, 1999; Romulus Bucur, Poeți optzeciști, 2000; Al. Cistelecan, Top ten, 2000; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2002; Șerban Axinte, în Dicționarul general al literaturii române, vol. P/R, 2006; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. II (M-Z), 2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
română contemporană, II, 2000; Iulian Boldea, Scriitori români contemporani, 2002; Geo Vasile, Poezia română între milenii. Dicționar de autori, 2002; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Horia Gârbea, Vacanță în infern, 2003; Gheorghe Mocuța, Sistemul modei optzeciste, 2004; Al. Pintescu, Retorica aproximației, 2004; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, 2004; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Grațiela Benga, în "Poesis", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2006; Constantin Ciopraga, în "Dacia literară", nr. 5, 2006; Dan Mănucă, în Dicționarul general al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Outopos", Codrin Dinu Vasiliu pare a fi sensibil la cuceririle de dată recentă ale poeziei. Volumul Măști, reportaje, peisaje, utopii (Editura Outopos, Iași, 2000) se arată atras în egală măsură de ispitele așa-numitei grupări nouăzeciste și de unele marote optzeciste: sunt recognoscibile, în el, când racordarea fetișizantă la un cotidian imund, când refugiul în utopia culturii; când visceralitatea ființei, când apologia ficțiunii; când disprețul față de tentația tehnicismului arid, când joaca textuală și metatextuală. Undeva, se poate găsi și o explicație
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
generală (selectiv) Academia Română, Dicționarul general al literaturii române, I-VII, Editura Univers Enciclopedic, București, 2004-2009. Bodiu, Andrei, Evadarea din vid. Studii despre poezia românească de la sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Bucur, Romulus, Poeți optzeciști (și nu numai) în anii '90, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Florentin Busuioc, Nicolae Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, Editura Vasiliana '98, Iași, 2009. Chioaru, Dumitru, Developări în perspectivă. Generația poetică '80 în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Paralela 45, Pitești, 2000. Mincu, Marin, Poezie și generație, Editura Eminescu, București, 1975. Mincu, Marin, O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX-lea (de la Alexandru Macedonski la Cristian Popescu), Editura Pontica, Constanța, 2007. Mocuța, Gheorghe, Sistemul modei optzeciste, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. Nimigean, Ovidiu, Inerții de tranziție, altruisme & bahluviuni literare, București, Editura Vremea, 2007. Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, I-II, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007. Popa, Marian, Istoria
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Timișoara, apoi asistent la Institutul Pedagogic din Baia Mare (1971-1986) și din nou profesor de liceu în același oraș (1986-1989); în 1990 devine cadru didactic la Universitatea din Cluj-Napoca. Se formează în atmosfera revistei „Echinox”, una din pepinierele eficiente de prozatori optzeciști, și debutează aici în 1980. Editorial se numără printre debutanții „la grămadă”, conform recomandărilor ideologice, în volumul colectiv Debut 86, publicat de Cartea Românească. Îi reușește însă performanța rară de a redebuta, prin concurs, la aceeași editură, cu volumul personal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
diferite ca valoare și dimensiuni. Considerate în ansamblu, ele proiectează o lume fictivă, un mediu social și o tipologie care îl plasează pe autor alături de Tudor Vlad și de Alexandru Vlad sau de Viorel Marineasa și Daniel Vighi, printre cronicarii optzeciști ai satului ardelenesc. Un sat care în prozele lui se numește Apud și are o serie de semnalmente ieșite din comun, fiindcă - explică, precaut și prevenitor, undeva naratorul - „pe aici așa-i realitatea”. De fapt, trădând un gen proxim comun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
școlar, Zburătorul, și îngrijește trei culegeri ale elevilor (1976, 1983, 1996). Debutează în revista „Ateneu” (1979), iar editorial, cu Viața în tablouri, în 1984, în urma câștigării unui concurs organizat de Editura Albatros. Obține premiul revistei „Vatra” în 1984. Încadrabil modelului optzecist, poetul vine, în pofida apartenenței la o altă generație, să ilustreze cu fiecare volum „rețeta” unei întregi literaturi. „Priza la real”, „coborârea poeziei în stradă”, „noua sensibilitate”, formule care delimitează spațiul poeziei optzeciștilor, fac parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
Obține premiul revistei „Vatra” în 1984. Încadrabil modelului optzecist, poetul vine, în pofida apartenenței la o altă generație, să ilustreze cu fiecare volum „rețeta” unei întregi literaturi. „Priza la real”, „coborârea poeziei în stradă”, „noua sensibilitate”, formule care delimitează spațiul poeziei optzeciștilor, fac parte din opțiunea lui poetică. Structura poemelor este însă diferită, ele nu afectează indiferența față de regulă, nu sunt lungi, dezordonate, ci atent construite. Mai „sentimental” decât congenerii săi, I. înregistrează realul printr-o lentilă colosală. Melodrama realului (2003), o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
inspiratoare a unei iubiri mai degrabă carnale decât spirituale, antipodul Penelopei ca simbol al fidelității în iubire. Ultimul grupaj de poeme, Cântece de mântuire, e cel care schimbă registrul poetic. Cântecele „de mântuire” sunt mai degrabă tradiționaliste și nostalgice decât optzeciste. „Mântuirea” o caută acum poetul nu în mitic, ci în explorarea amintirii, a imaginii satului natal, Lăicăi. Mama și tata „coborând din tablouri” refac, dramatic, Olimpul personal, singurul far cu adevărat călăuzitor în viața omului prins în „melodrama realului”. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
203-208; Zaciu, Departe, 25-28; Petre Stoica, PRA, II, 1066-1073; Marin Mincu, Un poet „copleșit de glorie”, LCF, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 316, 393; Milea, Sub semnul, 17-19; Mircea A. Diaconu, Petre Stoica. Melancolie și beatitudine, CL, 2000, 7; Bucur, Poeți optzeciști, 202-203; Dicț. esențial, 803-805; Grigurcu, Poezie, II, 395-419; Micu, Ist. lit., 416-417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 122-124; Regman, Ultime explorări, 96-99; Alex. Ștefănescu, Petre Stoica, RL, 2001, 7; Marius Chivu, „Insomniile bătrânului”, OC, 2001, 66; Vasile Spiridon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
cu evidentă deschidere metafizică) a unui discurs apropiat de limba vorbită etc. Esența noii paradigme poetice pe care o deschide generația ’80 o constituie răsturnarea relației, care domina în modernism, dintre poet și limbaj, dintre text și realitate. [...] pentru poeții optzeciști poezia exprimă, comunică o realitate (textul poetic nu mai e o finalitate, ci un mijloc), iar persoana poetului devine sistemul de referință, instanța ordonatoare. (Alexandru Mușina, O poezie pentru mileniul III) [Citește textul cu voce tare.] 1. Formulează răspunsuri la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]