1,647 matches
-
a lungul timpului s-au confruntat viziuni opuse asupra destinului cetăților, sînt percepute numai prin înfruntarea doctrinelor, prin interferența și ciocnirea "sistemelor de gîndire". Complexitatea socială, dimensiunea colectivă nu sînt negate, se acceptă tot ceea ce în dezbaterile de idei este pasional, tot ceea ce este marcat de speranță, de amintire, de fidelitate sau de refuz. Dar, în cele din urmă, întotdeauna, sau aproape întotdeauna analiza se reduce la examinarea unui anumit număr de opere teoretice, opere clasate în funcție de ceea ce tradiția le atribuie
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
să repudiezi convențiile actuale ale limbajului pentru a reveni la un sistem de comunicare prin semne, singurul în conformitate cu legile naturii. "In loc de a se vorbi, se va cînta; cele mai multe cuvinte de bază vor fi sunete imitative, fie ale accentelor pasionale, fie ale efectelor produse de obiectele sensibile; se va face mereu auzită onomatopeea." "Era pe vremea cînd animalele vorbeau". Vechea formulă cu care încep atîtea basme dovedește sub o altă formă sub formă inversă de astă dată aceeași nevoie a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al XlX-lea sau începutul secolului al XX-lea, conținînd același fel de amintiri, susțin afirmația. Concluziile din Satul romanesc confirmă lucrurile: privirea aruncată spre trecut pare a fi cu atît mai insistentă, mai încărcată de emoție, cu atît mai pasională, cu cît se îndreaptă spre moduri de viață dispărute sau pe cale de dispariție. Prezentă întotdeauna în arierplanul imaginarului colectiv, mitologia Vîrstei de aur cunoaște, în istoria unei societăți, perioade de intensitate variabilă, vremuri puternice și vremuri firave, puseuri de efervescență
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
este "de același fel cu întemeierea creștinismului". Cel care vede în "noua lume" plină de iubire mijlocul cel mai sigur de a realiza "comunicarea cea mai strînsă cu Dumnezeu" este tot Fourier. Potrivit lui, armonia recucerită, libertatea redo-bîndită a dorinței, impulsurile pasionale nu pot să nu conducă la întemeierea unei religii de identificare cu Dumnezeu, diferită de religiile civilizate care constau în cultul speranței în Dumnezeu". Bineînțeles, trebuie subliniate ultimele cuvinte din spusa lui Fourier: religia pe care o vestește și o
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a însufleți numai dacă aceste manifestări sînt acceptate. A trece cu vederea, de pildă, un lucru deosebit pentru majoritatea compatrioților noștri, cum este sacralizarea ideii și a termenului de Republică, înseamnă a te condamna să nu înțelegi nimic din istoria pasională și morală a Franței de după 1900. Posibilă consecință a uriașului traumatism provocat de primul război mondial, înfățișîndu-se sub diverse forme, devenind dintr-odată un morman de moloz sau fărîmițîndu-se încetul cu încetul, acest sistem construit în secolul trecut s-a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
denumirea științifică: când în ziare se vorbește despre encefalopatie spongiformă bovină, acțiunile guvernamentale se dublează, fără efect însă asupra consumatorilor, care reîncep să mănânce carne de vită. Reacțiile publicului sunt dictate direct de tonul emoțional folosit de mass-media. O frazeologie pasională are adesea un impact profund asupra opiniilor și comportamentelor, chiar dacă nu vehiculează o informație adevărată. Dimpotrivă, un comunicat care să cuprindă strictul necesar, cu informații precise, are mai puține șanse să ridice mari mișcări populare. Psihologii consideră că acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care a fost parțial chiar locația filmului, și prin reprezentarea lui Nosferatu ca o combinație complexă între un personaj tragic (da-torită sentimentelor puternice de dragoste și ură pe care le simte) și întruparea unui "alter ego" malefic, a cărui dragoste pasională înseamnă întoarcerea la viață, dar și dispariția definitivă. Nosferatu (Nosferatu, eine Symphonie des Grauens, 1922) Dracula este de fapt un arhetip, ceea ce explică potențialul său imens de generare a unui număr impresionant de subtipuri. O interpretare interesantă a lui Dracula
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
evident pe Dracula cu Vlad Țepeș, acesta reliefează latura extrem de erotizată a relației vampir-victimă. Scopul era probabil să creeze un contrast între legătura senzuală, dar lipsită de dragoste dintre Lucy și cele trei femei-vampir din castelul lui Dracula și relația pasională, de dragoste, dintre Dracula și Mina. În final, în ciuda identificării lui Dracula cu Prințul Vlad, vampirul lui Coppola este o altă ilustrare a tendinței de împăcare a polilor opuși ai caracterului personajului, al cărui comportament este motivat de tragedia pierderii
