17,184 matches
-
un an) înainte de alegeri. Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic. ... 66. Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție sau în textul superior legii ordinare a elementelor cele mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile sau regulile de constituire a circumscripțiilor). O altă soluție, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituție că, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem rămâne aplicabil
DECIZIA nr. 252 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287781]
-
prin anexa nr. 1 la ordin. Articolul 3 Președintele și vicepreședintele sunt aleși anual, prin vot deschis, de către membrii Comitetului, din rândul acestora, în baza majorității numărului de voturi exprimate. Articolul 4 (1) Comitetul se reunește trimestrial, în sesiuni ordinare și în sesiuni extraordinare, la convocarea președintelui sau a cel puțin unei treimi din membri. (2) Comitetul poate să lucreze în plen sau pe grupuri de lucru structurate pe domenii de interes. (3) Constituirea grupurilor de lucru, pe probleme specifice
REGULAMENT din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288730]
-
prin anexa nr. 1 la ordin. Articolul 3 Președintele și vicepreședintele sunt aleși anual, prin vot deschis, de către membrii Comitetului, din rândul acestora, în baza majorității numărului de voturi exprimate. Articolul 4 (1) Comitetul se reunește trimestrial, în sesiuni ordinare și în sesiuni extraordinare, la convocarea președintelui sau a cel puțin unei treimi din membri. (2) Comitetul poate să lucreze în plen sau pe grupuri de lucru structurate pe domenii de interes. (3) Constituirea grupurilor de lucru, pe probleme specifice
REGULAMENT din 11 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288728]
-
Având în vedere constatările rezultate în urma procesului de inspecție derulat la aeroporturile civile din România, AACR întocmește un raport pe care îl înaintează, alături de planurile de măsuri corective întocmite de către aeroporturi, în atenția CNFAL, cu ocazia ședinței ordinare anuale a CNFAL sau, după caz, în cadrul ședinței extraordinare CNFAL. ... 3.9.2. Raportul de supraveghere prezentat în cadrul CNFAL include informațiile rezultate în urma procesului de supraveghere derulat de către AACR până la acel moment. ... ... 3.10. Supravegherea implementării recomandărilor emise
REGLEMENTAREA AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ din 5 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288710]
-
126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. ... 15. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de
DECIZIA nr. 257 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289157]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 749 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/287803]
-
2 referitor la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală din Protocolul nr. 7 la Convenție. ... 19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală vizează lipsa unei căi ordinare de atac împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară pronunță una dintre soluțiile reglementate de prevederile art. 341 alin (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) și alin. (7^1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 309 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291102]
-
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei (...)“. Curtea constată că, indiferent de soluția pronunțată - sub aspectul criticilor formulate referitor la lipsa unei căi ordinare de atac -, decizia sa nu ar produce niciun efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate, dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală neavând legătură - în sensul prevederilor art.
DECIZIA nr. 309 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291102]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 751 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291077]
-
și următoarele din Codul de procedură penală. ... 140. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind învestită cu soluționarea căii ordinare de atac a apelului în ultimă instanță. ... 141. De asemenea, chestiunea ce formează obiectul întrebării cu care a fost sesizată instanța supremă nu a primit încă o rezolvare printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
Selecția membrilor CNE se face de către ministrul educației dintre persoane cu autoritate științifică și cu experiență profesională recunoscute în domeniul educației, pe baza unui curriculum vitae și a propunerilor transmise conform alin. (4) . (6) CNE se întrunește în sesiuni ordinare, trimestrial, și în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. (7) Activitățile CNE se pot desfășura fizic, online sau în sistem hibrid. (8) Ședințele CNE se convoacă de către președintele CNE, din proprie inițiativă sau la solicitarea a cel
REGULAMENT din 24 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290259]
-
desemnează unul dintre secretarii generali adjuncți să asigure interimatul funcției de secretar general al Camerei Deputaților pentru o perioadă de maximum 6 luni; ... ... 4. La articolul 33, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) În cursul sesiunii ordinare, președintele Camerei Deputaților are obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână. ... 5. La articolul 39, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: (2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților
HOTĂRÂRE nr. 75 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290152]
-
