6,411 matches
-
dorit să ajung pe scenă, după care, cântecele învățate de la bunica mea... ele mi-au însoțit drumul spre carieră. Am debutat pe scena Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc, alături de Ansamblul „Doina Rarăului” în cadrul Festivalului „Cântarea României”. Între pragul casei părintești, și coridoarele Școlii Populare de Artă, așadar, ai cules florile cântecului, ce ți-au înmiresmat sufletul, din grădina spirituală a familiei tale. Apoi, de la scena Casei de Cultură din Câmpulung Moldovenesc, deja începe să se croiască un arc peste drumuri
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
alergând după oi Prin iarba-nrourată de pe valea Șasei. În suflet simțeam nespusă bucurie, Când alergam cu traista-n spate Și dam un ou, prin cerc, la prăvălie Pe-o turtă dulce, restul fiind prea piperate. La casa noastră, mică, părintească, Cu toți ai mei: părinți, bunici și frați Trăiam o fericire, din multele, firească! Eram aleși de Domnul, cumva, cei mai curați? Gândul mă duce în alte multe locuri; Revăd un film de lung metraj, pe episoade: Munca la câmp
GÂNDUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374839_a_376168]
-
îmbucurător și mult folositor!... Intrarea este liberă. Semnal editorial și publicistic - prezentare de carte: Stelian Gomboș, Minunat este Domnul Dumnezeu în tot lucrul mâinilor sale - Culegere de articole, eseuri și studii teologice, Editura “Magic Prinț”, Onești - Bacău, 2015, 855 pagini... Părinteasca binecuvântare... Binecuvântam, cu multă bucurie duhovniceasca, publicarea acestei lucrări, izvodita, si de această dată, de o și dintr-o minte agera, lucida și cunoscătoare, a învățăturilor și realităților spirituale și morale, ce ne înconjoară și ne însoțesc, pe parcursul drumului nostru
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
Părinții, de la care și despre care sau pentru care, fratele nostru Stelian neobositul, a scris atât de frumos și atât de bine! Îl salutăm și îmbrățișam, dorindu-i, de la noi bucurie iar de la Preaînaltul mântuire!... Cu smerita dar sinceră dragoste părinteasca, în Dumnezeu Tatăl, în Hristos Fiul și în Duhul cel Sfânt, + Calinic - Arhiepiscop de Argeș și Muscel Cuvânt înainte, de prezentare... Într-o perioadă în care lectură de tip classic este înlocuită cu mijloace moderne hipersofisticate și într-o perioadă
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
mod simbolic „NISIPUL CLEPSIDREI” un volum excepțional, tipărit la Editura Mesagerul - Bistrița - 2015, în care la pagina 44 dedică o poezioară Mariei Teodora, întitulată „NEPOȚICA”. Poetul, plin de sensibilitate și iubire își creionează prin vers, cu mult drag și afecțiune părintească, frumusețea, gingășia, istețimea și chiar impulsul autoritar a nepoatei Maria Teodora, la numai doi anișori. Redau câteva versuri: „Pui de om cu ochii mici / Ca și boabele de linte / Nu-nțeleg ce vrei să zici / Cu ciudatele-ți cuvinte / Din
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
doua zi a inspectat acareturile din curte și a făcut „inventarul activelor” firmei sale. Când le-a văzut, mai să-i vină rău de atâta deznădejde și supărare. Unde să-și usuce plantele recoltate,unde să le depoziteze? În afară de casa părintească, gospodăria Mărăștenilor mai avea în curte și câteva „acareturi”, construite de bunicul său, Victor Mărășteanu, fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
afirma și reține cu toată convingerea că cele mai mari calități ale Părintelui Arhid. Profesor Constantin Voicu au fost dragostea, înțelegerea și răbdarea pe care le-a manifestat fără încetare față de toți cei care i-au cerut sprijinul academic și părintesc. Aceste trăsături sufletești l-au făcut căutat și prețuit de toți ucenicii săi care au devenit ierarhi, profesori, clerici și buni slujitori ai Bisericii. Acum, la trecerea sa la sfintele și cereștile lăcașuri, ne rugăm lui Dumnezeu Preabunul și Atotmilostivul
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