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică/pasională/visă toare/șovă ielnică/contradictorie, imprevizibilă; gândire logică/asocia tivă/imagina tivă/creativă/prac tică etc.). Este utilizat frecvent în proza modernă, „ionică“, în care „va lorile dominante sunt de ordin personal. Autenticitate, interioritate, intimitate“ (N. Manolescu). - Portretul complex (mixt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unei politici de prevenire de către municipalitatea din Săo Paulo, Brazilia, bazată pe următoarea constatare: dacă 10% din morțile cauzate de arme de foc sunt opera "bandiților" (multe, de altfel, fiind reglări de conturi), iar 10% a poliției, 80% sunt crime pasionale, adesea intrafamiliale. De unde remarca plină de bun-simț care stă la originea unei importane campanii de dezarmare: pentru a diminua numărul morților cauzate de arme de foc, dezarmarea trebuie să aibă ca țintă oamenii simpli. 3 Menționarea acestei cărți și a
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al unei despărțiri inevitabile: drumurile se despart, stilurile celor doi se deosebesc radical. Admirația pentru creația lui Rebreanu este evidentă în poezia Pământul care oferă o viziune personală asupra eroului lui Rebreanu. Pentru Labiș, lumea romanelor lui este o lume pasională, condusă de energii și vibrații: „Tu pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” (Pământul) În poezia lui Labiș coexistă nevinovăția, imacularea copilăriei și rapidul proces de maturizare. Copilăria e o
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
chiar și de la moarte; p. 26, r. 30 31 : „asta trebuie să fie scânteie din gătejele culese de Malca, că tare m-a fript” - recunoaștere voalată a simpatiei stârnite de tânăra ce l duce pe moș cu gândul la tinerețea pasională; p. 28, r. 9 10 : „cine-i cu pagubă, și cu păcat” cine suferă un necaz, implicit face și păcate, fiindcă, fără justificare, dă vina pe alții pentru ceea ce i s-a întâmplat; p. 29, r. 8 9 : „ca la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Arde Prahova (1974) e o concesie evidentă făcută „realismului socialist”. De la șaisprezece ani, D. a prezentat diferite piese de teatru unor persoane și instituții abilitate, dar abia în 1934 i se va juca pe o scenă bucureșteană comedia O crimă pasională (publicată în 1941), o șarjă prea dezlănțuită, ce viza moravuri sociale capabile să întoarcă lumea pe dos. Lăudată pentru inventivitate și curaj de unii cronicari, piesa (montată și la Cluj) i-a scandalizat pe alții. O altă satiră - Codrul Vlăsiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
București, 1971; Invitația la vals, București, 1936; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1986; Ioana d’Arc, Vălenii de Munte, 1937; Scrisoarea de dragoste, București, 1938; ed. pref. Florea Firan, Craiova, 1982; Năluca, București, 1940; Trei comedii, București, 1940; O crimă pasională, pref. Teodor Scarlat, București, 1941; Teatru, București, 1942; Vrăjitorul, București, 1942; ed. (Edison), București, 1972; Elevul Dima dintr-a șaptea, I-II, București, 1945; ed. pref. Ion Dodu Bălan, București, 1968; Se revarsă apele, București, 1961; Codrul Vlăsiei, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
ca în cazul lui Flaubert, Baudelaire sau Zola, antrenează, în toată Europa, incepand cu anul 1880, o generatie întreaga la demascarea ipocriziei. Prototipurile feminine, definite în Dictionnaire thématique du român de mœurs. 1850-1914 (2003) sunt: mama a familiei, înger, amantă pasionala, curtezana devoratoare, prostituată [v.Hamon, Viboud, p.246]. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea locul femeii este mai mult pe piedestal, cea de-a doua jumătate produce o imagine mai puțin poetica. Pariziana din jumătatea a doua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Сurée, p.302]. "La rupture d'Aristide Saccard et de la grosse Laure fit plus de bruit encore que leurs prétendues amours" [Zola, La Сurée, p.317]. Vom putea constată în urmă analizei scenelor intime că Pariziana nu este o femeie pasionala, ci voluptuoasa, care are sângele fierbinte, dar inima rece. În raporturile cu bărbatul, ea simulează implicarea afectiva. Relația care se creează este ținută sub un control politicos, dar ferm, pentru a prelua și menține inițiativa, capacitate ce necesită o agresivitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
preocuparea doar pentru propria persoană, siguranța în poziția centrală în universul sau, disprețul profund pentru semeni, dorința de a-i domină pe ceilalti) și egocentrismul (ambiția exagerată). Morală să se întemeiază pe individualism și se manifestă proeminent într-un egoism pasional. Deoarece nu crede într-un sentiment adevărat sau în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea pericolelor. Obstacolele, reale sau imaginare, nu o descurajează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de vedere afectiv, acești indivizi sunt glaciali, insensibili și permanent nemulțumiți, nu își pot amâna satisfacțiile imediate. Infractorii ocazionali reprezintă categoria indivizilor care sunt bine integrați în sistemul socio-normativ și care intră sub incidența legii în urma unor circumstanțe