6,278 matches
-
lucidă și activă a unui umanist. Filosoful a adus culturii române servicii inestimabile tălmăcind douăsprezece din cele optsprezece volume ale ediției originale a operelor lui Hegel. Însemnări despre Hegel (1967) edifică asupra imensului travaliu depus de traducător, ca și asupra pătrunderii lui profunde și subtile în arcanele sistemului și expresiei hegeliene, care, după Athanase Joja, „nu admite traduceri, ci interpretări: e ceea ce a făcut D.D. Roșca”. SCRIERI: L’Influence de Hegel sur Taine, théoricien de la connaissance et de l’art, Paris
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]
-
-și extindă aria observațiilor la Antoine Meillet, Rabelais, Voltaire, Diderot, Jean-Jacques Rousseau, Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Hugo, Michelet, Stendhal, Nerval, Barbey d’Aurevilly, Jules Verne, Mérimée, Claudel, Gide, Rimbaud, Valéry, Camus ș.a., realizând portrete care „vădesc disponibilitatea epică a evocatorului, finețea pătrunderii psihologice și ductul plin de siguranță al desenului” (Mircea Zaciu). Scriitorul R. rezervă viitorului alte pagini, din volumul Cartea neagră, depus, cu mulți ani în urmă, la Vatican. Trebuie amintit că alături de o receptare critică în genere favorabilă, el a
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Dar această formă nu se manifestă nici un moment ca un element care ar putea interveni din exterior, ci este însăși structura internă a viziunii artistice asupra lumii. Caracterele formale „nu ar putea constitui o problemă estetică decât ca mijloc de pătrundere a acestei viziuni” care, în ultimă instanță, este adevărata sursă a satisfacției estetice: „O operă ne place nu fiindcă exprimă Frumosul în sine, ci pentru că încarnează o viziune asupra lumii, adică un sens profund al existenței.” Multe și interesante sunt
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
laturii psihopedagogice) permanent în corelație directă cu latura sa fizică. Se poate lesne observa că actul comunicării privește multe deschideri operate în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative; în același timp, nu trebuie să uităm că tocmai aceste deschideri extraordinare pot permite pătrunderea și a unor variabile cu influență negativă asupra fenomenului educațional ca atare. De aceea, este necesară o analiză focalizată și nuanțată pe cât mai multe astfel de direcții de evoluție; referitor la aceste zone de influență exercitată prin intermediul comunicării, putem dezvolta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
înființate pe criterii regionale să nu o concureze câtuși de puțin. Datorită poziției sociale a celor care cultivau literatura, precum și capitalului simbolic al unora (Octavian Goga, Al. Lapedatu, Ion Pillat, Nichifor Crainic, Liviu Rebreanu, Mihai Ralea ș.a.), tradus și prin pătrunderea lor în funcții înalte ale puterii legislative sau executive, pe parcursul celor două decade care au urmat primului război mondial S.S.R. primește o serie de subvenții din partea unor ministere (al Instrucțiunii, al Artelor, al Finanțelor, al Muncii, al Internelor etc.), al
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
a rău" etc. nu era, în acel moment, și rodul unei prudențe sau al unei cenzuri ideologice care să fi condus la eliminarea oricărei aluzii la superstiții... Construcțiile în cauză aparțin în cea mai mare parte registrului popular, colocvial. Larga pătrundere în scris, mai ales în jurnalism, a acestui registru oferă în prezent noi atestări - poate surprinzătoare - ale vitalității prepoziției a în îmbinările care exprimă asemănarea și mai ales interpretarea semnelor. Sînt produse, prin analogie, combinații noi: unele se păstrează încă
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
japonez modern, vrea să vadă tot și intră pretutindeni în ciuda îmbrăcăminții orientale ce atrage atenția asupră-i și, probabil, amuză." * * * În întreaga literatură universală, între foarte puțini autori există o diferență capitală, - ca mod de a scrie, viziune, forță de pătrundere și luciditate - cum există între Dinicu Golescu și G. Călinescu, între ei netrecînd decît un secol și ceva. Ceea ce arată, în același timp, înapoierea țării române în raport cu Vestul, precum și formidabila capacitate a neamului de recuperare, numai să i se ivească
Băgarea de seamă a Golescului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17184_a_18509]
-
străine, etc.) și reprezintă principala grupă de instrumente didactice. Ele, logic, nu pot lipsi din tehnologia predării și însușirii conținutului disciplinelor respective. Aceste exerciții, prezentate în manuale și culegeri metodice, sunt concepute în structuri precise, cu rol de a ușura pătrunderea treptată, pe etape rațional concepute, în problematica disciplinelor respective. În educația fizică exercițiile fizice se constituie în mijlocul specific de bază, respectiv mijlocul de acționare de bază. Putem afirma că exercițiile fizice sunt modelele operaționale cele mai frecvente, cu care se
