1,564 matches
-
jamais un peintre ne dévoile, ce reflet, ce mystère, cette physionomie de l'âme qui passe insaisissable sur leș visages" [Maupassant, Fort comme la mort, p.70] (v. Montandon, p.517). 44 Diferite elemente ce stau la baza constituirii mitului Parizienei nu se exclud reciproc, intervenind uneori concomitent în formarea mitului. Totuși, nu este indispensabil, cum menționează N.Ferrier-Caverivière, ca toate elementele să fie de față, unele pot fi lipsa [p.605, 608]. 45 Personajul lui Zola, meționează Cl.Seaussau [p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
personajelor [v. Dubois, p.247]. 46 "D'ailleurs, peu importait leș dessous de la fortune de Clorinde. Îl suffisait qu'elle régnât, même en reine fantastique. On s'inclinait" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.346]. Chiar și provinciala Denise, devenită Pariziana, se transformă în idol pentru versatul proprietar al magazinului de noutăți Mouret: "îl y avait en lui une rechute de passion, comme une terreur sacrée d'avoir insulté son idole" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. 47 "elle avait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cesse entre eux, tenus sous le charme, même loin d'elle. Ils la célébraient, la vantaient, la critiquaient, et la dépréciaient suivant leș jours, leș rancunes, leș irritations ou leș préférences qu'elle avait montrées" [Maupassant, Notre cœur, p.60]. Pariziana este cea care impune omagierea să: Michèle de Burne "mystérieux être féminin și avide de tendresse, d'hommages, d'asservissement" [Maupassant, Notre coeur, p.170]. 48 Analizând unele dintre miturile moderne de rezonanță, M.-C.Huet-Brichard [v.p.29-31] ajunge la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
n'a pas précisément fait ni signé de pacte avec Satan, (...) mais îl s'occupe d'elle, et elle est en coquetterie avec lui" [Girardin, 1843, p.215]. Carmen este femeia independența care își alege liber amanții, trăsătură preluată de Pariziana. Mariolle își dă seama cu durere că astfel de femei aparțin tuturor: "Îl venait de reconnaître, de deviner qu'il ne pourrait jamais saisir et posséder la și grande surface de cette femme qui appartenait à tout le monde" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de a scoate animalicul la suprafață din admiratorii săi: Îl avait envie de tomber à șes pieds, de s'y rouler, de mordre să robe, de cirer quelque chose" [Maupassant, Notre cœur, p.103]. Aceste scene se înscriu în demitizarea Parizienei. Demitizarea se poate produce cu vârsta: "C'était elle! cette grosse femme commune, elle? (...) Etait-ce possible? Une douleur violente m'étreignait le cœur, et aussi révolte contre la nature même, une indignation irraisonnée contre cette œuvre brutale, infame de destruction
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
douleur violente m'étreignait le cœur, et aussi révolte contre la nature même, une indignation irraisonnée contre cette œuvre brutale, infame de destruction" [Maupassant, Adieu, în La parure, p.547]. 57 Tradiția vine de la Retif de la Bretonne, care scria că Parizienele sunt rău făcute și au nevoie de un aparat complicat de rochii și de fleacuri pentru a ascunde dizgrațioasa lor natură. 58 Deslauriers, care nu este îndrăgostit de Dna Arnoux că Frédéric Moreau, în cheia ironică a lui Flaubert, nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Frédéric Moreau, în cheia ironică a lui Flaubert, nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
urmărite de el permițând distingerea celor trei căi de realizare metafizica, si anume acțiunea, dragostea și cunoașterea. Sub aspectul lor istoric aceste modalități pot lua chipul unui erou în căutarea bogăției, gloriei sau a sfințeniei" [Benoist, p.120, subl.n.]. Pariziana este cea care știe și ea să incite la căutare, corespunzând idealului viril și amoros al căutării perpetue, căutărilor și așteptărilor timpului. 64 Astfel, mitul lui Don Juan, după Jean Rousset se constituie pe un dispozitiv triunghiular minimal: eroul, grupul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
femme comme du bibelot, nous l'apprécions davantage dans leș endroits où nous ne nous attendons point à en rencontrer; mais on n'en rencontre vraiment de rareș qu'à Paris" [Maupassant, L'inconnue, în La parure, p.685]. 67 Pariziana este nemuritoare, constată la începtulul secolului al XX-lea Walter Hasenclever: "Leș peuples passeront et leș guerres seront perdues, mais ces femmes șont immortelles [...] Elles se donnent uniquement pour nous faire sentir que nous ne leș posséderons jamais. Ce parfum