nefaste (crime pasionale, accidente rutiere etc.). Aceștia se reintegrează social și dispun de o imagine asupra consecințelor infracțiunii comise, spre deosebire de profesioniști. e. gradul de adaptare socială specific infractorului în corelație cu capacitatea infracțională. Această tipologie ține seama de contextul pentru comiterea actelor infracționale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tipurile definite de politropi cuprinde grupul profesioniștilor (dotați intelectual, cu resurse pentru a se adapta diferitelor situații, insensibili și egogocentrici etc.), precum și cel al infractorilor ocazionali (nerecidiviști, destul de bine integrați în sistemul social, acești indivizi pot fi catalogați fie criminali pasionali, fie pseudocriminali, cei care comit delicte în mod involuntar, prin neatenție, ignoranță etc.); c2. tipurile nedefinite de politropi care vizează categoria caracterialilor (indivizi cu tulburări de conduită de natură educațională, psihopatică sau neuropatică), a perverșilor (lipsiți de afectivitate, de intimitate
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
caracteristici care să-l diferențieze de non-criminali. Referitor la crima prin violență, Yablonski stabilește următoarele categorii ale structurilor de violență: 1. violența legală aprobată rațională (acțiuni de apărare a țării în perioadă de război); 2. violența ilegală, aprobată, rațională (crimele pasionale); 3. violența ilegală, neaprobată, rațională (hoțiile pentru satisfacerea trebuințelor primare hoții); 4. violența ilegală, neaprobată, irațională (acte criminale lipsite de sens sau utilitate). D. Ion Oancea realizeaza o tipologizare care cuprinde următoarele categorii de infractori: 1. Criminalul agresiv (violent) este
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tipologie de delicvență. Statistica relevă totuși indivizi cu trăsături schizoide orientându-se spre delictele care presupun abilitate, ca: abuzul de încredere, escrocheria și indivizi marcați de trăsături paranoide orientându-se spre acte de răzbunare și pseudoprostituție (tipul agresiv-revendicator), furt, crimă pasională sau delictul politic. În literatura noastră, se menționează implicarea psihopaților care se manifestă prin instabilitate, impulsivitate, reactivitate normală față de exigențele vieții, încăpățânare, înclinație spre perversiune, toxicomanie în săvârșirea unor infracțiuni de furt, vagabondaj, parazitism, escrocherii inclusiv sentimentale, infracțiuni contra demnității
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
frecvente ale acestui comportament distructiv putem enumera abandonul, doliul, separarea, eșecul sentimental, schimbări în situația socială. Forme ale suicidului: * suicidul emotiv care rezultă dintr-o mare anxietate, fiind pentru subiect un mijloc de rezolvare a unei emoții puternice (teama); * suicidul pasional care este mai curând o conduită de disperare, a individului care încearcă astfel să se elibereze de o durere morală insuportabilă; * echivalente suicidare sunt frecvente în mediul penitenciar datorită beneficiilor secundare aduse de îngrijirile medicale. În general aceste conduite sunt
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se poate vorbi de patru forme distincte: • suicidul emotivo-impulsiv,care corespunde unei modalități reacționale și care se realizeaza spontan, fără control; • suicidul imaginativ, în care copilul imită un act exterior, pe care caută să-l retrăiască pe plan imaginar; • siucidul pasional, asemănător celui de la adult, motivat de gelozia față de un frate sau sora; • suicidul simulat, exploatat de copil într-un scop mai mult sau mai puțin utilitar. E. Stengel a fost primul care a facut distincția clară între persoanele care se
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
clasic, ținând lateral mâna Anei. Tăietură. Tovarășa lui de apartament, Marta, întoarce capul, rănită. După „De a ta sărutare, Zaraza, vreau să mor și eu...” Stoian își apropie încet, milimetric, capul de al Anei. Intră într-un fel de transă pasională, mirosindu- i părul. Melodia se termină, Stoian, cu ochii închiși, se desprinde cu greu de Ana. Fără să deschidă ochii, o sărută apăsat, lung, totalmente nepărintește, pe gură. Ochii Anei, larg deschiși, uimire, un strop de frică, emoția născută în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
negru, pasiunile devoratoare, iar calul alb, natura irascibila. Doar îmblânzind caii poate vizitiul să se ridice la ceruri și să se bucure de cunoașterea divină. Pentru a ajunge la adevărata înțelegere, sugerează filozoful antic, omul trebuie să își controleze natură pasionala. Edgar Poe, cunoscător al doctrinei platoniciene, raționează la fel, atunci, cănd condamnă "erezia didactica" în poezie, prin care înțelege confesiunea lirica, subordonarea, conștientă sau nu, față de ceea ce rămâne contingent și subiectiv. Procedând astfel, autorul propune doar adevăruri fragmentare, a căror
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]