ce nu e material... dar are valoare. Mă regăsesc în mâna tremurândă de anii bătrâneții, întinsă cu dragoste, să mă îmbrățișeze. Prin lacrima rătăcită alunecând pe obrajii brăzdați de durere și dor. Însă tot mai mult, mă regăsesc prin sfatu-ți părintesc, prin zâmbetu-ți cald chiar și atunci când cu dragoste mă cerți. Mă regăsesc în mustrarea-ți înțeleaptă, în glumă și-n glasu-ți vioi când mă chemi cu dragoste înapoi. Mă regăsesc prin totul și în toate pe unde-au călcat pașii
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CÂNTEC PENTRU BUNICI Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Aș vrea să zbor la pragul părintesc, Să vizitez izvorul lui tăticu, Să văd cireșele-n copaci cum cresc Și nucu-n fața casei lui bunicu. Refren: Vreau să cunosc al tatălui izvor, Lipcanii mamei plini de ghiocei, Să strâng la pieptu-mi florile de dor Și lacrimile bunilor
CÂNTEC PENTRU BUNICI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373988_a_375317]
-
demn în societate și demn de meseria de medic, m-a determinat sa-mi părăsesc țara! Dar, recunosc sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă fenomenul
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
însă, din viața cu Lucian: - F...-n gură, zdreanță ordinară! Unde fuseși, la frecat trotuarul?! Măcar să fi făcut bani, să nu-i mai ceri pe-ai mei, tâmpito! La început, Ana fusese stupefiată. Parcă nici nu plecase, vreodată, din casa părintească și retrăia ceea ce-și promisese solemn să nu accepte vreodată. Și tăcuse, spre nemulțumirea din ce în ce mai de nestăvilit a lui Lucian. Abia mai încolo s-a prins că ăsta se excită cu atât mai tare cu cât îl provoacă ea
POLUL VRĂJITOARELOR de LIA BEJAN în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374117_a_375446]
-
În aceste condiții, pământul de care ești legat, oamenii pe care-i slujești, sistemul de relații căruia îi ești subordonat, nu mai înseamnă nimic, lucrurile iau o întorsătură neașteptată și chiar spectaculoasă, așa cum vedem din lepădarea de către Francisc a veșmintelor părintești în fața episcopului și a asistenței, acest gest uimitor și insolit pentru acea epocă, în care sistemul de relații era bine statornicit, capătă valoare de simbol, semnificând lepădarea totală de sine pentru a-L urma pe Cristos și recunoașterea dependenței filiale
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
ducând speranță pentru natura ce intră-n hibernare. Că, doar viața omului e trecătoare! FRUNZE ÎNLĂCRIMATE Frunze-nlăcrimate de pe ramuri cad, de vitregia vremii friguroase. Când ploaia curge cu al cerului vad, să spele zarea de fumul din case. Lipsite de părintească iubire, frunzele își plâng sfârșitu-n tăcere. Văzduhul răsună de-a lor jertfire, când copaci desfrunziți strigă durere. Iar omul, asemenea frunzei din ram, tăcerea-și duce în rana durerii, pe drum ce-l desparte de viață și neam. Cum ziua
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
umeri tot mai greu Și tot mai des ridic privirea către cer, Să cer un bob zăbavă la bunul Dumnezeu Să pot ajunge-acasă până ai mei nu pier. Ah!iată,aud pârâul,pădurea o zăresc De-odat mi-apare satul,căsuța părintească, Încep să-mi zboare pașii...părinții mi-ntâlnesc! Dar poarta are lacăt,nu-i cin' să mă primească... Regretele mă-neacă și plânsul m-a cuprins Degeaba-mi cer iertare,genunchii-s la pământ Nu-i cine să m-audă
PREA TÂRZIU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372010_a_373339]
-
se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
un țigan de treizeci de ani. La cunoscut la o nuntă. Știa țiganul să cânte la vioară și făcea bani frumoși din pasiunea lui. După trei luni, când țiganul s-a plictisit de ea, Claudia s-a întors la casa părintească dar nu singură, ci împreună cu un prunc în pântece. Ca să nu le facă familia și neamul de râsul satului, Maria Cojocaru a dus-o pe fiica ei, Claudia, la moașa Veta care i-a omorât pruncul nenăscut. Trei luni s-
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
foarte vechi duce spre localtatea bulgărească Cainargea, așezări locuite în vremuri de demult de marele neam al tracilor. 2. Casa din Goruni, loc de așezare a familiilor refugiate românești Familia satului Goruni se compunea din mulți membrii, casa fiind cea părintească, de tipul celor cu două - trei încăperi și tindă pe mijloc, casa strămoșească care strângea între zidurile ei, căptușite cu chirpici, generații, în special, de parte bărbătească pentru că fetele se măritau și plecau de la părinți, după obicei, la aleșii inimilor