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
qu'est-ce que la Parisienne? La Femme avec majuscule. Non pas une femme née à Paris, mais une femme de Paris, qui peut être de la province ou des pays étrangers" [p.6]. Léon Frapié observa că există două tipuri de Pariziene: "leș Parisiennes d'occasion, plus épaisses avec des traits rudes, sous lesquels on déchiffrait leș Normandes ou l'Auvergnat et leș Parisiennes pures, plus mièvres et plus ciselées" [apud Chevalier p.34]. 85 "Leș femmes qui font du commerce ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Suisses" [Delord, p.3]. 86 Clorinde și mama sa, contesa Balbi, sunt italiene stabilite la Paris, "ces deux Italiennes, la mère et la fille" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Este interesant însă că Clorinde se vrea mai mult pariziana decât italianca, iubind Parisul pentru atmosferă să deosebită: "Ah! la France était un grand pays! Nulle part, ni en Angleterre, ni en Allemagne, ni en Espagne, ni en Italie, elle n'avait vu de balș plus étourdissants, des galas plus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
liber, extrem de independent și voit indisciplinat, scoțând în evidență și făcând parada acestor calități. 97 Având în vedere că bărbatul servește, de regulă, drept referent și nu femeia, vom recurge la lista suplimentară de trăsături pe care o are femeia pariziana, prezentată de P. Gaultier: "elle ajoute, seulement, à șes qualités de ménagère, qu'elle s'applique à dissimuler, un charme, une grace, une légèreté, un entrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.124
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
à șes qualités de ménagère, qu'elle s'applique à dissimuler, un charme, une grace, une légèreté, un entrain et, disons le moț, une coquetterie qui ne șont que de Paris" [p.124]. E.Marc Lipiansky [p.100] adaugă că Pariziana mai poate, daca circumstanțele o cer, dă dovadă de abnegație, mărturisind profunde calități de energie, decizie și curaj. 98 Restif de la Bretonne este conștient de caracterul seducător al capitalei: "La capitale est une maîtresse chérie, un peu coquette; elle accueille
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ans, d'une beauté régulière et grave de Junon" [Zola, L'Argent, p.252] sau al doamnei Correur: "elle montrait son cou gras, encore très beau, malgré șes quarante-huit ans" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. 102 De regulă, Parizienele se considera femei frumoase: "la jolie Mme Bouchard" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.28], Michèle de Burne este "fort jolie" [Maupassant, Notre cœur, p.74], Clorinde Balbi este "d'une admirable beauté" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la jolie Mme Bouchard" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.28], Michèle de Burne este "fort jolie" [Maupassant, Notre cœur, p.74], Clorinde Balbi este "d'une admirable beauté" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Cum portretul fizic al Parizienei este incomplet, ea nu apare, deseori, nici frumoasă, nici urâtă. Termenul "urât" este considerat neelegant și este înlocuit, când e vorba de a caracteriza Pariziana, cu alte calificative, cum ar fi, spre exemplu, "să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'une admirable beauté" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.35]. Cum portretul fizic al Parizienei este incomplet, ea nu apare, deseori, nici frumoasă, nici urâtă. Termenul "urât" este considerat neelegant și este înlocuit, când e vorba de a caracteriza Pariziana, cu alte calificative, cum ar fi, spre exemplu, "să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
dese metamorfoze, nu aveți dreptul să-l disprețuiți sau să-l nesocotiți" [1971, p.194]. În Salonul din 1955, noțiunea de modern se referă la viață, care rezumă și concentrează istoricitatea în frumusețe. 104 Gérad Bauer invocă drept trăsături ale Parizienei "délicatesse du corps, délicatesse du sentiment, du procédé" [p.21]. "On a dit en parlant de șa grace qu'elle avait la légèreté de l'hirondelle et la subtilité d'un parfum" [Uzanne, p.21]. Michèle de Burne este "gentille
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
