KorAP: Find »[drukola/base=paralelă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...139 >

3,473 matches

Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746

de literatrură, Pitești, Paralela 45, 2008, p. 610. 283 Ibidem, p. 612. 284 Ibidem, p. 613. 285 Max Blecher, op. cit., p. 64. 286 Ibidem, p. 68. 287 Ibidem, p. 71. 288 Mihai Eminescu, Afară-i toamnă în Poezii, București, Editura Paralela 45, 2012, p. 43. 289 Mihai Eminescu, Sunt ani la mijloc în Poezii, ed. cit., p. 44. 290 Max Blecher, op. cit., p. 117. 291 Ibidem, p. 117. 292 Ibidem, p.123. 293 Ibidem, p. 124. 294 Max Blecher, Întâmplări în

[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653

spiritualizarea spaimei față de misterul vieții și morții. Rațiunea nu este echivalentă cu intelectul. Raționalismul diferă de intelectualism și doar acesta din urmă este incapabil să trăiască vreodată o viziune a misterului și să înțeleagă credința. În schimb, adevărata raționalizare este paralelă analogic cu credința, în vreme ce țelul credinței este sublimarea spaimei, cel al rațiunii este spiritualizarea acesteia. Intenția spiritualizări raționamentului este să ajungă la raționamentul care să poată sesiza sensul vieții, nemaiavînd nevoie să-l viseze primitiv și simbolic. Raționalismul este încrederea

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ajungă la esență, la neantul relativ, în Nirvana, unindu-se cu Brahma (Dumnezeul-Tată) decît o dorință mai puternică decît toate dorințele multiple, dorința esențială. Nirvana reprezintă neantul relativ, misterul devenit manifest, ralizarea încarnării Esenței-suflet. "Vestea bună" a evangheliilor are o paralelă în India și în China și cine știe poate și în culturile a căror istorie este insuficient cunoscută. Principiul Tao este identic cu exemplul și învățăturile lui Iisus și cum Lao-Tse a trăit cu adevărat, se poate presupune că și

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel (2002) [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976

O diferență esențială între procedeele Raman și infraroșu este că în procedeul Raman fotonii implicați nu sunt absorbiți sau emiși ci mai degrabă deplasați în frecvență de o cantitate de energie corespunzătoare tranziției vibraționale respective. În procesul Stokes, care este paralela absorbției, fotonii împrăștiați sunt deplasați la o frecvență mai joasă în timp ce moleculele extrag energie din fotonii excitanți, în procesul anti Stokes care este paralel cu emisia, fotonii împrăștiați sunt deplasați la frecvențe mai înalte pe măsură ce culeg energia emisă de molecule

LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012

dobândită în cazul prăbușirii Imperiului Otoman dar se avea în vedere și posibilitatea de a cuceri cu armele. 55 Pe larg perioada de neutralitate este expusă și în lucrarea lui Ștefan Pascu, Independența României. Se încearcă să se realizeze o paralelă între ideea de neutralitate și cea de independență, deși în acea vreme România nu beneficia decât de o largă autonomie. Mai semnificativă era însă afirmația că România urma să-și apere neutralitatea prin forțele sale armate și că „Imperios se

MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755

ideea atât de tentantă a indeterminării operei și, în subsidiar, a personajelor lui Camil Petrescu? Ab initio, corifeii acestei școli au văzut în mitul lui Oedip o soluție infailibilă de interpretare a unor capodopere din literatura universală. Celebră a rămas paralela pe care Freud o face între tragedia lui Sofocle și Hamlet. Ce îl determină pe "prințul Danemarcei" să amâne până la exasperare pedepsirea lui Claudius? Nu e nici laș și nici fricos, dovadă că îi ucide pe Polonius și fiul acestuia

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
dezvăluire a întregii sale personalități psihice cuprinse în vâltoarea unei aventuri ontice (anima este, între altele, arhetipul vieții oricărui bărbat), dar și o profunzime a scriitorului care își deconspiră concepțiile despre teatru, roman, stil sau spirit de camaraderie. Încercând o paralelă cu arta plastică, s-ar putea ajunge la concluzia că este vorba de un joc intricat între vizibil și lizibil. "A citi" și "a privi" sunt două acțiuni care se opun, interferează și problematizează reprezentarea. Câmpul perceptiv, prezent și actual

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
le menționeză, cu nostalgie, în Ulysse: "Îți amintești epifaniile tale pe verzi file ovale, nebănuit de profunde, copii de trimis în caz de moarte tuturor celor mai mari biblioteci din lume, inclusiv celei din Alexandria?"407 Diversitatea izbândește și în paralela cu mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș face chiar greșeli