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cu o mână din față sau cu două mâini de la piept; aruncarea la coș din dribling. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări specifice în poziție fundamentală; lucru de brațe și jocul de picioare. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; depășirea; pătrunderea. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul normal; marcajul agresiv. Joc de baschet cu aplicarea procedeelor învățate și respectarea regulilor fault și dublu dribling: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5, la două panouri. 2
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din alergare; aruncarea la coș din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: deplasări cu pași adăugați, înainte, înapoi și lateral; mișcări specifice de brațe și picioare; culegerea mingii de pe sol; scoaterea mingii din dribling. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; “dă și du-te”. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul normal; marcajul agresiv; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor: pași, dublu dribling și fault: 2 x 2 și 3 x 3 la un panou; 5 x 5 la două
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare (fenta); protejarea mingii. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge din față și din lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; “un doi”-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor de joc, henț, fault, repunerea din lateral, corner. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pasarea mingii lateral, oblic înainte și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
succesivă a porții; dribling alternativ, cu mâna stângă și cu mâna dreaptă; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: blocarea mingilor aruncate spre poartă; scoaterea mingii din dribling. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; așezarea pe teren în sistemul de atac cu jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: intercepția; replierea; atacarea adversarului cu mingea și retragerea pe semicerc; așezarea în apărare în sistemul 6:0. Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unu și doi timpi, urmată de pivotare; aruncarea la coș, din alergare și din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasările specifice; scoaterea mingii din dribling; smulgerea mingii de la adversar; capacul. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; recuperarea; “dă și du-te”; atacul cu așezare în semicerc; contraatacul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului; urmărirea la panou; intercepția; replierea; sistemul de apărare om la om. Joc bilateral. 2. Fotbal Procedee tehnice folosite în atac: lovirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din săritură; preluarea mingii cu piciorul și pe piept; mișcări înșelătoare (fente); oprirea mingii (stopul); conducerea mingii în relație cu adversarul. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii din dribling; deplasările specifice pe semicerc. Acțiuni tactice folosite în atac: pătrunderea; contraatacul; așezare în sistemul de atac cu un jucător pivot. Acțiuni tactice folosite în apărare: replierea; atacarea jucătorului cu minge și retragerea la semicerc; așezare în sistemul de apărare 5 + 1. Joc bilateral. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
anumit număr de repetări apărătorii devin atacanți. 5. Joc 3:4 în care elevii atacanți (A,B,C) încearcă prin combinații să depășească cei 4 elevi apărători (D, D1, D2, D3) care au rolul de a închide orice culoar de pătrundere a atacanților și de a se dubla reciproc. D la început îndeplinește funcția de libero, D2 îl marchează pe B, D1 îl marchează pe A, iar D3 dublează sau ia locul libero-ului. 6. Joc 4:4 pe un spațiu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și în conștiință, pentru că întotdeauna au avut conștiința trează că se deosebesc de Greci" (ibid.). Și totuși, în această identitate deghizată - profitabil! - au apărut �Greci" - de fapt, Aromâni - și în țările românești (în sec. XVIII, sub Fanarioți!): este vorba de pătrunderi directe, din Peninsula Balcanică în nordul Dunării (unii sunt menționați de Th. Capidan 1932, p. 38). IX. în această benefică perioadă a deschiderilor culturale are loc și adevărata întemeiere a culturii Aromânilor. Se înființează instituții de cultură superioară în Balcani
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