était vraiment superbe, avec son profil pur, son cou délié, qu'une ligne tombante attachait à șes épaules. Elle avait surtout cette beauté royale, la beauté du buste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Pentru pictorul Olivier Bertin piciorul Parizienei devine un subiect extrem de sugestiv: "Îl s'écria: Tenez, tenez, voilà ce qu'il faut peindre, voilà la vie: un pied de femme au bord d'une robe! On peut mettre tout là-dedans, de la vérité, du désir, de la poésie. Rien
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mă protejează pe mine de alte euri, în centrul unei culturi urbane marcate de frecvențe întâlniri cu tot felul de necunoscuți" [Muchembled, p.252]. Se creează impresia, constată F.Hoffet, că omul parizian poartă o mască, de aici dedublarea tipic pariziana [Hoffet, p.70]. 159 În accepția curentă, cultura francezilor este una superficială: "une culture, plus apparente au demeurant que réelle, parce que réduite trop souvent aux aisances, non pas aux disciplines, d'une rhétorique" [Dupront, p.1450]. În viața lor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
beauté (...) Aujourd'hui, la coquetterie était tout, l'artifice était devenu le grand moyen et aussi le but" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Poți să nu fii frumoasă, dar să pari frumoasă, constată doamna Girardin, este chiar o datorie a Parizienei: "Mais on n'a pas besoin d'être jolie pour le paraître, et là seulement est le devoir; car îl y a deux espèces de beauté: la beauté involontaire et la beauté volontaire; la beauté naturelle et la beauté sociale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
103]. Reprezentarea moravurilor societății contemporane, a nedreptăților și aberațiilor ordinii sociale se combină la Labiche cu elemente de farsă și bufonada, care îi conferă o teatralitate strălucitoare. Opereta lui Jacques Offenbach este un gen nou de divertisment. Offenbach ritmează viața pariziana. Printre marele succese se numără La Vie parisienne, La Grande Duchesse de Gérolstein, La Petite Maryuise. Bufoneria La Belle Hélène de Offenbach îi servește lui Zola în Nana drept fundal pentru sublinierea decăderii miturilor clasice. 174 Dramaturgii sunt specialiști în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și fenomenelor. Intrat în jocul monden parizian, André Mariolle îi înțelege specificul: "Îl savait d'ailleurs fort bien que toute la vie est faite d'à-peu-près" [Maupassant, Notre coeur, p.166]. 196 Berthe Savignol, provinciala care nu reușește să devină Pariziana, este toată viața martoră unei legături, pe care n-o poate surprinde decât la sfârșitul vieții, între soțul ei și vecină lor: "ce fut comme un grand éclair illuminant son existence, lui montrant toute l'infâme vérité, toute leur trahison
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
multiplier leș rendez-vous, à lui dire: "Je sens que je vous aime de pluș en plus". Mais une fatigue l'envahissait, et une impuissance de se tromper et de le tromper plus longtemps" [Maupassant, Notre coeur, p.193]. 221 Toate Parizienele sunt posedate de o ambiție sau o dorință mai mult sau mai putin periculoasă. "Leș prétentions tiennent lieu des passions en France; ce șont elles qui font leș révolutions" [Girardin, 1986, I, p.564]. 222 "Mais la Débardeuse, dont leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jeune homme qui la trouvait belle, dont l'oeil lui baisait la peau, et dont le désir était pénétrant comme le soleil" [Maupassant, Une pârtie de campagne în La parure, p.191]. 258 Doamna Girardin reda în felul următor stereotipul Parizienei călătoare: plecând într-o călătorie, îți dai seama că Pariziana nu iubește nici munții, nici furtunile, nici râurile. Ea are frică de toate, de fulger, de hoți, de broaște, de șoareci, etc., se teme să nu-i fie prea cald
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
baisait la peau, et dont le désir était pénétrant comme le soleil" [Maupassant, Une pârtie de campagne în La parure, p.191]. 258 Doamna Girardin reda în felul următor stereotipul Parizienei călătoare: plecând într-o călătorie, îți dai seama că Pariziana nu iubește nici munții, nici furtunile, nici râurile. Ea are frică de toate, de fulger, de hoți, de broaște, de șoareci, etc., se teme să nu-i fie prea cald sau frig, ea uită ceva în fiecare han [Girardin, 1986
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]