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
însuși. El a fost minimalizat și a întâmpinat rezistențe polemice cărora le-a replicat în spiritul aceluiași refuz idealist de "a se alinia"419. Asemănător, articolele de la sfârșitul jurnalului lui Fred Vasilescu (care i-au impresionat pe ambii) reprezintă o paralelă alegorico-științifică a mitului Patului lui Procust: orice surplus, orice minus nu își află rostul în "teatrul minuscul" al lumii noastre, în care "aspirațiile...sunt condamnate la un eșec final"420. Sfârșitul articolului provenit de la Bulgăran înlesnește demonstrația noastră concentrată asupra

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
19. Petrescu, L., Poetica personajului în romanul lui Camil Petrescu, Editura Junimea, Iași, 2000; 20. Petrescu, L. Realitate și romanesc, Editura Tineretului, București, 1969; 21. Popa, M., Camil Petrescu, Editura Albatros, București, 1972; 22. Protopopescu, Al., Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, București, 2002; 23. Simion, E., Scriitori români de azi, vol. al II-lea, Editura Cartea Românească, București, 1976; 24. Vodă Căpușan, M., Camil Petrescu Realia, Editura Cartea Românească, București, 1988; 25. ***, Camil Petrescu interpretat de ..., ediție îngrijită de Liviu

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Petrescu Realia, Editura Cartea Românească, București, 1988; 25. ***, Camil Petrescu interpretat de ..., ediție îngrijită de Liviu Călin, Editura Eminescu, București, 1972. III BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 1. Adorno, Th. W., Teoria estetică, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, București, 2006; 2. Angelescu, S., Portretul literar, Editura Univers, București, 1985; 3. Arendt, H., The Life of Mind, și The Human Condition, University Press of Chicago, Chicago,1958; 4. Auerbach, E., Mimesis, trad. de I. Negoițescu, Editura Polirom, Iași

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
vol. "Scriitori români și străini", Editura pentru literatură, București, 1968; 57. Indrieș, A., Polifonia persoanei, Editura Facla, Timișoara, 1986; 58. Irimia, D., Introducere în stilistică, Editura. Polirom, Iași, 1999; 59. Iser, W., Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, București, 2006; 60. Jenny, L., Rostirea singulară, trad. de Ioana Bot, Editura Univers, București, 1999; 61. Jung, C.G., Amintiri, vise, reflecții, Editura Humanitas, București, 1996; 62. Jung, C.G., Kerenyi, K., Copilul divin. Fecioara divină, Editura Amarcord, Timișoara, 1994; 63

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
C.G., Tipuri psihologice, Editura Humanitas, București, 1997; 67. Kierkegaard, S., Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005; 68. Knight, G. W., Studii shakesperiene, Editura Univers, București, 1975; 69. Kristeva, J., Geniul feminin, vol. I, Hannah Arendt, Editura Paralela 45, București, 2004; 70. Lacan, J., Écrits, Seuil, Paris, 1966; 71. Liiceanu, G., Cearta cu filozofia, Editura Humanitas, București, 1992; 72. Lintvelt, J., Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă. Teorie și analiză, trad. de Angela Martin, Editura Univers, București

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Fink Verlag, München, 1973; 109. Sebastian, M., Jurnal, Editura Humanitas, București, 1996; 110. Shakespeare, W., Hamlet, Editura Univers enciclopedic, București, 1996; 111. Showalter, E., Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003; 112. Simion, E., Întoarcerea autorului, Editura Cartea românească, București, 1981; 113. Sonneson, G., That There Are Many Kinds of Icon Signs în International Journal for Visual Semiotics, nr. 3/ 1998; 114. Spridon, M., Despre "aparența" și "realitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
mitanaliză, ediția citată, p. 26 145 Idem, p. 31 146 Cf. Wolfgang Iser, Hans Robert Jauss etc. 147 J. -P. Pontalis, După Freud, Editura Trei, București, 1997, p. 146 148 W. Iser, Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, București, 2006, p. 118 149 N. Holland, The Dynamics of Literary Response, New York, 1968, p. 28 Holland opinează că întreaga literatură are un caracter de defulare. 150 C.G.Jung, În lumea arhetipurilor, ediția citată, p. 22 151 V. Dem