participe la formarea câtorva guverne fie în colaborare cu diverse partide, fie singuri (1888-1889, 1900-1901, 1910-1913). Adepți ai unui liberalism moderat, cu unele atitudini conservatoare, junimiștii s-au arătat ostili oricărei revoluții sociale, condamnând nu relațiile de tip capitalist, ci pătrunderea lor-pe care o considerau grăbită-în România. Partizani ai monarhiei constituționale, ei au susținut măsurile politice adoptate de Carol I, inclusiv politica de apropiere de statele centrale ale Europei. Concepută în vederea desfășurării unor activități literare și științifice, J. a găsit diverse
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]
-
de după Marea Schismă (1054), când Biserica română, rămasă ortodoxă, a intrat, treptat, în sfera de influență a celei sud-slave (care o izolase de Bizanț), dovezile materiale nu sunt mai numeroase. Majoritatea cercetătorilor (N. Cartojan, Șt. Ciobanu) tind să acrediteze ideea pătrunderii liturghiei slave la nord de Dunăre încă din secolele X-XI, dar probele materiale - inscripții, manuscrise, referiri în cronografele bizantine - lipsesc cu desăvârșire. De aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul unui Evangheliar slavon, copiat
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
numeroase. Majoritatea cercetătorilor (N. Cartojan, Șt. Ciobanu) tind să acrediteze ideea pătrunderii liturghiei slave la nord de Dunăre încă din secolele X-XI, dar probele materiale - inscripții, manuscrise, referiri în cronografele bizantine - lipsesc cu desăvârșire. De aceea, primul fapt atestat în legătură cu pătrunderea textului biblic în literatura română este manuscrisul unui Evangheliar slavon, copiat la 1405 de Nicodim de la Tismana, călugăr athonit originar din Prilep (Macedonia) și exilat la nord de Dunăre după ocuparea Peninsulei Balcanice de către otomani. În chip firesc la un
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
scena” literaturii, și Journal en miettes cu Eugène Ionesco - e inserată și evocarea unor momente din viața literară românească a anilor ’50-’60. Se dovedește cu acest prilej că lui R. i-ar fi stat în putere să reconstituie, cu pătrundere, finețe și discernământ, peisajul cultural al momentului, mai complicat și mai plin de nuanțe decât se crede îndeobște. Oricum, a ieșit nealterat din acea epocă, încât a putut apoi să dea, începând cu monografia despre Rebreanu, măsura marelui său talent
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
și care ar putea fi definită prin cuvintele inteligență, capacitate analitică, perspicacitate, determină nu numai întreaga structură a criticii sale, ci și obiectul și finalitatea ei. Instrumentul își creează, în acest caz, domeniul asupra căruia se exercită un spațiu de pătrundere nelimitat. Din care suprafețele sunt, bineînțeles, excluse. Pentru criticul preocupat întotdeauna doar de partea ascunsă, mai greu accesibilă a operei, o cantonare, fie și de moment, în locul comun sau într-un plan al evidenței, devine insuportabilă.[...] O altă calitate de
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Borges, Buzzati, Chagall ori Einstein, de la Titu Maiorescu la C. Fântâneru, Petre Pandrea, Valeriu Cristea, Nichita Stănescu sau Gabriela Melinescu. Ca și marele său model (E. Lovinescu), urmașul și luminosul exeget al „scepticului mântuit” are darul formulărilor pregnante și al pătrunderii în mijlocul fenomenului literar, într-un cuvânt, al intuiției critice lucide și elegante, de o aleasă urbanitate [...]. Lovinescu ar fi citit cu pasiune Scriitori români de azi și ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaș al său, numai
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
de aceeași factură - Templul scufundat (1964), Două balade ale vântului de miazăzi (1970), Miraculoasele întâlniri (1973), Poveștile vântului (1979, premiat cu Trofeul Micului Cititor). Are și reușite versiuni din literatura universală pentru cei mici, unde sensibilitatea traducătoarei și o delicată pătrundere în inefabilul copilăriei conferă textelor grație și poezie. Dar activitatea desfășurată de S. se concentrează îndeosebi asupra istoriei picturii universale, domeniu în care realizează albume de reproduceri însoțite de aparatul critic specific: Gauguin (1969), Hokusai (1971), Pictura chineză clasică (1973
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
amplu articol din 1915, consacrat lui Titu Maiorescu, se află o primă delimitare a tânărului critic față de înaintașul său, al cărui continuator, de altfel, se considera, precum și față de întreaga orientare a ideologiei junimiste. Recunoscând că Maiorescu era îndreptățit să constate pătrunderea în societatea românească a unor împrumuturi occidentale inadecvate la prima vedere cu tradițiile naționale sau, mai exact, cu stadiul nostru de dezvoltare socială și politică, așadar a unor „forme fără fond”, Lovinescu nu le socotea dăunătoare, ca înaintașul său, ci
SINCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289696_a_291025]