2,371 matches
-
zbor și amintiri personale ale Nadiei Russo, legate de aviație. Niciuna dintre cele două părți nu are titlu. Sublinierile din text aparțin autoarei. Toate cele cinci file poartă diverse însemnări și modificări pe text, făcute de mâna Nadiei. Am păstrat ortografia pe care a folosit-o, cu "î" și "sînt". Păstrez o fotocopie de pe această dactilogramă în arhiva mea personală. Redau mai jos aceste amintiri, nădăjduind că, incluzând-le în prezentul volum, aduc un omagiu Nadiei Russo-Bossie și contribui la păstrarea
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
muzeele, arhivele, comorile culturale ale bisericilor și mănăstirilor în căutarea tradițiilor, care trebuie stîrpite cu orice preț. Regimul nu se mulțumește numai a proclama ateismul ca doctrină oficială, ci interzice cultul și închide bisericile. Se schimbă cărțile școlare, se modifică ortografia, vocabularul, numele orașelor, al străzilor, în scop de a șterge orice urmă de latinitate. Istoria României trebuie neapărat să înceapă din anul ocupației rusești! Și toate acestea se întîmplă, se fac în fața unei lumi occidentale inerte și ca izbită de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Începând cu 1949, au fost aplicate în România tezele lui Jdanov, zbirul cultural al lui Stalin, și urmează o tentativă de rusificare a culturii și chiar a scrisului românesc, prin diverse instituții româno sovietice. În 1953, a fost introdusă noua ortografie slavizată a limbii române, pe care regimul a justificat-o prin motivele ideologice ale fraternității cu țara ce reprezenta farul călăuzitor al „socialismului victorios“. Orice referire la Occident sau la valorile naționale era sever pedepsită drept „cosmopolitism burghez“, mai ales
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
face apel la toți cetățenii care se interesează la propășirea civilizațiunei în România să facă parte din ea [...] va tipări orice carte de știință sau litere, iar mai cu seamă cele de știință trebuincioase școlarilor gratis...Va avea o singură ortografie pentru toate cele ieșite de sub tiparul ei. Societatea Junimea va debuta prin tipărirea tuturor cronicarilor și istoriografilor români într-o nouă edițiune cu note explicative și cu index”... Junimea își propusese tipărirea atâtor cărți, dar nu avea o tipografie proprie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
foarte puțină poezie este bună și este scrisă cu talent real, încât până la urmă au renunțat la idee, din lipsă de material. În unul din punctele programului Junimii se spunea că orice tipăritură scoasă de ea va avea o singură ortografie. Pentru acest deziderat s-a dus o adevărată luptă, pentru că Ion Ghica - ministrul de interne - dăduse o circulară în anul 1860 care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care prevedea înlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, dar fără nici o regulă de scriere. Așa se face că Cipariu a introdus în Transilvania sistemul etimologic, iar în Bucovina, Aron Pumnul răspândise sistemul fonetic... Junimiștii au pornit temeinic la căutarea unei ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ortografii care să fie corectă și unanim acceptată. Numai că discuțiile se prelungeau fără să aducă vreun folos. Titu Maiorescu a prezentat în una din ședințele Junimii studiul „Despre scrierea limbei române”, acceptat și tipărit în 1866. Semne că noua ortografie - ortografia Junimii - este cea bună au început să apară abia în 1881 când reforma ortografică a fost oficializată de academie prin adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
adoptarea cu anumite amendamente a sistemului ortografic propus de o comisie care îi avea în componență pe: V. Alecsandri, G. Barițiu, B. P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob Negruzii apreciază că „Ortografia Junimii a fost cel întăi mare succes al Societății”. Despre implicarea lui Iacob Negruzzi în definitivarea și aplicarea programului Junimii privind ortografia vorbește George Mirea, autorul lucrării „Junimea. Implicații lingvistice” Ed. Junimea, Iași, 1983. El arată că acest program nu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