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
îi asigură linearizarea" și "...reprezintă un spațiu de confluențe și interferențe..." Cf. Daniela Rovența-Frumușani, Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2005, pp. 73-74 262 Autotematizarea autorului este aproape întotdeauna contextuală. 263 Cf. Al Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 148-149 264 Cf. Julia Kristeva, Geniul feminin, vol. I, Hannah Arendt, Editura Paralela 45, București, 2004 265 Cf. Elaine Showalter, Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
și ipostaze, Editura Tritonic, București, 2005, pp. 73-74 262 Autotematizarea autorului este aproape întotdeauna contextuală. 263 Cf. Al Protopopescu, Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 148-149 264 Cf. Julia Kristeva, Geniul feminin, vol. I, Hannah Arendt, Editura Paralela 45, București, 2004 265 Cf. Elaine Showalter, Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003 266 S. Kierkegaard, Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
45, București, 2002, pp. 148-149 264 Cf. Julia Kristeva, Geniul feminin, vol. I, Hannah Arendt, Editura Paralela 45, București, 2004 265 Cf. Elaine Showalter, Toward a Feminist Poetics, in Theories. A Reader., edited by Sean Matthews, Aura Taras Sibișan, Editura Paralela 45, București, 2003 266 S. Kierkegaard, Despre conceptul de ironie, în România literară, no. 47/2005, p. 26 267 Camil Petrescu, ediția citată, pp. 154-155 268 Cf. Gilbert Durand, Figuri mitice și chipuri ale operei, ediția citată, p. 158 269

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Ibidem 402 Ibidem 403 Idem, p. 82 404 Idem, p. 335 405 Sintagma este utiliazată pentru genul liric de către Laurent Jenny, Cf. Rostirea singulară, trad. de Ioana Bot, Editura Univers, București, 1999 406 Cf. Umberto Eco, Poeticile lui Joyce, , Editura Paralela 45, Pitești, pp. 78-81 avem în vedere eseul "Artă și viață" prin care James Joyce și-a început activitatea literară 407 James Joyce, Ulise, trad. de Mircea Ivănescu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p. 98 408 Camil Petrescu, Patul

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
și înfățișarea stranie și aspră a lumii exterioare, și pentru a nu gusta în figura lucrurilor decât o realitate exterioară care este lui proprie.'' Apud Th. W. Adorno, Teoria estetică, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117, nota 39 440 Th. W. Adorno, op. cit, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117 441 Ibidem 442 Ibidem 443 Ibidem 444 Ibidem 445 Idem, p.

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Apud Th. W. Adorno, Teoria estetică, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117, nota 39 440 Th. W. Adorno, op. cit, trad. de A. Corbea, G. H. Decuble, C. Eșianu, Editura Paralela 45, Pitești, 2006, p. 117 441 Ibidem 442 Ibidem 443 Ibidem 444 Ibidem 445 Idem, p. 126 446 În general, floarea este un simbol al principiului pasiv, al "receptacolului Activității cerești", al începuturilor și al virtuților sufletești Cf. J. Chevalier

[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066

și datorită diferiților hormoni eliberați în cantități mai mari în organism, în timpul efortului comparativ cu stările de repaus). 1.4. Joggingul și alte probe / ramuri sportive Abordarea problematicii joggingului nu ar fi completă dacă nu s-ar prezenta și o paralelă între diferitele tipuri de activități sportive care au la bază specificitatea efortului aerob: atletism, ciclism, înot, canotaj, kaiac sau adaptări ale acestora (spinning, vâslit la simulator etc.). Știm astăzi că fiecare exercițiu fizic, efectuat corect, are efecte benefice asupra organismului

Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana (2012) [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050

Republicii Sudan se găsește la latitudinea de 3°58’ N (localitatea Kajo Kaji - pe frontiera de miazăzi a Sudanului), limita meridională a Somaliei se află la sud de Ecuator (cca. 2°30’ S), iar insulele Comore se desfășoară în lungul paralelei de 12° S, la aproximativ 300 km. de coasta sud-est africană, în Oceanul Indian. Excepție face Malta, situată la periferia nordică a domeniului arabofon, pe paralela de 36°N în Marea Mediterană, la numai 300 km. de coasta tunisiană și 120 km

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
la sud de Ecuator (cca. 2°30’ S), iar insulele Comore se desfășoară în lungul paralelei de 12° S, la aproximativ 300 km. de coasta sud-est africană, în Oceanul Indian. Excepție face Malta, situată la periferia nordică a domeniului arabofon, pe paralela de 36°N în Marea Mediterană, la numai 300 km. de coasta tunisiană și 120 km. de Sicilia, încadrată geografic continentului european. Arhipelagul maltez este astfel singurul teritoriu din Europa unde subzistă, ca populație autohtonă, o comunitate vorbitoare a unui idiom

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973

7250 km și se întinde și în amonte de confluența Voltei Albe cu Volta Neagră. AMERICA ARGENTINO - lac de origine glaciară, cu mai multe ramificații spre Munții Anzi, ce formează cu lacurile Viedma, San Martin - complexul lacurilor subalpine. Situat pe paralela de 50ș latitudine S lângă vârful Bertrand Ă3720 m) Lacul Argentino este drenat prin Santa-Gruz spre golful Bahia Grande de la Oceanul Atlantic. În lac se varsă apele lacului Viedma. ATHABASKA - depresiune lacustră glaciară, rezultată în urma eroziunii calotei glaciare pe roci precambriene

MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]