1,854 matches
-
păsărilor în jocul de-a șoarecele și pisica cu vânătorii. De multe ori mă hlizeam pe ascuns de eșecurile lor, când se dovedeau inferiori în fața vicleniei înaripatelor. Cât bunicul era ocupat cu rațele și gâștele lui sălbatice, eu stăteam la pândă pentru a surprinde scufundările torpilă ale pescărușului albastru și aparițiile timide ale lișiței, o pasăre cenușie cu o pată lăptoasă pe cap. Mă udam până la brâu și mă zgâriam pe tot corpul prin stuf și papură, dar nu conta căci
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și, părea puțin agitat. Un vreasc cu dop de rășină, trosni ca o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă !”, zise cu nepăsare, Sofronie. „ - Ori, poate o vulpe.. sau un râs..!”, interveni Căruntu. „ - Nu !.. jder a fost.. pentru că..!”, dar Sofronie nu-și termină argumentația... un răget
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în ochi. Și, adâncindu-se mai departe, în gândurile lor, tăceau... tăceau, și, scormoneau cu ochii mai adânc în șperlă, de parcă acolo ar fi aflat adevărul și dreptatea... O clipă, trase cu urechea înspre pădurea din vale, ca jivinele la pândă.. Nici o suflare... Pădurea părea pustie, doar... tăcerea codrilor cu clătinarea frunzelor, răsuflarea apelor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, ori păsări de noapte... Stăteau muți ca să asculte foșnetul nopții din pădure...și-i înfiora... „ - Unde s-o fi dus căpitanul...Ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rasărise din spatele pădurii, de după creastă și se ridica repede pe cer, argintie ca un zbor de hulub. Noaptea era senină, cerul înstelat, dar, copacii întunecau mai tare pădurea. Toți erau numai ochi și urechi... îi așteptau. Așteptau ca vietățile la pândă... Nici o suflare... Pădurea părea pustie,.. Doar tăcerea codrilor, cu clătinarea crengilor, chemări în răstimpuri de sălbăticiuni, păsări de noapte croncănind, ori câte un fâlfâit greu de aripi... Țipătul unei păsări de noapte, spintecă tăcerea.. ca un tăiș de sabie. Căpitanul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
parte, doborâți de oboseală și de foame... Îi îmbrățișa și dezmierda, pe fiecare, din ochi și-i iubea atât de mult... atât de mult îi iubea..! Deodată se pomeni direct în picioare, trăgând cu urechea, ca iepurele de pârloagă la pândă.. Le luaseră urma și, hămăitul de câine din nou se apropia. Umbre răzlețe se furișau printre tufișuri. „ - Alarmă, băieți... alarmă !”, strigă Baltă. Într-o clipă, toți au pornit într-o goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
care să mă sfâșie. E formidabil cât de mult mă emoționează participarea la zdrobitul strugurilor. Mă amestec și eu desculț printre femeile semi-nude care intră în teasc cu tălpile goale și țopăi mimând același dans euforic de bacantă. Viermi la pândă Când e prea cald, observ îngrozit cum fojgăie viermii în mormanul de pești morți aruncați pe țărm. Când voi muri mă vor năpădi și pe mine. Putrezirea cărnii e firească, mă învață cu blândețe Aia. Știu că Pământul-Mumă îmi va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nu mă vor cruța: să purifice materia degradată e chiar datoria lor. Și totuși nu sunt deloc liniștit. Oricât mă străduiesc, nu pot să-mi stăpânesc frisoanele de scârbă teribilă. Mă traumatizează ideea că acești prădători nesătui stau permanent la pândă ca să mă transforme într-un hoit fără identitate. Ritual Aproape în fiecare zi mă duc singur pe țărmul mării. A devenit un ritual foarte plăcut. Aștept briza ușoară care vine dinspre valuri, dăruindu-mi o mângâiere castă ce-mi învăluie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
numai când vreau să-mi imaginez ceea ce va fi după. Nu trebuie să mă gândesc! Zidul interior Rămân închis în camera asta și urmez escaladarea interioară a zidului. Acolo, în ungherul acela, zăresc în permanență pe cineva care stă la pândă; simt că mă scrutează, ca să profite de momentul potrivit și să mă atace. Am călătorit îndelung ca să ajung până aici. Fiecare are propriul său zid și trebuie să-și ardă viața în întregime ca să-l atingă. Când, în sfârșit, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Răscol Constantin - Siriac Constantin Remus. Articolul 3 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Aivanoaie Ionuț - Bolba Aurel - Borbely Eva Maria - Dragan Vasile Cristinel - Dragulanescu Adrian - Gruia Monica Maria - Holoffschievici Orlando-Laurian - Ichim Valeriu - Junghietu Bogdan - Molnar Mitică - Pândele Ion - Paraschiv Marian - Stan Ion. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU -----
