2,281 matches
-
și care, pe de altă parte, erau lucrate din plin de intrigile turcești. Sultanul se străduia să anuleze ceea ce, de frică, acordase controlului Marilor Puteri, iar pe ascuns, Marele Vizir se băga în treburile locale ce-i reveneau lui Hilmi Pașa. În modesta mea sferă de activitate în problema cuțovalahilor îmi era dat să constat de multe ori divergențele dintre turcii din Salonic și cei din Constantinopol. Unul din exemplele cele mai edificatoare, care a avut ecou la București, mi-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
fusese obținut la Constantinopol de Legația noastră și prin voința Marelui Vizir, iar cum el se datora consilierului însărcinat cu aceste afaceri în absența ministrului, acesta făcuse, natural, mare caz, trimițînd o depeșă triumfătoare la departamentul din București. Dar Hilmi Pașa, aflînd imediat despre deschiderea, din ordinul Marelui Vizir, a bisericii românești din Monastir, se grăbi să contracareze măsura luată de Ferid, față de care nu avea nici o obligație. Chemat de urgență, am aflat direct de la el că va ordona închiderea imediată
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
erau adunate trupurile soldaților noștri uciși în celebrul asediu al acestui oraș, asediu condus de domnitorul Carol al României (căruia, marele duce Nicolai, generalissim al forțelor armate rusești, îi trecuse comanda după o serie de eșecuri sîngeroase și căruia Osman Pașa i-a predat sabia sa). Deși acest gardian era stabilit la Plevna în virtutea unui acord oficial încheiat între București și Sofia, aflam că, printr-o conspirație locală între bulgari, la care guvernele succesive de la Sofia participau prefectul și primarul ordonaseră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
guvernul. De la succesul Junilor Turci, virusul politicienilor pătrunsese adînc în rîndurile armatei otomane. O altă cauză a slăbirii acesteia era neînțelegerea dintre ofițerii ieșiți din școala franceză și cei care primiseră instrucție germană, imitînd rivalitatea dintre Mahmud Șefket și Nazim Pașa, care a și fost destituit după Lule Burgas. ...Pe toată durata pregătirilor și a intrării în război, se înțelege că guvernul bulgar, neputînd fi sigur de victorie, era foarte grijuliu să dețină cît mai multe atuuri și mai ales să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
irlandez catolic că Albania era un grup compact de credincioși ai acestei religii, îi căpătase încrederea și-i cheltuia cu larghețe averea pe drumuri care nu duceau toate spre Albania. În vremea cît am fost consul general la Salonic, Hilmi Pașa mă întrebase ce grad de rudenie exista între mine și acest Albert Ghika pe care guvernul otoman dorea să-l exploateze. Fără a nega că îmi este văr, m-am lepădat de toate faptele și acțiunile sale. Nu fără stupoare
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
de mii de exemplare portretul său foarte decoltat, ceea ce în rîndurile musulmanilor constituia ceva scandalos, diminuînd și mai mult prestigiul cuplului princiar. Prințul de Wied a sosit la Roma spre a se prezenta regelui. Era însoțit de primul ministru, Turkhan Pașa, fost Mare vizir, pe care îl cunoscusem în 1894 ambasador în Rusia, figură nobilă de bătrîn turc, cu limbaj învechit, plin de formule de politețe și de aforisme luate din înțelepciunea popoarelor. Originea sa albaneză îl desemnase ca mentor al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bastion împotriva bolșevismului: el folosea cuvîntul "colmataj", iar acest termen de grădinărit, necunoscut de Paléologue (încă nu ajunsese academician și să lucreze la dicționar...) îl încînta în așa măsură încît îl făcea să uite că Budapesta fusese guvernată de un pașă și că fără intervenția salutară a armatei române, Bela Kun ar fi continuat în Ungaria sistemul de execuții capitale masive, agrementate de suplicii chinezești. Mai supărător era faptul că Millerand, influențat de Paléologue, sfîrși prin a trimite delegației ungare binecunoscuta