data și ora dezbaterii moțiunii simple, care nu poate depăși 8 zile de la înregistrarea acesteia, înștiințând Guvernul în acest sens. ... 17. La articolul 209, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 209 (1) În timpul sesiunilor ordinare, în fiecare zi de luni, cu excepția zilei destinate orei prim-ministrului, între orele 16.00-17.00, se desfășoară de regulă dezbateri politice, cu participarea unui ministru, pe teme politice de interes major bine definite. Dezbaterile politice se organizează alternativ la solicitarea
HOTĂRÂRE nr. 75 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290152]
-
publică. Limitarea sporurilor este un atribut exclusiv al legiuitorului. Mai arată, cu referire la modul de adoptare a Legii-cadru nr. 153/2017, că aceasta, așa cum reiese din examinarea fișei legislative, a fost adoptată ca lege organică, și nu ca lege ordinară. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 8. Prin Încheierea din 9 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.532/105/2020, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
din indemnizația de încadrare, iar sporul de 20% al judecătorilor care desfășoară activități în sistemul penitenciar nu se ia în calcul la stabilirea limitei de 30%. ... 17. Criticile extrinseci vizează împrejurarea că salarizarea magistraților s-a realizat printr-o lege ordinară, adică Legea-cadru nr. 153/2017, deși ar fi trebuit să fie reglementată printr-o lege specială. În acest fel s-au încălcat prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
actelor normative. Astfel, aceste acte trebuie să se limiteze la cadrul stabilit prin actul de bază, în speță Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 18. Este neconstituțională, în opinia autorilor, anularea dispozițiilor unei legi organice printr-o lege ordinară. Ordinul nr. 420/C din 7 februarie 2022 emis de Ministerul Justiției, a cărui anulare a fost solicitată instanței care a sesizat Curtea Constituțională în Dosarul nr. 41D/2023 și care a fost emis în baza Legii-cadru nr. 153/2017, încalcă Decizia Curții
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
a considerat că funcțiile instanței constituționale sunt într-atât de diferite de cele ale judecătorilor, care au menirea de a înfăptui justiția, încât i-a consacrat Curții Constituționale un titlu distinct - al V-lea - din Legea fundamentală. Ca atare, legiuitorului ordinar nu i se poate impune, în numele art. 16 alin. (1) din Constituție, să nu țină seama de astfel de deosebiri marcate chiar la nivel constituțional și, ca atare, să reglementeze diferențiat salarizarea celor două categorii. ... 31. Curtea observă că
DECIZIA nr. 215 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289886]
-
4) ; ... d) membrilor supleanți, pentru numirea unuia dintre aceștia ca membru titular. ... Articolul 31 (1) Comisia teritorială de disciplină se reunește în ședințe în plen ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe an, înaintea sesiunii ordinare anuale a adunării generale teritoriale. (2) Comisia teritorială de disciplină se întrunește legal în prezența a trei membri și ia decizii cu votul majorității simple. (3) Lucrările fiecărei ședințe a comisiei teritoriale de disciplină se consemnează într-un proces-verbal semnat
REGULAMENT INTERN din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289341]
-
ale art. 50 se aplică și în cazul Comisiei naționale de disciplină. Articolul 56 (1) Comisia națională de disciplină se reunește în ședințe în plen ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe an, înaintea sesiunii ordinare anuale a Adunării generale naționale. (2) Comisia națională de disciplină se întrunește legal în prezența a cel puțin trei membri și ia decizii cu votul majorității simple. (3) Lucrările fiecărei ședințe a Comisiei naționale de disciplină se consemnează într-un
REGULAMENT INTERN din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289341]
-
60-65 , 67-71 se aplică în mod corespunzător Comisiei de cenzori a colegiului național. Articolul 77 (1) Comisia de cenzori a colegiului național se reunește în ședințe în plen ori de câte ori este necesar, dar cel puțin anual, înaintea sesiunii ordinare anuale a Adunării generale naționale. (2) Comisia de cenzori a colegiului național se întrunește legal în prezența a două treimi dintre membrii săi și ia decizii cu votul majorității simple. Prezența membrului care are calitatea de contabil autorizat sau expert
REGULAMENT INTERN din 4 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289341]
-
cererea compartimentelor de specialitate, în baza documentelor puse la dispoziție și cu aprobarea directorului oficiului teritorial; ... c) asigură îndeplinirea tuturor procedurilor prevăzute de lege pentru buna desfășurare a proceselor în care oficiul teritorial este parte, formulând apărări și exercitând căile ordinare și extraordinare de atac împotriva soluțiilor instanțelor judecătorești și ale altor organe jurisdicționale; ... d) ține evidența cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești; ... e) propune măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor judecătorești definitive, inclusiv a celor aflate în faza executării
ORDIN nr. 741 din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284195]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 67 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282272]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
consecință. Totodată, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești se raportează la norma aflată în vigoare, pe baza căreia a fost pronunțată, și nu împiedică modificarea acesteia. De altfel, în sistemul constituțional românesc, hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele judecătorești ordinare nu constituie un izvor formal al dreptului. Prin urmare, noua reglementare nu încalcă exigențele de calitate a legii, din moment ce este comprehensibil faptul că se aplică și acelor contracte de credit în raport cu care, anterior intrării în vigoare
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]