DECRET nr. 440 din 28 decembrie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126509_a_127838]
-
dată de una sau alta din direcțiile de acțiune ce ni se ivesc în cale. Omul "rece" afectiv este omul unei singure idei (a face bani dă seama de căderea sub dominația acestei idei). Căsătoria înseamnă totodată și angajare la pânda reciprocă. * Unele din obiectivele sub semnul cărora ne așezăm viața sunt de fapt aparențe care ascund (și ne ascund) orientări ce vin de dincolo de noi; haine cu care îmbrăcăm presiuni ce ne macină pe nevăzute încercând să-și găsească împlinirea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sclipire orientală a ochilor lui Ion 1 op. cit., p. 79 2 op. cit., p. 82 3 op. cit., p. 86 4 Eugen Jebeleanu - Poetul, în „Contemporanul”, nr. 49, 4 decembrie 1970, p. 1-3 96 Barbu, de făptura delicată stând parcă mereu la pândă a lui Camil Petrescu; alături de profilul de șoim cu monoclu al lui Dinu Nicodin, ale cărui cămăși largi, de mătase grea, foșneau fastuos, și lângă prietenul său de totdeauna - Șerban Cioculescu - Vladimir Streinu era lancia unui copac tânăr.” În volumul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
vânează pescarii din partea nordică, caracatița cu inele albastre foarte veninoasă așteaptă pe recife. Australia dispune de 50.000 de specii de insecte, 350 specii de fluturi, 18000 de gândaci, 900 specii de furnici, 1500 de păianjeni. Păianjenul veninos stă la pândă În suburbiile Sydney ului74. Furnica-buldog atinge 3,7 cm. Termitele atacă lemnul, pielea, hârtia, construiesc ingenioase construcții de câțiva metri Înălțime. Două specii de păianjeni sunt deosebit de periculoși: redback spider / păianjenul cu spatele roșu și funnel-web spinder / păianjenul cu pânza
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la comèdii...” (s.n.). Adevăratul spectacol, e clar, se desfășoară nu pe scenă, dovadă că și bagabontul stă cu spatele spre comèdie și cu fața spre cucoane, că le privește nerușinat de insistent și că și Jupân Dumitrache e Într-o pândă asiduă. Reține gesturi, detalii ale celuilat, Îl judecă după Înfățișare și comportament și-l categorisește implacabil: e amploiat, deci bagabont. Individul de la Union e un coate-goale, un presupus scârța-scârța pe hârtie, Îndeletnicire disprețuită de omul cu picioarele pe pământ și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
A scăpat sărmanul... Ce comèdie! Doamne sfinte! Dacă-l prindea Chiriac, Îl omora. Vezi dumneata cine mi-a fost soră-mea Zița!” - exclamă Veta. Protagonist al unei comèdii devine și Dumitrache Titircă; cu năduf Îi vorbește lui Ipingescu despre scena pândei reciproce, desfășurate tensionat și repetitiv: „JUPÂN DUMITRACHE: Ei! haide!... dar unde mă gândeam eu că o să mi se Întâmple un așa ceva. Ne ducem. Ședem la o masă mai la o parte; ședem cât ședem, și Începe comèdia. Nu știu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorității publice centrale care răspunde de silvicultura. Articolul 30 (1) Mistreții care produc pagube culturilor agricole și silvice pot fi vânați la pândă și în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorității publice centrale care răspunde de silvicultura. ... (2) Urșii, lupii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile și hamsterii pot fi vânați numai cu aprobarea și în condițiile stabilite de autoritatea publică centrală care
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
Cluj-Napoca, str. Tulcea nr. 29, bl. K6, sc. 4, ap. 51, județul Cluj. 134. Hussein Ahmed, cetățean sirian, născut la 1 octombrie 1957 în localitatea Korkan Tahtani, Siria, fiul lui Mourad și Souli, cu domiciliul actual în comuna Brănești, sătul Pândele, județul Dâmbovița. 135. Onyejekwe Louis Aniemeka, cetățean nigerian, născut la 10 aprilie 1952 în localitatea Samaru-Zaria, Nigeria, fiul lui Fabian și Suzzy, cu domiciliul actual în comuna Maeriste nr. 305, județul Sălaj. 136. Vahedi Bahram, cetățean iranian, născut la 15
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