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a oferit în 1966. Era căsătorit cu sora Regelui Carol I. 96 Acestea formează Libia din zilele noastre. 97 Junii Turci, mișcare revoluționară condusă de un grup de tineri ofițeri instruiți în străinătate, avînd în fruntea lor pe Kemal (Mustafa) Pașa și pe Enver Pașa, comandanții principalelor garnizoane. Revoluția a avut loc în 1908. 98 Numită pe atunci Rumelia, adică Rum + ili, pe turcește țara română, din cauza caracterului latin al populației. 99 În 1953, în castelul de la Coburg al familiei sale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Era căsătorit cu sora Regelui Carol I. 96 Acestea formează Libia din zilele noastre. 97 Junii Turci, mișcare revoluționară condusă de un grup de tineri ofițeri instruiți în străinătate, avînd în fruntea lor pe Kemal (Mustafa) Pașa și pe Enver Pașa, comandanții principalelor garnizoane. Revoluția a avut loc în 1908. 98 Numită pe atunci Rumelia, adică Rum + ili, pe turcește țara română, din cauza caracterului latin al populației. 99 În 1953, în castelul de la Coburg al familiei sale, unde se retrăsese după
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea: Patimile cele mari și minunate ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ale unei mademoizelle cu numele Cartigam care fusese fiica unui Pașă turcesc anume Ibrahim de la Anadol și ia căzuse în robia creștinilor când au bătut pre turci și i-au scos din țara ungurească, din Buda capitala țării, unde lăcuisă Pașa turcesc mulți ani, apoi fu botezată Hristina în Pariz și făcută grofiță. D. ȚICHINDEAL Fabulele, în proză, ale bănățeanului Dimitrie Țichindeal (1775- 1818), de care s-a făcut un caz nemeritat (traduceri de altfel după fabulele sârbești ale lui Dositei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
varsă "valuri de lacrime de sînge" cântând jalnic pe harfă. Gelozia e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și Conrad, luptă noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În brîu-i roș lucește călimara; Îi mângâie bărbia costelivă; Obrajii-i dogorăsc, mai rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Căderea Plevnei, după modelul căreia s-au creat și celelalte reprezentări dramatice care alcătuiesc repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor (O, aman Osman, Bazülderim). După primul război mondial, pe tiparul Căderii Plevnei, este creată piesa Pacea generală
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
s-au creat și celelalte reprezentări dramatice care alcătuiesc repertoriul teatrului istoric popular. Acțiunea pune față în față oștile române, reprezentate prin generalii Sofronie, Cernat, Cerchez, și cele turcești, în fruntea cărora se află Ali Pașa, Abdu Suliman și Osman Pașa. Replicile personajelor alternează cu imnuri ostășești (Fiii României, Deșteaptă-te, române!) sau cu cântece de căinare a turcilor (O, aman Osman, Bazülderim). După primul război mondial, pe tiparul Căderii Plevnei, este creată piesa Pacea generală (Încheierea păcii sau Masa verde
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
rămas neclintit alături de dualitatea Rosetti Brătianu, a suferit persecuțiuni și închisori și și-a dobândit o mare popularitate în coloarea de Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atotputernic în partea locului, de unde i se trăgea și supranumele de: Pașa din Dealul Spirii.* Partidul compus din astfel de oameni fanatici, hotărâți, neclintiți, reprezentând clasa burghezilor cari lupta să pătrundă și să înlocuiască la întâietate vechea clasă boierească, era partidul care stetea în fruntea coaliției, atât prin numărul mare de aderenți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acesta fiind înlocuit de Murad al V-lea; la 31 august Murad al V-lea a fost declarat incapabil de a domni, fratele său Abdul Hamid fiind desemnat ca succesor. La 18 decembrie 1876 este numit ca mare vizir Midhat pașa, unul dintre conducătorii organizației burgheze progresiste „Noii osmani“, acesta fiind însărcinat cu pregătirea unei constituții liberale. Exponent al burgheziei naționale și al intelectualității progresiste, Midhat-pașa (care va fi mazilit de sultan la începutul anului 1877 și apoi asasinat din porunca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aceste momente de indignare generală, guvernul român a declarat nulă și neavenită Constituția turcească în ceea ce privește considerarea României ca o „provincie privilegiată“ a Imperiului Otoman. În