P. Hașdeu, N. Quintescu și Titu Maiorescu acesta din urmă fiind și raportorul comisiei. Iacob Negruzii apreciază că „Ortografia Junimii a fost cel întăi mare succes al Societății”. Despre implicarea lui Iacob Negruzzi în definitivarea și aplicarea programului Junimii privind ortografia vorbește George Mirea, autorul lucrării „Junimea. Implicații lingvistice” Ed. Junimea, Iași, 1983. El arată că acest program nu a fost „Coordonat”de Titu Maiorescu, ci de Iacob Negruzzi, care s-a ocupat „...cu o tactică și o pasiune cărora posteritatea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
primul număr, un apel cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi preferite cărțile pentru uzul școalelor”. În Convorbiri literare se publica tot ce
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
acestea, de mare importanță au fost studiile „O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”, care a adus criterii de apreciere a poeziilor și a contribuit la cernerea lor. Apoi „Despre scrierea limbei române”, care a stat la baza stabilirii ortografiei. În Amintiri din Junimea Iacob Negruzzi, vorbind despre prelecțiunile lui Maiorescu, apreciază că „Vorba lui Maiorescu, limpede și ușoară, limba sa română atât de frumoasă, de care nu-mi dam seama unde a găsit-o, claritatea expunerii, care contrasta așa
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
unde și când trebuia. Negruzzi a fost cu adevărat „secretarul perpetuu” al Junimii, cu mari merite în fondarea societății, în apariția și dăinuirea îndelungată a revistei Convorbiri literare, în redactarea și publicarea apelului către scriitorii români, în reușita dezbaterilor privind ortografia limbii române și multe altele. Despre Vasile Alecsandri nu vom spune decât că Iacob Negruzzi - iarăși Negruzzi - după apariția Convorbirilor literare s-a adresat în scris bardului de la Mircești, la 29 august 1867. „În zadar ne-am încerca, noi tinerii
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru o corectă reglementare, se impun: înlocuirea sintagmei „cadrele didactice care ocupă funcții” cu „personalului didactic de predare care ocupă posturi sau funcții”; înlocuirea semnului „/” cu conjuncția „sau”; introducerea cratimei între profesor și antrenor, deoarece ortografia corectă este cea de „profesor antrenor”. (4 Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă, după Cantemir, și din aceea că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-un chip ciudat limba lor strămoșească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
XVI-lea - al XVIII-lea au existat încercări de introducere a alfabetului latin pentru scrierea limbii române, dar acestea au fost sporadice: semnături ale unor persoane pe documente de cancelarie în limba slavonă, texte românești cu alfabet latin, dar în ortografie maghiară (Cartea de cântece, Cluj, 1571-1575), polonă (Tatăl nostru, în transcrierea latină polonizantă a lui Luca Stroici, 1594), italiană sau germană. De asemenea, în zona Banat-Hunedoara, s-au redactat în secolul al XVIII-lea mai multe texte religioase și lexicografice în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
seamă asupra regulelor și orănduelelor gramaticii rumănești, Râmnic, 1787). Anul 1779 marchează începutul folosirii alfabetului latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
latin în lucrări românești prin Carte de rogacioni pentru evlavia homului chrestin a lui Samuil Micu (apărută la Viena), care cuprinde și prima explicare a ortografiei etimologice, propusă de autor pentru scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
scrierea limbii române cu caractere latine. Expunerea teoretică a ortografiei românești cu litere latine este cuprinsă și în Elementa linguae daco-romanae sive valachicae a lui Samuil Micu și Gheorghe Șincai (Viena, 1780). Și ceilalți corifei ai Școlii Ardelene au postulat ortografii asemănătoare: Petru Maior (Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi, 1819), Ioan Budai-Deleanu (Scrisoarea către P. Maior, post 1815, Temeiurile gramaticii românești, ante 1820). Abia Gramatica lui Ion Heliade-Rădulescu, apărută în 1828, pune bazele așa-numitului alfabet de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