Zamfira nu este cea hărăzită Luceafărului și Lautreamont nu l-a întâlnit încă pe Rimbaud. Zeii din Olimp se așează la mese, în tabere diferite, între zidurile împietrite ale Troiei. În față se deschid cărări, dar ochii-mi/ stau/ La pândă. O nouă Ana, cea a Meșterului Neagu, urmează a fi jertfită pe altarul poesiei. Regele își ia Regina dorită și o poartă spre loc/ de taină și visar, în codrul unde stă să moară/ un licărit de soare. În spațiul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de faptul că acesta e doar Începutul. Dacă indienii cred că au pus ceva În mișcare și că acel ceva e doar pentru ei, e o mare greșeală, deoarece ne va face concurență Europa de Est, iar China stă și ea la pândă să intre pe piața serviciilor pentru a face câte și mai câte. Vreau să spun că În prezent poți contracta cele mai bune produse, servicii, capacitate sau competență de oriunde În lume datorită acestei infrastructuri care Își face loc acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
reprezintă un proces Îndelungat deoarece, doamnelor șiu domnilor, În acest caz chiar putem vorbi despre astronautică. Faptul că nu am făcut până acum toate acestea este, În sine, o criză. Se prea poate să fie o criză care stă la pândă tăcută, dar este aici și este reală. După cum ne avertiza, atât de spiritual, Paul Romer, economist la Stanford: „Ce lucru Îngrozitor să irosești o criză“. NOUĂ Acesta nu este un test Stă În puterea noastră să plăsmuim civilizația pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o primăvară, părintele a văzut o ramură ruptă și târâtă pe poteca ce cobora spre cimitir. Fusese ruptă în zori, frunzele încă nu se veștejiseră. A două zi a găsit o altă creangă ruptă. Și-a propus să stea la pândă în timpul nopții pentru a descoperi făptașul. A așteptat pe pridvorul Bisericii, ascuns după stâlp. Obosise după miezul nopții; era să plece, socotind că se apropie zorile, când auzi foșnet de pași. Își încordă atenția pentru a recunoaște făptașul. Un om
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
erau vrednice de ispășire și de prinos lui Dumnezeu, „miei fără cusur” pe altarul arderilor de tot ale neamului românesc. Unul dintre locatari ne-a făcut un semn discret cu degetul spre ușă, să ne avertizeze că milițienii erau la pândă. După câteva minute s-au încredințat că milițienii au plecat, au răsuflat ușurați și, cu mimică întrebătoare, așteptau prezentarea noastră. Suntem un grup de elevi trimiși disciplinar de la Târgșor! La indicația șefului de cameră, un ofițer, criminal de război, Corbu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
care să dovedească opiniei publice și, eventual, noii stăpâniri că n-a fost devotat partidului, ci a fost dizident. Nu știu dacă a fost integrat în noua securitate (SRI), dar îl vedeam deseori pe stradă în alura de om de pândă, urmărind mișcarea străzii. Nu m-a oprit niciodată, nici eu nu l-am făcut să creadă că-l recunosc, dar pe unii din prietenii mei cu care păstra o prietenie obraznică, îi întreba, prefăcându-se că nu-și aduce aminte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
așa, o țeavă găurită în care veneau șuvoaie subțiri de apă. Și s-a auzit că cineva din sat punea pe o tăbliță de lemn câte-un pachet de țigări și apa le aducea la noi... (râde - n.n.). Stăteau la pândă și fumau țigări... Și Stoian zicea: Te-am văzut că ai ridicat de-acolo. Hai la director! Asta până când nu că era bruscat, da’ era chiar și lovit. Dar tot nu se astâmpăra. Probabil că... conștiința lui o fost deja
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
D. Nicolau", Opreanu C - țin, calea Rahovei Nr. 79. Paleacu Mihai, bulevardul 1 Mai Nr. 103. Panea Ștefan, calea Văcărești Nr. 171. "Modernă", Papaianopol D - tru, bulevardul N. Bălcescu Nr. 7. "Cuza - Vodă", Papinian Sterie, strada Cuza - Vodă Nr. 63. Pândele D. Pândele, calea Griviței Nr. 308. Paraschivescu Eugen, calea Șerban Vodă Nr. 81. Paraschivescu Victoria, șoseaua Pantelimon Nr. 168. "Minerva", Paraschivescu Gheorghe, calea Dudești Nr. 57. Paris Gh. amp; Milea Elenă, bulevardul 1 Mai Nr. 193. Patteli Eugenia, calea Victoriei
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Opreanu C - țin, calea Rahovei Nr. 79. Paleacu Mihai, bulevardul 1 Mai Nr. 103. Panea Ștefan, calea Văcărești Nr. 171. "Modernă", Papaianopol D - tru, bulevardul N. Bălcescu Nr. 7. "Cuza - Vodă", Papinian Sterie, strada Cuza - Vodă Nr. 63. Pândele D. Pândele, calea Griviței Nr. 308. Paraschivescu Eugen, calea Șerban Vodă Nr. 81. Paraschivescu Victoria, șoseaua Pantelimon Nr. 168. "Minerva", Paraschivescu Gheorghe, calea Dudești Nr. 57. Paris Gh. amp; Milea Elenă, bulevardul 1 Mai Nr. 193. Patteli Eugenia, calea Victoriei Nr. 85
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]