urma protestelor hotărâte ale țării noastre, susținute și de reprezentanții puterilor garante - cu excepția celui englez -, Savfet pașa, ministrul de Externe al Turciei, a răspuns că „Principatele Unite, care fac parte integrantă din Imperiul Otoman, nu sunt atinse de Constituțiune“ (Stoean; Pană, Independența, p. 45). Această precizare a satisfăcut numai în parte guvernul român. anul 1877 [Evreii din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după declararea războiului ruso turc, au atacat armatele otomane; în aceste condiții Înalta Poartă a concentrat însemnate forțe (în Herțegovina, sub comanda lui Suleiman-pașa; în Albania, sub comanda lui Ali Saib-pașa și în zona Vasojevicke, sub comanda lui Mehmed Ali pașa), propunându-și să lichideze rezistența micului principat și să ocupe capitala țării, Cetinje, dar nu a reușit să obțină victoria hotărâtoare. Muntenegrenii, ajutați de herțegovineni, s-au apărat eroic în munții patriei lor, imobilizând aici importante unități otomane numărând peste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
km, aflându-se sub comanda generalului Cernat (care dispunea aici de diviziile 2 și 3 române și de o brigadă de călărași), celelalte 5 sectoare fiind puse sub comanda unor generali ruși. După ce, la 19 noiembrie/1 decembrie 1877, Osman pașa - silit de condițiile din ce în ce mai dificile ale asediului -, a cerut îngăduința (refuzată imediat) de a se retrage cu armata sa de cca 50 000 de oameni, fără armament, către Sofia sau Vidin, viteazul general turc a încercat cu puterea disperării, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
N.: 82 Orăscu, Alexandru: 114, 132, 147, 220, 250, 253, 282-285, 289, 290, 348 Orăscu Nicolaide, Alexandrina: 394, 395 Orășanu, N.T. (Nae) (Nichipercea): 165, 166, 168-170, 187, 247, 248, 363, 379, 401, 402 Orbescu, D.P.: 297 Orleanu, Ghiță: 289 Osman pașa: 120, 318, 319, 367, 368, 379, 391-393, 420 Osvald (birtaș): 54 Oteteleșanu (familia): 119, 156 Oteteleșanu, Elena: 115, 156, 157, 298 Oteteleșanu, Ion: 298 Otnescu, Gh.: 252 Paapa, Vasile: 220 Palade, Vasile: 212 Palicar (pseudonim): v. Caragiale, I.L. Palladi, Gheorghe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Al. Vlahuță, N. Iorga iau apărarea poetului. C. va răspunde atacurilor târziu, în 1896, în prefața la Fire de tort. Împreună cu Slavici și Caragiale, editează în 1894 „Vatra”, revistă care susține întoarcerea la tradiție. Doina, Noi vrem pământ!, In opressores, Pașa Hassan, Dragoste învrăjbită, Scara, Iarna pe uliță, Lupta vieții sunt tipărite aici, iar la rubrica „Vorba ăluia” C. explică originea unor zicători și expresii populare. În 1895 se căsătorește cu Elena Sfetea și i se naște unicul fiu, Alexandru. În
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
țărănească, și o sobrietate lineară (lipsesc complet tropii) fac din Noi vrem pământ! o capodoperă a poeziei sociale și politice. Idealul eroic, care este una dintre ipostazele energetismului coșbucian, explică aplecarea poetului asupra eposului național, ilustrat în maniera grandorii legendare (Pașa Hassan) sau, neostentativ, prin surprinderea resorturilor direct omenești - speranța, legătura cu pământul - ale eroismului (în „cronica” Războiului pentru Independență din Cântece de vitejie). C. a crezut într-o morală eroică a vieții și în rolul de exponent al durerilor și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187 lei, la care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529 lei. Deosebit de clădiri se făceau cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute și mii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
an, 1672, Sultanul începând război împotriva Poloniei, ca să ia cetatea Camenița, oștile turcești au trecut și s-au întors pe Prut, aproape de Huși, făcând și provocând alte stricăciuni, în dauna sătenilor. În primăvara anului următor, 1673, aceleași oști, sub Husein Pașa, trecând spre Hotin, tot pe lângă Huși, au făcut alte prădăciuni și alte nevoi s-au abătut asupra locuitorilor din localitățile apropiate, aflate în calea oștirilor. Însăși înscăunarea ca domn a lui Dumitrașcu Cantacuzino, în anul 1673, împotriva lui Petriceicu Vodă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]