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de țară înseamnă sentimentul nobil, puternic, ce exprimă legătura dintre individ și patria sa. Vorbele poetului „Cântării României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... ... Citește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
este sănătatea popoarelor. Numai popoarele bolnave nu-l au”. Dragostea de țară înseamnă sentimentul nobil, puternic, ce exprimă legătura dintre individ și patria sa. Vorbele poetului „Cântării României” sunt edificatoare. „Patria, spune Alecu Russo, e aducerea-aminte de zilele copilăriei... coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii... dragostea mamei... plăsmuirile (nevinovate) ale inimii noastre... locul unde am iubit și am fost iubiți... câinele care se juca cu noi... sunetul clopotului bisericii satului ce ne vestește zilele frumoase de sărbătoare... ... VIII
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
cel mult așteptat de poporul meu... -Preaînvățate și luminate rabin Fanuel, rosti magistrul Ruthavan, creatorul și ziditorul a toate coboară pe pământ pentru a salva doar un singur popor? E prea puțin de la un Dumnezeu care ne iubește cu dragoste părintească! Personal cred că Mesia va veni și va înnoi firea tuturor prin ceea ce va face! Dar prima condiție a înnoirii va fi credința în cuvântul lui! -Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care nu acceptă alți zei, magistre! -El nu poate
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
ar fi făcut în așa fel încât toți oamenii ar fi aflat aceste cuvinte! În afară de poporul evreu, noi, celelalte neamuri am fost astfel nedreptățite, nu credeți? Iar mai înainte ați spus că Dumnezeul iudeilor iubește pe oricine cu aceeași dragoste părintească... -Și chiar ei își spun: ,,poporul ales”, completă cele spuse de Iunius Meridus, un alt învățat din Roma. -Nu vă pripiți să trageți aceste concluzii magiștrilor! Poporul iudeu nu a avut și nu va avea o misiune ușoară. Oamenii fac
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
astfel că atunci când am ales facultatea, mi-am dorit un profil care să întrunească această condiție. Așadar, am urmat cursurile Universității de Petrol și Gaze din Ploiești, profilul engleză-franceză. Am ales acest oraș pentru că era cel mai apropiat de casa părintească. Limba engleză nu o prea aveam la suflet, dar altă opțiune nu puteam găsi. După anii de facultate, am devenit licențiată în cele două limbi străine și traducător autorizat. În prezent, am grijă de băiețelul meu și îmi umplu timpul
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
geamuri cam la ordinea zilei, dar mingea era de vină, căci nu stătea la locul ei. O altă activitate distractivă era războiul lor, în care aveau ca arme pistoale confecționate din lemn. Își găsiseră chiar și o navă, podul casei părintești. Niciodată nu ne plictiseam, tot timpul se găsea ceva nou de experimentat. Când ne gândim la ce copilărie aveam noi, unde domnea natura și joaca în aer liber, ne cuprinde un dor nebun. În ziua de astăzi, copiii nu mai
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
Nici un om nu este numit om mare dacă și-a pierdut sufletul de copil “Numai în surâsul copilului poți avea încredere nelimitată”.(M. Voiculescu). “Nu știu alții cum sunt, dare eu când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească ... parcă-mi saltă și acum inima de bucurie!”. Așa mărturisea în “Amintirile” lui, Ion Creangă, și așa cred că ne amintim cu toții, cu drag, de anii copilăriei, de satul natal, de școală. Este atât de greu să se scrie pentru
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
o sută de ori mai mari, problema era privită și la ei ca un mare succes economic. Interesant fenomen! Mai ales că și pădurarii noștri, profitând din plin de defrișări, furau pe rupte. Numai că poporul, sătul de atâta grijă părintească și prosperitate economică l-a rugat ceva mai ferm pe Marele Tovarăș, dar și pe Marea Tovarășă să se ducă puțin în fața Celui cu Adevărat Mare, să-i dea un raport de activitate. Cum cei doi cam șovăiau, au fost
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]