a Sinodului. Atât ortografia din 1860, cât și alte două care i-au urmat (1867, 1869) au fost etimologice. În 1881, ca urmare a fundamentării teoretice a lui Titu Maiorescu, realizată practic în „Convorbiri literare”, Academia Română a stabilit o nouă ortografie a limbii române, dând prioritate principiului fonetic. Modificările ulterioare (printre care cele mai importante au fost cele introduse în 1904 și 1932) au avut în vedere generalizarea semnelor diacritice pentru literele corespunzătoare unor foneme specifice ale limbii române (ă, î
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
o prezentare analitică a poemei sale (Tâlcul lui Iov, 1898). A tradus din franceză Amintirile și impresiile unui proscris ale lui I. Heliade-Rădulescu. SCRIERI: Poezii. Florile primăverei, București, 1879; Iov, București, 1885; ed. București, 1898; Tâlcu’ lui Iov, București, 1898; Ortografia limbei românești. Ioviana, București, 1903. Traduceri: I. Heliade-Rădulescu, Amintirile și impresiile unui proscris, București, [1917]. Repere bibliografice: Mihail Demetrescu, „Iov”, „Revista literară”, 1898, 35; A.D. Xenopol, G. O. Gârbea, „Iov”, AAR, partea administrativă, t. XXI, 1898-1899, fasc. 1; Gr. Tocilescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287167_a_288496]
-
fete”16. Un aspect important de reținut este faptul că Maria Amalia Circa descindea din familia Circuleștilor, o familie cunoscută în Ardeal. Numele familiei la origine se pare a fi fost: Țărucă sau Țârcă, scriindu-se mai târziu Circa, după ortografia latinizată a vremii. Sub acest nume a rămas cunoscută de la începutul secolului trecut familia mamei fraților Lapedatu. De-a lungul timpului, strămoșii mamei sale au fost oameni instruiți, care s-au implicat în acțiuni politice importante. În primele decenii ale
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
bărbați 444, femei 428, familii 171. - 1874, total suflete 886, din care bărbați 453, femei 433. Pentru anii 1875 - 1878 datele sunt ilizibile. - 1879, total suflete 1013, din care 518 bărbați, femei 491. Notița e semnată de preot într-o ortografie slavo-goticomaghiară: Bantsiu Gyorgy, dar estetică, și în general foarte clară. Mai aflăm câte ceva despre populația satului Oprea, abia în anii 1896/97 ocazionat de faptul că urmare creșterii impetuoase a copiilor de vârstă școlară în perioada aceea se pune problema
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îl numește deseori „organ literariu” sau „folia literaria”. Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
Revista continuă să urmărească țelurile celor două periodice scoase de Cipariu în 1847 și 1848, „Organul luminărei” și „Organul națiunale”. Elementul esențial al programului editorial este acțiunea de unificare a limbii și ortografiei. Se preconiza studierea istoriei limbii române, a ortografiei, gramaticii și lexicologiei. De asemenea, științele înrudite cu filologia, mai ales istoria și geografia, constituiau un obiectiv al preocupărilor științifice ale lui Cipariu. Literatură nu se tipărește, cu unele excepții, precum poezia Imnul creațiunii de I. Heliade-Rădulescu, apoi o adaptare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
cazul celor 30 de scrisori ale Prințesei Daiana, vândute la licitație. Selecția scrisorilor trebuie să beneficieze de un studiu introductiv cu referire nu numai la conținutul acestora, dar și al „notelor” menționate și mai ales să reiasă specificitatea caligrafiei și ortografiei care dau certitudine asupra provenienței. Studii speciale s-au scris și cu privire la traducerea unor cicluri de corespondență menționându-se corectitudinea semantică, coerența și stilul adecvat. De subliniat sunt epistolele alese de criticul literar Dan C. Mihăilescu, acestea fiind printre cele
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]